21 matches
-
începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din greul muncii din frontul de lucru noi făceam un fel de joacă, ceea ce ne făcea ca munca să ni se pară mult mai ușoară. Dar aveam
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DRAGOSTE ETERNĂ... Dragostea mea , de atâția ani, Lângă tine sunt mereu și voi fi, Chiar când nu voi exista, Voi rămâne lângă tine. Spre tine mă cheamă, Glasul adâncului, Misterios parcă. Tunetul pușcăturilor de dinamită, Când mă relaxez o clipă, După efort, tu mă alinți, Cu trosnete, din încheieturile, ARMĂTURILOR. Întotdeauna când plec de la tine, Soarele mă-ntâmpină zâmbitor, E întuneric la tine, Dar tu îmi zâmbești, Prin gurile de galerii. Ochii tăi
DRAGOSTE ETERNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragoste_eterna.html [Corola-blog/BlogPost/346462_a_347791]
-
noi». «Tăt atâta, aici îi pădurea, doară fujim». M-am mutat unde credeam că-i îndemână de tras și am dat după el. Basămă l-am lovit, că așe s-o-ntors înapoi, c-o dat cu nasu-n pământ. / No, api pântru pușcătura aceea s-o băgat locotinentu pă ordonanța lui după medalie, în locu meu. Medalie de argint, că am pușcat eu airoplanu...” „Mă-ntreabă Valea unde mă tot duc, / Fără opinci și fără șapcă sură, / De nu aud cum frunzele de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
S-o vinit Murăș la minie și s-o vârât capu șu mâna me, să-l băiez. Ș-am dzâs câtă iel: „Murăș, Murăș, ce soarta ei mai fi având și tu?!” N-o trecut ceasu ș-am audzât o pușcătura. Oltu o vinit fugă, da Murăș n-o mai vinit. Ș-am plâns după iel cum am plâns după tatuțu mieu. Hâia dzî o vinit Doaga să-ș ceară iertăciune că l-or îmbetat ai lu Ianăș la colibă și n-
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din greul muncii din frontul de lucru noi făceam un fel de joacă, ceea ce ne făcea ca munca să ni se pară mult mai ușoară. Dar aveam
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
turnire având ca protagoniști romi și roame pe care-i doare exact la gârlici de popândăii poliției, madmazelele procuraturilor sau rozătoarele judecătorești. Mutați din periferii în centru, au teleportat și unele obiceiuri, ca tăierea cu săbii, fezandarea cu ciomege și pușcăturile de chistoale, moștenitură de tradiții apărute în ultimii ani, de când și-au luat merțane și i-au șpăguit pe ștabii bugetarilor amintiți. De fapt, este evident, își împart orașele și turmele de români cu tot cu televizoarele în fața cărora putrezesc, iar la
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
obosiți. Râd, glumesc fără răgaz, Nu sunt triști, ci veseli mereu, Au sclipiri în ochi și-n glas, Ca în lumină, bucăți de minereu. Din adâncuri, de departe, Pe galeriile pustii acum, Se strecoară prin a minei noapte, Praful de la pușcături și fum. *** Mihai LEONTE, prin „pana” sa, a prins tematica minieră în poezie într-un stil deosebit , plin de sensibilitate. Venind dintr-un domeniu pe care îl considerăm dur, dar atât de frumos, mineritul. Șandor NOVĂCESCU Subinginer miner - Moldova Nouă
REVELAŢIE PROFESIONALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Revelatie_profesionala.html [Corola-blog/BlogPost/375137_a_376466]
-
câțiva metri buni în munte prin rocile încă instabile, au început să se sape în roci mai dure și se foloseau deja explozivi. După o asemenea pușcare când s-a ajuns la locul de muncă pentru încărcarea materialului rezultat din pușcătură au rămas surprinși când printre pietre în lumina lămpii de carbid cu care erau înzestrați muncitorii au văzut sclipiri de metal. Nu erau doar simple bucățele, ci erau un fel de bulgări destul de mari cam de mărimea unor dovleci medii
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
și rușii intrați să-l elibereze. Am petrecut întreaga zi - o zi de coșmar - ascunși într-o pivniță adâncă, în care se refugiaseră mai mulți vecini din cartier. Tot timpul se au zeau tunurile bubuind la marginea orașului și îm pușcăturile de pe stradă. Stăteam cu toții cu inima cât un purice, înspăi mântați că nemții o să ne descopere ascunzătoarea și-o să ne împuște. Spre seară, dintr-odată, s-au ivit în buza pivniței deschise niște cizme cazone. Am în ghețat cu toții, dar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dominam cu privirea asupra unei părți din casele vecine. Văzui o casă încongiurată de honvezi și pe unii trântind cu paturile puștei în ușa casei, pentru a-i sforța intrarea. Dar în momentul acela văzui fulgerând pin ferestrele casei împinse pușcături și [auzii] vaietele celor ce-o încongiurase, ușa se sparse cu repejune și {EminescuOpVII 205} dinăuntru ieși [un june] cu capul gol, cu sabia-n dinți și mînele-narmate de pistoale-ntinse, pe care le slobozi drept în capetele celor ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de specialitate, iar în 10 și 11 septembrie, la aceleași ore vor avea loc testele de aptitudini. din presa vremii acum... 100 ani „Principesa de coroană Maria de România a născut marți dimineața, la Sinaia, un băiat. O sută una pușcături de tunuri au anunțat locuitorilor faptul înveselitor. Noul prinț român va primi numele Nicolae. Nașul copilului va fi țarul Rusiei, Nicolae II“. (Controla din 27 august 1903). „Curs profesional la căile ferate. Ministerul de resort a aprobat, ca începând cu
