77 matches
-
textele poetice, într-o simbioză pe care doar inspirația divină le poate conferi. Și de data aceasta, selecția și conceptul îi aparțin Cristinei Ștefan, tehnoredactarea și coperta sunt asumate de Alexandra Ștefan iar imaginea de pe copertă îi revine lui Dionis Pușcuță. Eu aș numi, dacă n-ar fi făcut acest lucru în chip magistral Fănuș Neagu, acest volum - “Cartea cu prieteni”- pentru că, vrând-nevrând, cei care acced la Lira21, devin prieteni. Autorii Lirei nu încearcă doar idei amalgamate, ci descifrează concepte și
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
necunoscute/ jelesc cuibul / prădat / de un câine orb / rătăcit printre suflete”. Aici sunt câteva respirări lirice în spirit de haiku. Bogdan Stoian își încheie grupajul cu trei epigrame. Cristina Ștefan - această neobosită animatoare, beneficiază de o grafică a lui Dionis Pușcuță. Versurile ei, atât de bine înrădăcinate în inimile cititorilor sunt edificatoare. Este o poezie de concepție și de revelație în același timp. Ea scrie pe umbra ninsorii cu foc de stele. Tulburător lucru! Cuvintele ei “sunt fluturi îndrăzneți / buni de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Ștefan, carte editată cu sprijinul Primăriei Bacău în cadrul programului Asociației Mutatis Mutandis „Educație prin cultură între mărturii trecute (Nicu Enea) și prezente (Cenaclul Lira21)”, apărută la Editura Art Book, iunie 2012 a beneficiat de o contribuție substanțială a graficienilor: Dionis Pușcuță, Aurel Stanciu; Ștefan Suditu; Costel Tănăsache; Iulia Filimon; Daniela Gaftea, Ștefan Tistu; Raluca Andrei; Simona Burdulea; Adelina Burduz; Andrei Ionuț Tudor; Ana Burduja; Ștefan Mario Grosu; Mădălin George Cobuz; Bianca Budău; Andreea Culbece; Delia Isidora Florică; Luiza Raluca Blaj; Mădălina
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comuniuni_de_spirit_salonul_de_piane_s_cezarina_adamescu_1339310889.html [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]
-
PUIA FANICA (n. 1965) Brăila, str. Galați nr. 362, bl. I1, sc. 4, ap. 80 țel: 619650; 0741011016 23801 PUNGĂ IULIANA (n. 1970) Brăila, str. Erou Comisar Popovici nr. 2, bl. AD 2, sc. 4, ap. 59 țel: 693785 21067 PUȘCUȚA VIORICA (n. 1951) Brăila, str. Dorobanți nr. 56, bl. A 36, sc. 1, ap. 16 țel: 626876; 0723617077 2742 RADU COSTEL (n. 1970) Brăila, Sos Buzăului nr. 11, bl. B18, ap. 2, parter țel: 691489; 0743034957 23023 RADU ELISABETA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
09.1968 pentru elaborarea proiectului de decret privind acordarea unei pensii plutonierului în retragere Mateescu I. Haralambie 83. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.095 din 23.09.1968 pentru elaborarea proiectului de decret privind majorarea pensiei locotenentului în retragere Pușcuță I. Gheorghe. 84. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.096 din 23.09.1968 privind elaborarea proiectului de decret pentru conferirea ordinului "Meritul Militar" și a medaliei "Meritul Militar" unor ofițeri, maiștri militari și subofițeri din Ministerul Forțelor Armate 85
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237076_a_238405]
-
de Psihologie și Pedagogie a Institutului Superior de Educație Fizică (înalt Decret Regal nr. 4456, din 31 decembrie 1929). Îi urmează profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Predă cursuri de psihologie generală și pedagogie teoretică, în cadrul catedrei, Gheorghe Zapan este conferențiar iar Elena Pușcuța, asistentă benevolă. În anul universitar 1930-1931 predă cursul "Istoria metafizicei ca tipologie a culturii" - prelegerea inaugurală are ca temă "Moda în filosofie" (cursul a fost litografiat; tipărit, 1996.) La 1 iunie 1930, la alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Botezatu, Neculai Samoilă, Gheorghe Piseru, Alecu