356 matches
-
elevilor. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile psihosociologice în domeniu. Rolul și locul Profesorului de religie - unul indispensabil și absolut necesar Eficiența orelor de religie din școli nu trebuie însă supraestimată. Educația religioasă sau, mai corect, creșterea copiilor în duhul credinței nu trebuie lăsată doar pe seama profesorilor, ci
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
Gamble, J. (2005), Crafting and Executing Strategy, Mc grow-Hill International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București. Zamfir, Cătălin (1974), Psihosociologia Organizării și a Conducerii, Editura Politică, București. Zamfir, Cătălin (1990), Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin (1999), Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Cantes, Iași. Zlate, Mielu (2004 a), Tratat de psihologie organizațional-managerială, Eitura Polirom, Iași. Zlate, Mielu (2004 b), Leadership și Management, Editura Polirom, Iași. *** American Marketing Association (2005), Ethical
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Alte valori/dimensiuni culturale sunt prezentate în lucrarea International Management Behavior, Lane & others, 2005, p. 96. Pentru o excelentă analiză extinsă a problemelor raționalității, incertitudinii și a modelelor de luare a deciziei, vezi lucrarea lui Cătălin Zamfir, Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București, 1990. Pentru mai multe detalii privind modelul garbage can dar și celelalte modele de decizie, vezi Mareș (Pop) Luana Miruna, „Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, în Revista de Cercetări Sociale, 3, 1994. engl. chief
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
guvernamentală și de orice influență din afară. Încadrarea lor se face prin concurs sau examen, În raport cu pregătirea profesională și cu aptitudinile de care dispun. Funcția de inspector de muncă poate fi ocupată de persoane cu studii superioare tehnice, juridice, economice, psihosociologice și de medicină a muncii. Înscrierea la concurs sau la examen pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției muncii se face avându-se În vedere, În principal, următoarele criterii: a) aptitudini manageriale; b) activitate desfășurată anterior; 273 c) capacitate deplină de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fiind privit dintr-o perspectivă psihologică, când sunt abordate modalități și tehnici diversioniste, ca: zvonul și bârfa, discreditarea persoanei, dezinformarea etc. Dar suntem avertizați că totul devine mult mai periculos, ca acțiune a discursivității, când evenimentele se derulează sub umbrela psihosociologică, iar modalitățile de confruntare politică „evoluează” în negativ, dinspre zona gri către zone tot mai înnegurate, scena publică cunoscând aspecte manipulatorii tot mai evidente: sondaje de opinie false, fardarea imaginii unor politicieni etc. Partea a cincea a lucrării este consacrată
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
genelor tătaro-asiatoide cu viclenia oltenească “inteligență speculativă”. În cazul lui Ceaușescu (interesantă și fața de “asiat fără vârstă”, cum îl numea Blaga pe Nicolae Titulescu, și el oltean...) sunt nenumărate ocaziile în care și-a “spulberat” adversarii în acest mod. Psihosociologic vorbind, se credea Ceaușescu mai deștept decât toți ceilalți? A fost o creștere graduală a acestui “sentiment” care a culminat cu aberantele derapaje psihice și forme de manifestare paranoice din ultimii ani de domnie ? Ioan SCURTU: În 1965 Alexandru Bârlădeanu
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social, calitate care îi certifică experiența celor peste două sute de cercetări psihosociologice intreprinse în domenii din cele mai diverse. Cea mai reprezentativă publicație: „Mediul penitenciar românesc”, Editura Institutul European, 2006. Cel mai important proiect profesional: „Ssondarea lunară a opiniei publice naționale”. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Bruno ȘTEFAN - MĂICUȚA ANA
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social, calitate care îi certifică experiența celor peste două sute de cercetări psihosociologice intreprinse în domenii din cele mai diverse. Cea mai reprezentativă publicație: „Mediul penitenciar românesc”, Editura Institutul European, 2006. Cel mai important proiect profesional: „Ssondarea lunară a opiniei publice naționale”. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Bruno ȘTEFAN - ATHOSUL NEAMULUI
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social, calitate care îi certifică experiența celor peste două sute de cercetări psihosociologice intreprinse în domenii din cele mai diverse. Cea mai reprezentativă publicație: „Mediul penitenciar românesc”, Editura Institutul European, 2006. Cel mai important proiect profesional: „Ssondarea lunară a opiniei publice naționale”. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Bruno ȘTEFAN - ATHOSUL NEAMULUI
