75 matches
-
Dumitru Hurubă Într-una din serile trecute, stăteam la televizor și admiram cu ochii înlăcrimați înduioșătoarea îmbrățișare dintre Andreea Marin și Mihaela Rădulescu. Observând că sunt cam palid din cauza emoției puternice, în calitatea sa de psihosociolog de palier, bunul meu prieten Haralampy mi-a atras atenția cu responsabilitate profesională (are și asemenea momente...): -Mă, bădițule, nu mai viziona la televizor filme cu personaje de groază, că o să ai coșmaruri... -Eu?!, m-am minunat. Păi, eu l-
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi care, aplicând-o concret în cazul unor prezentatori de emisiuni tv, au ajuns la câteva concluzii preliminare, demne de luat în considerare. Din păcate, singura televiziune care a „cuplat” perfect la idee, a fost infanta NAȚIONAL TV prinsă cu porțile
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
Dumitru Hurubă - psihosociolog de palier și familie, licențiat în zoologie parlamentar-guvernamentală - Împreună cu membrii familiilor noastre, ne-am bucurat cu sinceritate și respect că nu suntem salariați ai TVR1-ului, imaginându-ne sisificele și încrâncenatele zbateri ale celor care, cu uriașă dăruire psiho-mentală și consum
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
numai ce îl aud zicându-mi, împleticind cuvintele: - Bădițule, mută-l pe "Realitatea", că m-am îndezgustat de Țociu-Palade ăștia! Nistorescu-Ursu - Țociu-Palade? Dumnezeule, să nu fie vorba despre ceva transferat din partea de creier neutilizată până acum... Sigur că la un psihosociolog de incontestabila sa valorare, și având în vedere permanenta suprasolictare profesional-bahică a întregului său sistem neurovegetativ, aproape că te poți aștepta la orice considerații... Dar, de-aici și până la a confunda perechea Cornel Nistorescu-Adrian Ursu (Realitatea Tv), cu simpaticul tandem
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
Răzvan Lucescu, antrenorul echipei Rapid: "-Avem cea mai frumoasă echipă, care practică cel mai frumos joc..." Haralampy, întrebându-mă: -Auzi, badiule: ești sigur că Răzvan Lucescu nu a fost la meciul Jiul - Rapid din ultima etapă a campionatului ? Coriolan Haralampy, psihosociolog: -Dragu' mieu, știi ce nu mă interesează cel mai mult și mai mult din toate programele de televiziune? Transmisiile în direct ale meciurilor de baschet american: Conferința de est cu Conferința de Sud, Conferința de Nord cu Grupul de la Contadora
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
un element periculos, drept care îi propun să renunțe o vreme la televizor... Deși, a-l smulge pe prietenul Haralampy din fața televizorului este egal cu înfăptuirea unei crime abominabile, sărăcind familiile noastre și chiar societatea, de unul dintre cei mai interesanți psihosociologi de după decembrie 1989. Îl menajăm care cum putem, fiindcă doar el e în stare să priceapă și să ne deslușească și nouă multele spuse pe la televiziuni. Așa am aflat, de exemplu, de ce alfabetul limbii române are atât de puține vocale
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
ministru Monica Macovei... No comment!(3) De fapt, a fost un șoc pentru noi toți. Dar despre altceva vroiam să scriu... După sau în timpul unor emisiuni de televiziune, prietenul Haralampy își amintește, spre înfricoșarea unor colegi de breaslă, că e psihosociolog; iar dacă în astfel de momente mai e și abțiguit cât de cât, crede despre sine că e nepotul lui Alfred Adler și ne ține discursuri citând din scrierile austriacului. Astfel, văzându-l pe domnul Mircea Geoană, președintele PSD, invitat
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
l-am visat și pe domnul Hrebenciuc: stătea în genunchi și înălța grai spre cer... Doamne-Dumnezeule, zicea făcându-și cruci largi și dese, l-ai adus pe Iliescu înapoi în PSD? Mulțumescu-Ți Prealuminate! - sunt liniștit... Amin. Tatăl nostru carele... Vis de psihosociolog, nu? De fapt, pe temperaturile astea, scăzute, unii, dacă nu visează, văd halucinații la televizor, cum ar fi splendidul spectacol mediatic-fluviu ,Lupta anticorupție", recomandat de domnul Președinte Traian Băsescu... - Halucinație?!, se enervează Haralampy. Fii serios, bade! Uite, îmi pun un
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
din România în dimensiunea ei reală și în raport cu situația pe plan mondial. Apar astfel și soluțiile - mai mult sau mai puțin reușite - care au fost aplicate de la cunoașterea fenomenului la mediatizarea lui și la adevărata lui stare de fapt”, consemnează psihosociolog Valentina Negrițoiu în (Câteva gânduri care prefațează lucrarea Vina de a fi copil al străzii, p. 11). Valentina Teclici a început să scrie poezii din clasa a doua. „Mi-amintesc că primele două poezii le-am lăsat intenționat într-un
