37 matches
-
Fură-n draci cu toți ca-n codru Și promit prostind norodul. Cum mai toți sunt derbedei Își fac legi doar pentru ei. Își dau pensii nesimțite Și-alte drepturi însoțite, Fără jenă din păcate, Veșnic cu imunitate. Unii zic, (pușchea pe limbă,) Că nimica nu se schimbă Dacă mergem la votare. Alții că o încercare Tot mai trebuie făcută. Tinerimea e tăcută Tot cu gând de evadare Undeva în lumea mare. Învățați să-nghită hapul, Tot bătrâni își bat capul
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1480872739.html [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
ar mai interesa ca să se dumirească și mai ales cine s-o facă!? Pe capii vremelnici ai obștii, nici atât! Cineva spunea în derâdere, ceva între râsu-plânsu, c-am avea nevoie de ... gura păcătosului!? Ce-o fi însemnând asta? Piei, drace! Pușchea pe limbă!... (din vo. “Convorbiri, mărturii și corespondență cu Gheorghe Pârnuță” de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Câte ceva despre activitatea extrașcolară... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Cate_ceva_despre_activitatea_extrascolara_.html [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
să spui? Nu l-am alungat din împărăție de-atâta vreme? Ce mai vrea? - Și-a trimis soli care vestesc că vine Primăvara, vrăjitoarea cea rea, fiica lui Soare cel Cumplit, să te ucidă, iar pe noi să ne alunge. - Pușchea pe limbă, că-ți vâr ghearele în claia ta nețesălată și mătur sala cu tine! - Iertare, Majestate! Dar prăpăditul meu de lup are colții rupți și pielea pârlită de tâlharii lui Soare-Împărat. Abia a scăpat săracul cu fuga. L-am
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424638210.html [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
în ochi, scuipai de trei ori peste brațul drept și-ți ieșea din ochi acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în mod tradițional și în diverse regiuni din Germania și în Italia. Se credea și că pușchelele, adică bubițele dureroase ce se fac pe limbă, si aftele dispar dacă se scuipa aiurea de trei ori zicând: „Ptiu, acum să pieie!”. Tot astfel procedau și românii, după cum ne asigură Marcellus Empiricus: „Pușchelele care se fac pe limbă, să
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
în Italia. Se credea și că pușchelele, adică bubițele dureroase ce se fac pe limbă, si aftele dispar dacă se scuipa aiurea de trei ori zicând: „Ptiu, acum să pieie!”. Tot astfel procedau și românii, după cum ne asigură Marcellus Empiricus: „Pușchelele care se fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât să se aleagă de acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât să se aleagă de acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
ales, când o zbura și el? - Poate că n-o să vrea să mai zboare ca voi. Ce să facem? Vindem și cumpărăm unul doar pentru noi bătrânii. Două camere ne sunt suficiente și ne mai rămân și bani de înmormântare. - Pușchea pe limba ta! Vorbești de moarte la nici șaizeci de ani? - Cine ține tată de capătul aței, să știe când se rupe? - Mai taci prăpăstiosule, interveni doamna Gheorghița! aici suntem la petrecere, nu la priveghi să vorbim de moarte. Te
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
a pus stăpânire pe mințile liderilor politici, ale bancherilor, eminențele cenușii cu merite recunoscute dar mai ales absconse în creșterea cu orice preț a vistieriilor, sunt chemați să judece, să dea verdicte, să nu fie lăsat nimeni să falimenteze și pușchea pe limba celui care se gândește să părăsească arena. Ăsta ar fi un vis urât pentru îndepărtarea căruia ar fi în stare să facă orice. ORICE! E nevoie de bani, bani și iar bani, din ce în ce mai mulți bani, curați sau mai
BANI, BANI ŞI IAR BANI! de ION UNTARU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Bani_bani_si_iar_bani_ion_untaru_1347717251.html [Corola-blog/BlogPost/343905_a_345234]
-
și a găsit visteria goală (na, că și la ei era un guvernator Isărescu!). El a pus multe dări, chiar și pe closete. La noi nu e cazul, că nu mai sunt closete publice. Nici măcar pe autostrăzi! Autostrăzi am zis? Pușchea pe limbă! De atunci, closetele se numesc și vespasiene. Intr-o zi, fiul său Titus (viitor împărat, nu președinte aproape ales de partidul facebook) i-a spus că „boborul”, mai puțin cei din dispora, râde și îl bârfește (nu și
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
proiect imobiliar din istoria Statelor Unite ale Americii, un joint venture între MGM Mirage și Dubay World, adică imensul complex hotelier Vdara și mall-ul Crystal, în valoare totală de 8,5 miliarde de dolari. Tot anul 2009 a adus în “Grădina Raiului”- pușchea pe limbă, inaugurarea complexului “Wynn”, unul din cele două care seamănă cu o aripă de “rândunică în zbor”, zvârlugă sau de lișiță de baltă, aparținând omului de afaceri Steve Wynn, care este și directorul executiv al companiei Wynn Resorts, cel
