77 matches
-
dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puneau atele (scândurele subțiri de brad, legate cu pânăză). Se mai folosea coaja groasă de tei, în locul atelelor. Existau în sat câțiva cetățeni care știau să fixeze oasele la loc ca să le lege: Gheorghe Iftimie Cucu, Ghiță Drăgan Gheorghe Vartolomei Pușcuță. Gh. Vartolomei Pușcuță vindeca și boli de natur microbiană. Acesta, deși nu făcuse școală, a învățat când a făcut stagiul militar și a fost de mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subțiri de brad, legate cu pânăză). Se mai folosea coaja groasă de tei, în locul atelelor. Existau în sat câțiva cetățeni care știau să fixeze oasele la loc ca să le lege: Gheorghe Iftimie Cucu, Ghiță Drăgan Gheorghe Vartolomei Pușcuță. Gh. Vartolomei Pușcuță vindeca și boli de natur microbiană. Acesta, deși nu făcuse școală, a învățat când a făcut stagiul militar și a fost de mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca. Stomatologul satului era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de „strânsură”, de deochi, de beșică, Victoria Olaru, Maria lui Munteanu mai descântă folosind ulei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
artistice, locuitorii din Slobozia, apoi și cei din Valea Boțului, deși este de luat în discuție, că și aceșștia trebuie să fi avut propria lor concepție despre îmbrăcămintea trupului și a casei. Iată ce ne spun în acest sens, Lisaveta Pușcuță, plecată cu mai mulți luncași în Dobrogea, unde li s-a dat mai mult pământ: „șesături lucrau femeile în casă, pregăteau urzeala și bătătura, urzeau și puneau stativele. șeseau pânăză de cânepă, de in și de bumbac, precum și de lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea. Înainte de Cooperativizare, țăranii erau îndemnați să iasă la arat și în zilele de Paști. în legătură cu acest aspect, în satul Lunca s-a petrecut o scenă care a făcut vâlvă atunci; acum s-a uitat: La poarta lui Toader Vortolomei Pușcuță ajunge un activist în ziua de Paști și-l îndeamnă pe gospodar că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se desfășura la Slobozia - Filipeni, în Lunca, Valea Boțului, la mort mi-a fost descrisă de Niculina Boghiu, pentru Fruntești de Coca șarălungă și de familia Ciuchi, pentru Lunca de familia Ignătescu, de la Iacobeanu Floarea și de la Măria Vr. Pușcuță. 49 Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond școala generală Filipeni, dosar 1/1906, fila 32. ////// Scena și pățania o știu de la tatăl meu care o aflase chiar din gura celui pățit, instructorul de partid. * Acest subcapitol a fost scrisă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la luptele de la Tulgheș, când s-a trecut granița impusă între frați. Ghi D. Iacobeanu a fost rănit și luat prizonier de germani. Eroii, morți în războiul din 1916-1918 (Lunca, Slobozia șiValea Boțului): 1. Boca Ion 2. Romedea Gheorghe 3. Pușcuță Gheorghe 4. Vraciu Ilie (căprar) 5. Andrieș Gheorghe 6. Hură Toader 7. Hriscu Vasile 8. Boca Ilie (sergent) 9. Iacobeanu Dumitru (sergent) 10. Boghian Grigore 11. Tabarcea Petru 12. Galeș Ion 13. Vraciu Vasile 14. Romedea Vasile 15. Bădăluță Constantin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căprar) 5. Andrieș Gheorghe 6. Hură Toader 7. Hriscu Vasile 8. Boca Ilie (sergent) 9. Iacobeanu Dumitru (sergent) 10. Boghian Grigore 11. Tabarcea Petru 12. Galeș Ion 13. Vraciu Vasile 14. Romedea Vasile 15. Bădăluță Constantin 16. Gurău Gheorghe 17. Pușcuță Vasile 18. Știrbu Petru 19. Pintilescu Vasile 20. Curteanu Ion 21. Tabarcea Ion 22. Cucu Gheorghe 23. Pâțu Ioan 24. Pintilescu Vasile 25. Vasilaș Vasile 26. Călin Gavril 27. Gurău Vasile 28. Galeș Vasile 29. Bucșa Gheorghe 30. Baciu Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Guțu Toader 62. Puțanu Niculai (Slobozia) 63. Moise Gheorghe 64. Naucă Ion 65. Bucșa Ion 66. Ioacobeanu Gheorghe 67. Vraciu Toader 68. Hodoroabă Toader 69. Gurău Vasile 70. Munteanu Ion (Slobozia) 71. Sandu Constantin (Valea Boțului) 72. Bârgăoanu Constantin 73. Pușcuță Ion 74. Bârgăoanu Gheorghe 75. Pușcuță Ion 76. Bârgăoanu Gheorghe 77. Vasilaș Ion 78. Ungureanu Ion (Slobozia) 79. Turcan Ion (Valea Boțului) 80. Gurău Ion 81. Ursariu Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
