77 matches
-
frate, Borcea Vasile, contingent 1941, a murit în Siberia, la Celiabinsc, și nu este trecut pe monumentul eroilor (ne facem datoria și îl pomenim aici!), Vasile Romedea (83 de ani, fost agent veterinar), Iacobeanu Floarea, mama viceprimarului Dumitru Iacobeanu și Pușcuță Vr. Maria de la care am aflat ce este „cocârțacul”. Despre oamenii și locurile satului Fruntești am aflat de la Coca Țarălung din Rusești, familia Ionel Ciuchi, de la Aristotel Ciută și de la Aristotel Olaru, fostul președinte al CAP-ului Fruntești, multe lucruri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5. Ștefan Gh. Trandafir 6. Dumitru P. Curteanu 7. Zamfirița Trandafir 8. Vasile V. Laza 9. Dumitru Ignătescu 10. Chiriluș V. 11. Dumitru Hodoroabă 12. Mihai Trandafir 13. Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță), „acolo a fost, în jurul Primăriei”. Satul se întindea de la Tache Iacobeanu în sus (nord) peste pârâu de Tache Iacobeanu erau curțile boierilor Sterian. Vasile Tomescu își amintește de întinderea satului: de la Ion Căținaș în sus și în jos, până la Ghiță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Constantin M. Boca și Vasile M. Boca spun că „din spusele părinților și a altor oameni bătrâni, vatra satului ar fi fost cam pe unde trece astăzi șoseaua peste pârâul Dunavăț, pe unde locuiește familia Iacobeanu, preotul Cadar și familia Pușcuță. Unele aprecieri și precizări despre întinderea satului, cât și despre „poarta rnii” găsim în însemnările lui Toader Gh. Miron Boca. Capătul satului din sus era la Costică V. Luca Bârgăuanu, unde era și „poarta țărnii”. Casele ce s-au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Regimentul 2 Năsăud, inclusiv cei 2 preoți. O parte dintre familiile venite în Bucovina, a căror nume au fost modificate sau schimbate, le regăsim între cele care s-au stabilit în satul Lunca, comuna Filipeni. Avem în vedere familia Boca, Pușcuță, (Pușcariu în Consignațiunea lui Enzenberg), Galeș (Galiț, plugar din Maier, familie cu 8 suflete, plecat din cauza condiției sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu, Trandafir, Pintilescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub numele de Valică care locuia pe dealul Cărăcău. Familia Cucu s-a răspândit în mai multe părți ale satului: pe dealul Cărăcău, după podul lui Preuțu, în partea de sud, vecin cu Preuțu. De la Toader Ignătescu (Chifan) și Vasile Pușcuță (picherul), în dreapta Dunavățului, sau așezat familiile Hură, Bârgăoanu, iar spre apus familia Căținaș. Familia Hură se află printre primele venite din Bucovina. în registrele de stare civilă, la rubrica decedați din 1866 se află Gavril Hură, fiul lui Serghie Hură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jos, spre sud, au mai locuit familiile Marici, Foșlea, Vasilaș (zis Buleu), iar lângă primărie Costică Pintilescu. Un fiu al lui Costică Pintilescu a îndeplinit funcții importante în orașul Vatra Dornei. Mai jos de primărie locuia Maftei Vasilaș, apoi familia Pușcuță, iar în continuare familia Iacobeanu. Primul din această familie care a venit în Lunca a fost Ioniță Iacobeanu, poreclit Tunsu, fugit din armata austriacă cu tot cu cal, dar tuns chilug, cum era obiceiul în armată, motiv de mare supărare în familiile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după tată: - Gavril Bădăluță care a venit de tânăr din Bucovina, înainte de a se căsători; nu știu data la care a venit, timp a fost hargat la preotul din sat și apoi s-a căsătorit cu Lisaveta, fata lui Luca Pușcuță, venit și acesta tot din Bucovina. Au fost împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la licitație și s-au cumpărat de către membrii Obștii și anume: Vasile Neculai Boca 2, Iacov Vodanovici, Toader Boca, Vortolomei Pușcuță și Petruț Rosetti care nu era membru al Obștii. Apoi s-a procedat la vinderea prin licitație a obiectelor imobiliare din Dobreana ca: hambare, coșere, case în care locuiau hargații boierești, saivane care adăposteau oile și vitele boierului; s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de câțiva care au căzut în lupte: Ilie Vraciu, Grigore Gurău, Ion N. Curteanu, Ion Câțânaș, Vasile Gh. Pintilescu, Gheorghe N. Tabarcea, Petre Tabarcea, Gheorghe Gavril Știrbu, Ilie Niculai Boca, Gheorghe C. Baciuc, Gheorghe Grigore Gurău, Grigore Boghean, Vasile I. Pușcuță și alții ai căror nume nu le mai știu. în al doilea