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social, calitate care îi certifică experiența celor peste două sute de cercetări psihosociologice intreprinse în domenii din cele mai diverse. Cea mai reprezentativă publicație: „Mediul penitenciar românesc”, Editura Institutul European, 2006. Cel mai important proiect profesional: „Ssondarea lunară a opiniei publice naționale”. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Bruno ȘTEFAN - PĂRINTELE VICHENTIE
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
umor, alte ori grav, dar niciodată exagerat. Este un credincios practicant, iar un teoretician, în orice domeniu, este și un propovăduitor. În articolul "Sufletul mistic", Nae Ionescu descoperă o renaștere a sufletului mistic între cele două războaie și atacă analiza psihosociologică prin care Constantin Rădulescu-Motru caută să-i explice recrudescența. Constantin Rădulescu Motru credea că este o modă socială, că negustorii de idei "comercializau" fenomenul spiritual, în sensul speculației și, deci, așa cum afirma Nae Ionescu, el confunda efectele cu cauzele. Sunt
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
fiind privit dintr-o perspectivă psihologică, când sunt abordate modalități și tehnici diversioniste, ca: zvonul și bârfa, discreditarea persoanei, dezinformarea etc. Dar suntem avertizați că totul devine mult mai periculos, ca acțiune a discursivității, când evenimentele se derulează sub umbrela psihosociologică, iar modalitățile de confruntare politică „evoluează” în negativ, dinspre zona gri către zone tot mai înnegurate, scena publică cunoscând aspecte manipulatorii tot mai evidente: sondaje de opinie false, fardarea imaginii unor politicieni etc. Partea a cincea a lucrării este consacrată
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
nu poate fi cuprinsă într-o singură carte, numită “Postmodernismul românesc” - “postulată” de tine pe “relații de grup” și nu pe o structură organică, pe un construct cu stâlpi de rezistență, cu repere precum Stâlpii societății și cu o abordare psihosociologică - la origine o teză de doctorat, scrisă de un Ianus Bifros, instalat pe un soclu de doar de 14 ani, care poate fi demolat azi ușor, pentru că tot ce e construit pe sisteme moarte și reci și pe nisipuri mișcătoare
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
adevărat ce înseamnă patriotism la... New York!... Fac o paranteză. Am absolvit o facultate de filosofie generală, la București, urmând în cadrul ei și un curs de doi ani de psihologie. De aceea opinez că întrebarea dvs. se înscrie într-un context psihosociologic. Ca atare, dramaturgul din mine consideră că patriotismul american are la bază mândria, fala de la fi Number One în lume pe care se (z)bate să o apere! La români, patriotismul pornește din chinurile în care i-a aruncat istoria
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
fiind privit dintr-o perspectivă psihologică, când sunt abordate modalități și tehnici diversioniste, ca: zvonul și bârfa, discreditarea persoanei, dezinformarea etc. Dar suntem avertizați că totul devine mult mai periculos, ca acțiune a discursivității, când evenimentele se derulează sub umbrela psihosociologică, iar modalitățile de confruntare politică „evoluează” în negativ, dinspre zona gri către zone tot mai înnegurate, scena publică cunoscând aspecte manipulatorii tot mai evidente: sondaje de opinie false, fardarea imaginii unor politicieni etc. Partea a cincea a lucrării este consacrată
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
fiind privit dintr-o perspectivă psihologică, când sunt abordate modalități și tehnici diversioniste, ca: zvonul și bârfa, discreditarea persoanei, dezinformarea etc. Dar suntem avertizați că totul devine mult mai periculos, ca acțiune a discursivității, când evenimentele se derulează sub umbrela psihosociologică, iar modalitățile de confruntare politică „evoluează” în negativ, dinspre zona gri către zone tot mai înnegurate, scena publică cunoscând aspecte manipulatorii tot mai evidente: sondaje de opinie false, fardarea imaginii unor politicieni etc. Partea a cincea a lucrării este consacrată
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
elevilor. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile psihosociologice în domeniu. Rolul și locul Profesorului de religie - unul indispensabil și absolut necesar Eficiența orelor de religie din școli nu trebuie însă supraestimată. Educația religioasă sau, mai corect, creșterea copiilor în duhul credinței nu trebuie lăsată doar pe seama profesorilor, ci
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