Florea, Gheorghe Bostan, Alistir Dimofte, Gheorghe Dobraniș, Petrache Duhan, Octavian Genez, Ioan Grosu, Neculai Grigoreanu, Gheorghe Huștiu, Dumitru Huiban, Alecu Florea, Costache Lehănceanu, Ioan Leonte, Costică Obreja, Tudor Oanea, Dumitru Obreja, Dumitru Pâțu, Alecu Pușcuță, Gheorghe Puțanu, Costache Parnica, Alexandru Rebegea, Dumitru Samson, Ion Savin, Ioan Șoltuz, Vasile Tabarcea, Gheorghe Tătărășanu, Neculai Tătărășanu, Alecu Tofan, Tănase Tabarcea, Radu Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților și a lipsurilor, scufundat în noroaie și înconjurat de mlaștini. Marea majoritate a caselor erau construite din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe jos în satele vecine. Echipa de fotbal a satului Tarnița, în perioada 1958-1970, era pregătită de domnul profesor Jenică Iamandi și avea următoarea componență: Gheorghe Olaru, Vasile Maxim, Ion Bătrânu, Grigore Tofan, Vasile Apostu, Ion Chirilă, Ștefan Maftei, Ioan Pușcuță, Costică Chirilă, Ion Șoica și Gheorghe Mardare. La Căminul cultural Tarnița, echipa de dansuri de sub îndrumarea învățătorilor Nelia și Octavian Iftimie. avea activitate continuă în perioada 1958-1965, având în componență perechile: Costică Samoilă - Reta Sularu, Mihai Vraciu - Elena Șoica, Costică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lipova, în timp ce revizorul poet inspecta școala sătească. În sfîrșit, m a anunțat că și-a propus să scrie și alte articole, memorialistice, îndeosebi despre Ion Barbu. *Prețios și pedant, în timp ce „oficia” „lansarea” volumului Viața pe rod de Octavian Voicu (Constantin Pușcuță), Calistrat Costin a avertizat publicul că va face o expunere „scurtă și completă”. „Nu-i greu de tuns un chel”, mi-a șoptit, amuzat, Cojocaru (colegul meu de grupă și omul cu care „discut filologie”), dar după ce autorul i-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frate, Borcea Vasile, contingent 1941, a murit în Siberia, la Celiabinsc, și nu este trecut pe monumentul eroilor (ne facem datoria și îl pomenim aici!), Vasile Romedea (83 de ani, fost agent veterinar), Iacobeanu Floarea, mama viceprimarului Dumitru Iacobeanu și Pușcuță Vr. Maria de la care am aflat ce este „cocârțacul”. Despre oamenii și locurile satului Fruntești am aflat de la Coca Țarălung din Rusești, familia Ionel Ciuchi, de la Aristotel Ciută și de la Aristotel Olaru, fostul președinte al CAP-ului Fruntești, multe lucruri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5. Ștefan Gh. Trandafir 6. Dumitru P. Curteanu 7. Zamfirița Trandafir 8. Vasile V. Laza 9. Dumitru Ignătescu 10. Chiriluș V. 11. Dumitru Hodoroabă 12. Mihai Trandafir 13. Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță), „acolo a fost, în jurul Primăriei”. Satul se întindea de la Tache Iacobeanu în sus (nord) peste pârâu de Tache Iacobeanu erau curțile boierilor Sterian. Vasile Tomescu își amintește de întinderea satului: de la Ion Căținaș în sus și în jos, până la Ghiță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Constantin M. Boca și Vasile M. Boca spun că „din spusele părinților și a altor oameni bătrâni, vatra satului ar fi fost cam pe unde trece astăzi șoseaua peste pârâul Dunavăț, pe unde locuiește familia Iacobeanu, preotul Cadar și familia Pușcuță. Unele aprecieri și precizări despre întinderea satului, cât și despre „poarta rnii” găsim în însemnările lui Toader Gh. Miron Boca. Capătul satului din sus era la Costică V. Luca Bârgăuanu, unde era și „poarta țărnii”. Casele ce s-au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Regimentul 2 Năsăud, inclusiv cei 2 preoți. O parte dintre familiile venite în Bucovina, a căror nume au fost modificate sau schimbate, le regăsim între cele care s-au stabilit în satul Lunca, comuna Filipeni. Avem în vedere familia Boca, Pușcuță, (Pușcariu în