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
anii șaizeci vestul Europei era confruntat, la nivel social, cu actuala noastră problematică de alienare, intransigență nejustificată în raporturile interumane și o, aparent nejustificată, tendință spre agresivitate și, implicit, violență. Numai că, atunci, aceste manifestări, au fost atent studiate de psihosociologi, deoarece ele afectau dramatic fundamentele normalității sociale și, a fost găsit remediul! Au fost înființate, la sugestia cercetătorilor dar și cu voință politică, cluburile: Zâmbiți, zâmbiți! (Surriez, surriez, varianta franceză, pentru neîncrezători). În aceste cluburi, oamenii erau învățați să considere
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
noi, sunt analizate în această lucrare, fiecărei teme corespunzându-i un capitol; astfel au fost analizate conflictele intepersonale, persuasiunea, într-ajutorarea, colaborarea sau confruntarea, subiecte de o importanță semnificativă pentru realitatea socială. În sprijinul acestei idei vine și afirmația renumitului psihosociolog Robert B. Cialdini, potrivit căreia cine înțelege mecanismele enumerate mai sus „va dobândi capacitatea de a se integra perfect în situațiile de viață cotidiene precum și capacitatea de a le face față cu succes”. Deși lucrarea Psihologia vieții sociale a avut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Multe dintre atitudinile noastre etnice (dintre care o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există psihosociologi care susțin că simpla expunere la stimuli are un efect de atractivitate față de stimulul respectiv (mere exposure effect). O expunere repetată a creat o atitudine pozitivă inclusiv față de cuvinte artificiale care nu aveau nici un înțeles. Efectul se produce și în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Prea generală, pentru că în principiu toți oamenii aderă la ea, prea specifică fiindcă, în toate culturile, codurile morale prevăd și excepții. Or, practicarea ajutorului în viața reală poate fi oricând condiționată de asemenea excepții, de circumstanțe. Mai mult, cei doi psihosociologi americani constată că în societate există cumva o contranormă, cea care spune: „Vezi-ți de treaba ta”. Remarca posibil de emis la observațiile de mai sus este că, prin esența lor, toate normele ne spun cum ar fi bine să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mizeria și sărăcia”, „acum pe nimeni nu interesează ce se întâmplă cu celălalt”. Din păcate, printre astfel de comentatori publici, mediatizați, au fost nu doar reporteri și ziariști, ci și „sociologi” și „psihologi” (dar, poate că nu întâmplător, nu și psihosociologi). Observații asupra unor evenimente din derularea vieții de zi cu zi, cum este cel al uciderii lui Kitty, ca și investigații expres proiectate au sugerat că există mai multe stadii în luarea hotărârii de a interveni sau nu într-o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
secțiune din capitolul 1 al lucrării de față). Putem da crezare, în acest sens - ilustrând totodată gradul avansat de eroare al judecăților ce acuză în bloc psihologia socială americană de focalizarea pe individualism și egoism -, unuia dintre cei mai renumiți psihosociologi americani, D.C. Batson, când spune: „Cercetările asupra comportamentului prosocial sugerează că noi, ființele umane, în ciuda slăbiciunilor și nereușitelor de care dăm dovadă, suntem capabili și de profundă grijă neegoistă pentru semenii noștri (...). Suntem mai sociali chiar decât ne lasă să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre cerințele de mai sus se pot pune în practică prin sporirea calității de părinte, ceea ce înseamnă ridicarea nivelului de instrucție și educație, dar și suport economico-social acordat familiei. După cum ușor se poate sesiza, unele dintre aceste recomandări făcute de psihosociologi vizează organe decidente de rang statal, altele cad însă în responsabilitatea fiecăruia dintre noi, mai cu seamă în calitate de membri ai familiei, ai instituțiilor educative și ai altor organizații. Redăm, la finalul acestui capitol, o schemă grafică (figura 7), care cuprinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în acest domeniu, există o revistă specială, Sociometry, care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