umor, alte ori grav, dar niciodată exagerat. Este un credincios practicant, iar un teoretician, în orice domeniu, este și un propovăduitor. În articolul "Sufletul mistic", Nae Ionescu descoperă o renaștere a sufletului mistic între cele două războaie și atacă analiza psihosociologică prin care Constantin Rădulescu-Motru caută să-i explice recrudescența. Constantin Rădulescu Motru credea că este o modă socială, că negustorii de idei "comercializau" fenomenul spiritual, în sensul speculației și, deci, așa cum afirma Nae Ionescu, el confunda efectele cu cauzele. Sunt
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
elevilor. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile psihosociologice în domeniu. Rolul și locul Profesorului de religie - unul indispensabil și absolut necesar Eficiența orelor de religie din școli nu trebuie însă supraestimată. Educația religioasă sau, mai corect, creșterea copiilor în duhul credinței nu trebuie lăsată doar pe seama profesorilor, ci
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
pentru întreprindere. Conducerea prin obiective, descentralizarea, îmbogățirea sarcinilor, sistemele de cointeresare, cercurile de calitate, identificarea unei culturi a întreprinderii, elaborarea unui proiect al întreprinderii, pregătirea cadrelor, sunt procese de integrare în plină dezvoltare. Funcția de personal trebuie să integreze caracteristicile psihosociologice ale oamenilor și aspirațiile lor intelectuale cu scopul de a asigura o veritabilă gestiune a resurselor umane. Lărgindu-și orizontul și domeniul, funcția se transformă astfel: își modifică locul în structură, devenind un departament în marile întreprinderi; își “actualizează” oamenii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
procesul decantării unei integralități este mult mai complicat decât l-am explicitat mai sus. Dar nu la definiții sau alte finețuri epistemice ne vom referi, ci la niște procese evidente pe care le Întrezărim din ce În ce mai mult. Încercăm, așadar, un survol psihosociologic legat de integrarea valorilor ortodoxiei românești În contextul valorilor europene. Perspectiva este cea a unui laic, interesat mai ales de dimensiunea cultural-formativă a acestei evoluții spirituale. Facem mai Întâi precizarea că valorile credinței noastre se manifestă atât În planul religiosului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
persoane făcea ca studiul să nu fie fezabil în condiții satisfăcătoare. Oricum, produsele și organizațiile au fost mai importante în fixarea opțiunii decât patronul, chiar dacă și el ar fi putut constitui un subiect de mare interes din punct de vedere psihosociologic. La lista scurtă ce a rezultat prin această selecție s-au adăugat apoi numeroase organizații care prezentau lucruri interesante din punctul de vedere al contextului de operare, al poziționării geografice sau al strategiei urmate, al mediului cultural, dar și elemente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
stilul de management. Aceștia știu să delege, să controleze, să rezolve rapid o problemă, ceea ce face ca și organizațiile lor să fie agile, iar subordonații să aibă reacții normale. Formatul studiilor de caz și natura lor nu permit o analiză psihosociologică mai atentă a acestor oameni deosebiți. Nu trebuie să se înțeleagă că în organizațiile care nu apar în volumul prezent sau în cel anterior nu există oameni interesanți, dar nu am avut ocazia să descopăr acest lucru. Managerii firmelor prezentate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
medicală care stă la baza diagnosticului și terapiei celui aflat în suferință și care înglobează la un loc datele furnizate de examenul medical „obiectiv” constante biologice, date de examinare a corpului, explorări funcționale coroborate cu perspectiva psihologică și considerarea factorilor psihosociologici în determinismul bolii. Termenul de Psihosomatică a fost creat încă din 1830 de Heinroth, dar a fost introdus abia în anii 1950 în discursul medical de către Alexander și Școala din Chicago. Pentru că psihosomatica prezintă raporturi complexe, incomplet cristalizate cu psihologia
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ivit cel mai adesea pe neașteptate în desfășurarea normală a vieții bolnavului. De aceea relația interpersonală medic-pacient este o relație asimetrica. Medicul apare într-o triplă ipostază de om care: -alină, înțelege suferința -indică boala -salvează (uneori) viața bolnavului. Sondajele psihosociologice au stabilit că în rândurile opiniei public există două imagini corespunzătoare acestor tipuri de medici: imaginea doctorului care îngrijește - acesta fiind omnipracticianul, medicul de familie, medicul generalist și imaginea medicului care vindecă (adică medicul specialist). 5.1. Elemente fundamentale de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]