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/_sperietura_la_o_casa_de_moda_din_l_a_xi_.html [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
măcar au răsfoit „Monografia teatrul românesc la Oradea”. Perspectivă monografică, volum apărut în anul 2001 (printre autorii ei mă număr și eu) ca să afle și cum a luat ființă o instituție pe care se grăbesc, dacă nu s-o desființeze (pușchea pe limbă!), cel puțin s-o mutileze. 3. dacă cred cu sinceritate că aceste schimbări vor aduce cu adevărat mari beneficii bugetului și așa sărăcăcios al teatrelor sau se ascund cu totul alte interese în spatele Crizei mondiale, care în România
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Nedumeriri.html [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
Simona Tache Sau cu ce căutări năstrușnice pe Google s-a mai ajuns pe acest blog: am o pușchea caca-te pe ea cum trebuie procedat pentru a începe sexu versace versus damă impresii cruella de vil cum se fardează angajare menajere în ploiești avatare cu emo care se taie cu ce se asortează mincarea de sarmale? o pisicuța
Cum să mă simt bine în pielea goală by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18979_a_20304]
-
Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
idei. L-am văzut pe Satana, nea Costică. Foarte bine, ce mai spune? Știe că-l cotonogim rău de tot și de data asta. Dar este cam bolnav, palid și cu ochii înfundați în cap. N-o mai duce mult! Pușchea pe limba matale, Bădie. Ce ți-a făcut ca să te bucuri așa de răul lui? Dacă ăsta crapă, la generale sîntem șăfi. Ferească Dumnezeu! Așa faci politică? Ei, nu, dar dacă ar crăpa, ce credeți că nu o să-i duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ai scris această poveste, o scriu eu! Și eu am scris-o pe aia a ta, cu peștele. Ciocnim paharele, sorbim licoarea și ne legănăm în fotolii. O boare ne mîngîie suav și inima își revine la bătăile ei regulate. Pușchea pe limba lui Rigoberto Señor Galdurralde Rigoberto trona pe băncuța înaltă, rezervată conducătorului. În costum cu fireturi și pălărie cu boruri largi, părea un băștinaș pe care secolele l-au uitat acolo, sus, pe banchetă. Marțial, mai plin de importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
revenit...face el o remarcă. Îl înhaț, îl leg și-l duc la ai mei. Îi căzuse șăpcălia și chelia se roșea în soarele acela ucigător. Ai mei l-au lăsat în soare și fără apă. Seara era deja țeapăn. Pușchea pe limba ta, spun eu pe românește. Ce? Păi, nu pot traduce. Adică, să-ți crească o bubă pe limbă... Dar de ce-mi dorești asta? spune surprins. Eu chiar te simpatizez. Se spune așa ca să-l înduplec pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Raul 491 Holguin nu moare 494 Izgonirea din rai 498 În piscină, în zori 501 Doi mincinoși 504 Necazuri latino-americane 508 Nganga pentru finul meu 511 O idilă româno-cubaneză 515 Orula salvează Iașul? 519 Plaja Tarará 523 Proză scurtă 526 Pușchea pe limba lui Rigoberto 530 Speranțe, speranțe 534 Te doy candela! 538 Terasa piraților 541 Toropeală și probleme rasiale 544 Visul spulberat 548 Zăpușeala și berea 552 Ce știu profanii? 555 Zulueta 558 Babalawo 562 Întoarcerea 566 În colecția Epica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îngînare folclorică. Modelul e pus sub teasc spre a i se obține sucurile fonice: "Plouă-n zi de Anul Nou. Doamne fă să cadă / Stropii mari ca lacrimi în / Formă de zăpadă. // Ca să nu cumva, la drum / Ce pornește-acum... Dar pușchea pe limbă, tîngă, / Junghi de mînă stîngă!" (Anul Nou ). Dar, mai frecvent, un ermetism pastoral, în textura căruia se-ngroapă chiotul haiducesc, bonomia juvenții sătești: "Prin Adunare, cum răzbești, Scădere! / Prin Înmulțire, Împărțire cum, / Haiduc de codru, poteră, -ți faci
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
care, într-un mimetism dezgustător, like-uiesc și share-uiesc niște scriituri modeste, încărcate de resentimente, marcate de o linie directoare evidentă: încercarea de lapidare (ipotetic, simbolică) a realizatorului talk-show-ului cu cea mai mare audiență din România. Brusc, ca la o comandă (pușchea pe limbă), Mihai a devenit suficient, incult, obraznic, agresiv și mi-e lene să continui șirul. Îl cunosc pe omul ăsta din 2006, cu bunele și cu relele lui. Pe mâna și pe încrederea lui, pe spatele ținut de el
Text emoționant despre Gâdea, scris de Ciutacu. Revine la Antena 3? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/67655_a_68980]