complementarități, cititorul putând identifica și altele decât cele expuse mai sus. Dacă ne referim la condiția minoritară etnică văzută ca entitate colectivă, păstrarea identității ei depinde, desigur, în primul rând de dorința și voința de a o păstra. Dar, pentru psihosociologi și sociologi, chiar aceste date subiective sunt determinate de o serie de factori exteriori, mai precis de interacțiunea dintre trăsăturile majorității și cele ale minorității, dintre care decisive sunt nivelul de trai al uneia și al celeilalte și puterea în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oferi o explicație modului în care se schimbă și se înrădăcinează o nouă manieră de a gândi lumea și de a construi un nou context social: identitate și reprezentare socială. Sunt concepte utilizate în limbajul comun, dar deopotrivă și de către psihosociologi și sociologi, de psihanaliști, de politologi, de specialiștii în comunicare, analiști sociali sau jurnaliști. Psihologii înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noi, maică, să nu mai dea bomba!” - asta pe timpul când noi stăteam la cozi și aveam cartele la alimente! Atât a înțeles românul și, fără să vreau, mă urmărește gândul că unele „scenarii” de la noi sunt făcute parcă de un psihosociolog rătăcit prin sistemele politice și care, din păcate, nu a mai fost la reciclare de decenii! D.G.: De ce nu? Puterea lasă să se înțeleagă întotdeauna numai lucrurile ce o servesc, dar și noi tindem să credem în ideile conspirației unor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cercetării, să provoace o reflecție metodologică asupra demersului investigației, adesea ignorat sau păstrat cu discreție În umbră de către cercetători. Autorii ne dezvăluie coduri, chei, poteci ascunse de natură să risipească angoasele cercetătorului (aici sociolog, dar la fel de bine putea fi și psihosociolog), care, dacă nu are experiență, construiește designuri complexe ce nu au nimic de-a face cu mediul studiat. Autorii acestei cărți mai puțin obișnuite, cel puțin la noi, nu recurg la practicile curente ale eșantionării, interogării unui lot de subiecți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cercetarea românească actuală. Într-adevăr, peisajul literaturii românești este sărac În lucrări privind competența socială și profesională. Maria Constantinescu și-a propus un asemenea subiect având și marele avantaj că dispune de o Îndelungată și solidă experiență profesională ca psihosociolog de Întreprindere și de cadru didactic universitar. Lucrarea exprimă pe deplin abilitățile de cercetare ale autoarei și capacitatea de a studia o temă dificilă. Lucrarea este alcătuită din „Introducere”, cinci capitole, „Concluzii generale”, bibliografie și două anexe. În „Introducere” se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ROMANIA SERGE MOSCOVICI Epoca maselor Tratat istoric asupra psihologiei maselor Traducere de DIANA MORĂRAȘU și MARIA MARIANA MARDARE Prefață de ADRIAN NECULAU INSTITUTUL EUROPEAN Prefață Cînd a publicat această carte, în 1981, Serge Moscovici avea deja o reputație consolidată de psihosociolog neconvențional: nu se înscria pe linia cercetărilor la modă, nu se alinia standardelor metodologice care dominau epoca, nu putea fi încadrat într-o direcție sau grupare anume. Dimpotrivă, el era acela care oferea perspective de abordare inedite. Trecuseră două decenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
regizau lumea conducătorilor. Și tot atunci am văzut cum lucea în ei omeneasca, mult prea omeneasca lăcomie de onoruri și privilegii". Aceste constatări s-au convertit, fără îndoială, în capitole și pasaje din cartea de față. Serge Moscovici e primul psihosociolog important care a identificat și balizat, în corpusul psihologiei sociale, un spațiu repartizat studiului colectivităților mari, maselor, mulțimilor. Desigur, au fost Le Bon, Tarde și Freud, cărora le acordă pagini substanțiale de analiză. Dar aceștia nu aparțin, explicit, acestei discipline
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sondaj este o treabă de profesioniști, cu pregătire sociologică, și nu o chestiune la îndemâna oricărui amator. Institutele specializate în realizarea sondajelor de opinie au personal cu diferite calificări, dar în nici un caz nu se pot dispensa de sociologi și/sau psihosociologi. A ști să construiești uneșantion probabilistic abstract sau a ști să studiezi prin sondaj calitatea mărfurilor ce ies de pe o bandă rulantă nu este suficient pentru a putea realiza și un sondaj de opinie. Ce deosebește totuși un „sondaj de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]