Consignațiunea lui Enzenberg), Galeș (Galiț, plugar din Maier, familie cu 8 suflete, plecat din cauza condiției sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu, Trandafir, Pintilescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub numele de Valică care locuia pe dealul Cărăcău. Familia Cucu s-a răspândit în mai multe părți ale satului: pe dealul Cărăcău, după podul lui Preuțu, în partea de sud, vecin cu Preuțu. De la Toader Ignătescu (Chifan) și Vasile Pușcuță (picherul), în dreapta Dunavățului, sau așezat familiile Hură, Bârgăoanu, iar spre apus familia Căținaș. Familia Hură se află printre primele venite din Bucovina. în registrele de stare civilă, la rubrica decedați din 1866 se află Gavril Hură, fiul lui Serghie Hură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jos, spre sud, au mai locuit familiile Marici, Foșlea, Vasilaș (zis Buleu), iar lângă primărie Costică Pintilescu. Un fiu al lui Costică Pintilescu a îndeplinit funcții importante în orașul Vatra Dornei. Mai jos de primărie locuia Maftei Vasilaș, apoi familia Pușcuță, iar în continuare familia Iacobeanu. Primul din această familie care a venit în Lunca a fost Ioniță Iacobeanu, poreclit Tunsu, fugit din armata austriacă cu tot cu cal, dar tuns chilug, cum era obiceiul în armată, motiv de mare supărare în familiile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după tată: - Gavril Bădăluță care a venit de tânăr din Bucovina, înainte de a se căsători; nu știu data la care a venit, timp a fost hargat la preotul din sat și apoi s-a căsătorit cu Lisaveta, fata lui Luca Pușcuță, venit și acesta tot din Bucovina. Au fost împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la licitație și s-au cumpărat de către membrii Obștii și anume: Vasile Neculai Boca 2, Iacov Vodanovici, Toader Boca, Vortolomei Pușcuță și Petruț Rosetti care nu era membru al Obștii. Apoi s-a procedat la vinderea prin licitație a obiectelor imobiliare din Dobreana ca: hambare, coșere, case în care locuiau hargații boierești, saivane care adăposteau oile și vitele boierului; s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de câțiva care au căzut în lupte: Ilie Vraciu, Grigore Gurău, Ion N. Curteanu, Ion Câțânaș, Vasile Gh. Pintilescu, Gheorghe N. Tabarcea, Petre Tabarcea, Gheorghe Gavril Știrbu, Ilie Niculai Boca, Gheorghe C. Baciuc, Gheorghe Grigore Gurău, Grigore Boghean, Vasile I. Pușcuță și alții ai căror nume nu le mai știu. în al doilea război mondial au luat parte și mai mulți oameni din satul Lunca. Dintre cei care nu s-au mai întors: Niculai I. Curteanu, Vasile C. Cucu, învățător Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aminte din cauză că eu sunt plecat din sat și stabilit în București din anul 1929. Din satul Lunca au fost judecați și condamnați la diferite pedepse pentru crime și tâlhării la drumul mare: Toader Bădăluță, Gheorghe Sorea, Gheorghe Marici, Alistir Roman Pușcuță, Ifteni Ignătescu, Ion Bârgăuanu. Pentru neînțelegeri, tăieri de haturi și bătăi amintescă Ignăteștii, Foșlenii și Mariceștii. Legăturile cu rudele din Bucovina - de la Luncă, înainte de 1916, plecau și treceau noaptea frontiera Gheorghe Sîdur Teleagă și Toader Gv. Bădăluță. Din Bucovina venea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al mareșalului Averescu (averescani), partidului cuzist (Al. I. Cuza), , al lui Nicolae Iorga (nu-mi aducă aminte numele partidului), - Iorghiști etc. Cei mai înstăriți oameni din sat ca: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții făceau politică liberală. Alexandru Gh. Cucu cu rudele și prietenii lui făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai lui făceau politică naționalrănistă; Milian Gurău cu rudele și prietenii lui făceau politică cuzistă. Asta a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]