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
picurilor de ploaie, la răcnete disperate, înăbușite. Ion începu să meargă calm în căutarea lor. Mersul se acompaniază cu loviturile de tobe; ritmat, febril... Urmară pași mari grăbiți, auzindu-se în toată casa. O clipă, tăcere... Pe urmă două îm pușcături... Instrumentele o iau razna: violoncelele strigă, vioarele și harpa plâng, tobele mugesc, clarinetele delirează... Ropotele de aplauze ne smulg din această realitate. Pentru o ultimă dată mai putem privi către Dealul Florilor și către conacul dintre ploi. Cortina se trage
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
când i-au căutat vânătorii. Culi se ducea cu domnul Ieronim; Onu Bezarbarză cu doctorul. Nana Floarea ieșea în urma lor în pridvor, cu mânile suflecate, de la frământatul pânii. Și-i plăcea s-audă într-un târziu, prin ușa deschisă, o pușcătură care duruia în creșteri și scăderi prin cotiturile văilor. La înserat, sosea Culi dintr-o parte, cu țapu-n spinare, în urma vânătorului său. Au sosit într-o sară și Bezarbarză cu doctorul, nevoindu-se amândoi cu o povară asemenea; și copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
său. Au sosit într-o sară și Bezarbarză cu doctorul, nevoindu-se amândoi cu o povară asemenea; și copilul a povestit un ceas, lângă vatră, stăpânei lui, cum a ieșit țapul, și cum s-au apropiat, și cum a mers pușcătura, și mai ales cum a aflat el animalul căzut între niște desimi nepătrunse. Nana Floarea îl asculta cu plăcere, gândindu-se că numai câțiva ani vor trece și acest fecior va fi în stare să aducă singur țapul pe grumaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
samă că blana ursului era presărată de argint de brumă. Fiara pierise încă din ajun, ghemuită acolo. I s-a părut lui Culi - ori într-adevăr s-a simțit luminat? S-a grăbit să se ducă la urs, căutându-i pușcătura; a luat de la un brădui un clomburel, muindu-l în sângele închegat, și l-a prezintat stăpânului său, gratulându-l pentru succes. „L-am vestit eu că n-are să-i meargă bine“, își zicea Nicula, întorcându-se la fiară, ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
când eu am ieșit din galerie, ca să văd de ce s-a întrerupt electricitatea, am constatat că apa cea înspăimântătoare deja venea asupra noastră, încât urgent m-am înturnat, strigându-le sondorilor mei să iasă afară și tocmai atunci a bubuit pușcătura în front, la Enea Căpută și la Daniel Mărăcinescu Și când au ajuns sondorii la gura nișei, s-au arătat și minerii Enea Căpută și Daniel Mărăcinescu, neștiutori și fără de păs, iar eu, știind ce știam, am simțit frică mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spre apa aceasta vrăjmașă și ai făcea ca leii-paraleii, cei cu gurile căscate, din Țara ta, precis că viitura s-ar speria și ar da să se retragă urgent Iar tot atunci, au apărut, cu tot cu mirosul lor asfixiant, gazele de la pușcătura din front și eu am luat furtunul care ne alimenta cu aer la sondă și deschizând aerul am înturnat norul cel înecăcios, înapoi După care și Daniel Mărăcinescu, stupindu-și în palme, a luat ciocanul de artificier, a strâmbat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acasă până la vizuina bestiei, tot mai dura cel puțin un ceas. Nu, spuse el hotărât, la peșteră este cel mai bine. Te așteptăm acolo. Nu uita de fitil și capse, fără ele degeaba avem dinamita. Știu ce trebuie pentru o pușcătură, îl liniști Calistrat. Și, mai e ceva: mă aștepți lângă peșteră, sublinie el apăsat. Asta este treaba paznicilor, domnița nu are ce căuta acolo. Se răsuci pe călcâie și plecă în drumul lui. Rămași singuri, cei doi mai stătură câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în selvă, unde armele lui de foc nu-i sunt de mare folos. În ziua în care vor vedea primul tractor doborând copacii din selvă, în care vor auzi zgomotul asurzitor al rulourilor compresoare și vor asista la explozia unei pușcături zdrobind stâncile, panica îi va împinge la cel mai înspăimântător război pe care l-a văzut vreodată Amazonia. — E și José Correcaminos printre ei? vru să știe bucătarul-șef. — Da. El a fost cel cu care am vorbit. — E isteț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de Pietroșița sub Ratei (Victor Tulbure, ibid.) Prășitorii (Ion Zăgan, nr. 22)• Liniște În concediu (Kiss Jeno, În nr. 24)• Mecanicul din S.M.T. (Ștefan Tănase, În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27)• Pușcături pentru Planul Cincinal (Dragoș Vicol, În nr. 34)• Ilenuța milițiană (E. Frunză, În nr. 36)• Prin slava ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc. etc. Ce aflăm din Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Într-unul din discursurile sale, precizează: «fizionomia morală a oamenilor sovietici din prezent apare Înainte de toate În atitudinea lor conștientă față de muncă, considerată de ei drept o chestiune de importanță socială». Suzana Delciu În poemul amintit, sau Dragoș Vicol În Pușcături pentru primul Plan Cincinal (Flacăra, nr. 33 din 19 VIII 1950) prind oamenii În Întrecere socialistă; dar zugrăvirea lor se pierde În efuziuni formale ce depărtează pe cititor de scopul pe care l-au urmărit poeții. Scriitorii sunt datori, așa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]