război mondial au luat parte și mai mulți oameni din satul Lunca. Dintre cei care nu s-au mai întors: Niculai I. Curteanu, Vasile C. Cucu, învățător Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aminte din cauză că eu sunt plecat din sat și stabilit în București din anul 1929. Din satul Lunca au fost judecați și condamnați la diferite pedepse pentru crime și tâlhării la drumul mare: Toader Bădăluță, Gheorghe Sorea, Gheorghe Marici, Alistir Roman Pușcuță, Ifteni Ignătescu, Ion Bârgăuanu. Pentru neînțelegeri, tăieri de haturi și bătăi amintescă Ignăteștii, Foșlenii și Mariceștii. Legăturile cu rudele din Bucovina - de la Luncă, înainte de 1916, plecau și treceau noaptea frontiera Gheorghe Sîdur Teleagă și Toader Gv. Bădăluță. Din Bucovina venea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al mareșalului Averescu (averescani), partidului cuzist (Al. I. Cuza), , al lui Nicolae Iorga (nu-mi aducă aminte numele partidului), - Iorghiști etc. Cei mai înstăriți oameni din sat ca: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții făceau politică liberală. Alexandru Gh. Cucu cu rudele și prietenii lui făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai lui făceau politică naționalrănistă; Milian Gurău cu rudele și prietenii lui făceau politică cuzistă. Asta a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1872 70 1802 5. Vasile Cucu 1866 64 1802 6. Hură Vasile 1871 69 1802 7. Prințu Dumitru 1871 68 1803 8. Nuțu Onofrei 1871 68 1803 9. Olaru Irina 1869 65 1804 10. Cucu Alexandru 1873 68 1805 11. Pușcuță Vasile 1866 60 1806 12. Pușcuță Luca 1866 60 1806 13. Pintilescu Toader 1871 65 1806 14. Hriscu Garofița 1872 65 1807 15. Munteanu Chifor 1873 65 1808 16. Bârgăoanu Gheorghe 1873 65 1808 17. Galeș Iacob 1870 60 1810
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1866 64 1802 6. Hură Vasile 1871 69 1802 7. Prințu Dumitru 1871 68 1803 8. Nuțu Onofrei 1871 68 1803 9. Olaru Irina 1869 65 1804 10. Cucu Alexandru 1873 68 1805 11. Pușcuță Vasile 1866 60 1806 12. Pușcuță Luca 1866 60 1806 13. Pintilescu Toader 1871 65 1806 14. Hriscu Garofița 1872 65 1807 15. Munteanu Chifor 1873 65 1808 16. Bârgăoanu Gheorghe 1873 65 1808 17. Galeș Iacob 1870 60 1810 Nu se poate trage concluzia că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decedatului (nesiguri, aproximativ). Nu a fost înregistrată data nașterii în acte oficiale. Familii vechi și numeroase din Lunca - Filipeni 1. Cucu - între 1802 și 1840 s-au născut 13 membrii ai acestei familii; 2. Tabarcea - între 1802-1849 - 12 născuți; 3. Pușcuță - între 1806-1844 - 12 născuți; 4. Bârgăoanu - între 1803-1838 - 13 născuți; 5. Boca - între 1813-1845 - 12 născuți; 6. Rusu - între 1796-1849 - 26 născuți; 7. Șorea - între 1825-1845 - 9 născuți (pare a fi născuți într-o familie de 9 frați și surori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei o amploare mult prea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta Pușcuță, al cărei „om” (omul meu, bărbatul și soțul meu”), de copil până s-a făcut mare, a fost „hargat” la un răzeș, arată că „oamenii din satul nostru, dacă nu aveau pământ destul, mergeau și munceau la boier. Luau și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Funciar, cât și la Federală. Dar cum prinseseră gust de a mai cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea 1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mentorului mișcării socialiste Constantin Dobrogeanu-Gherea, care a elaborat lucrarea „Neoiobăgia” (1910). 34 Arhivele Statului București, Colecția „Monitorul Oficial” din anii 1896-1897, p.485-486. Vezi și : D. Gh. Chitoiu, Cercetări și cronici agricole, București, 1930, p.31. 35 Din familia Pușcuță, împroprietărită în Viforeni, s-a ridicat poetul Constantin Pușcuță (1940-1003), care semna în revista „Ateneu” din Bacău, cu pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrarea „Neoiobăgia” (1910). 34 Arhivele Statului București, Colecția „Monitorul Oficial” din anii 1896-1897, p.485-486. Vezi și : D. Gh. Chitoiu, Cercetări și cronici agricole, București, 1930, p.31. 35 Din familia Pușcuță, împroprietărită în Viforeni, s-a ridicat poetul Constantin Pușcuță (1940-1003), care semna în revista „Ateneu” din Bacău, cu pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul, în 1960. El a fost secretarul Teatrului de Stat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]