63. Moise Gheorghe 64. Naucă Ion 65. Bucșa Ion 66. Ioacobeanu Gheorghe 67. Vraciu Toader 68. Hodoroabă Toader 69. Gurău Vasile 70. Munteanu Ion (Slobozia) 71. Sandu Constantin (Valea Boțului) 72. Bârgăoanu Constantin 73. Pușcuță Ion 74. Bârgăoanu Gheorghe 75. Pușcuță Ion 76. Bârgăoanu Gheorghe 77. Vasilaș Ion 78. Ungureanu Ion (Slobozia) 79. Turcan Ion (Valea Boțului) 80. Gurău Ion 81. Ursariu Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și locurilor bătăliilor, cei mai mulți la Mărăști, Mărășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tratatul de la Parisă din 1947 și a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri și ofițeri din Lunca, Slobozia și Valea Boțului: 1. Pușcuță Dumitru 2. Răstoacă Constantin 3. Răstoacă Ilie 4. Rusu Ion 5. Tabarcea Constantin 6. Chendrisă Gheorghe 7. Tabarcea Dumitru 8. Ignătescu Constantin 9. Rusu Ion 10. Hodoboabă Constantin 11. Olaru Vasile 12. Cucu Vasile 13. Știrbu Gheorghe 14. Vraciu Petru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost simpatizanți ai PNȘ, ai Partidului Poporului (mareșalul Averescuaverescani), ai partidului cuzist (Al. I. Cuza). Cei mai înstăriți și mai de vază în sat făceau politică liberală: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții. Alexandru Gheorghe Cucu cu rudele și prietenii făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai lui făceau politică țărănistă. Milian Gurău cu rudele și prietenii făceau politică cuzistă. în sat (Lunca) nu erau organizații de partid
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cealaltă jumătate din bancnotă. Trebuia numai să te prezinți la Banca din Bacău a lui Cristea Critoveanu ... După 1918 a început să se audă și despre alte partide, în afară de liberali. Dintre cei care erau simpatizanții liberalilor amintim pe Vasile Pușcuță, picherul, Nicolae Pușcuță, cântăreț, Gheorghe și Miron Boca, Th. Bădăluță ...” Cine a vrut să mai facă politică după 10 februarie 1938, când se instaleaz regimul de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea, a trebuit să facă politica regelui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din bancnotă. Trebuia numai să te prezinți la Banca din Bacău a lui Cristea Critoveanu ... După 1918 a început să se audă și despre alte partide, în afară de liberali. Dintre cei care erau simpatizanții liberalilor amintim pe Vasile Pușcuță, picherul, Nicolae Pușcuță, cântăreț, Gheorghe și Miron Boca, Th. Bădăluță ...” Cine a vrut să mai facă politică după 10 februarie 1938, când se instaleaz regimul de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea, a trebuit să facă politica regelui care credea că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și evenimentele mai importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două odăi și tindă, unde era și sediul primăriei. Furcaru era tânăr la venirea pe moșia Filipeni, în 1787, iar Luca Pușcuță care să-i fie cumnat ar fi trebuit să fie oarecum apropiat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două odăi și tindă, unde era și sediul primăriei. Furcaru era tânăr la venirea pe moșia Filipeni, în 1787, iar Luca Pușcuță care să-i fie cumnat ar fi trebuit să fie oarecum apropiat de vârsta lui Petru Furcaru, dar asta ar însemna să fi avut când semna el primar 100 de ani și chiar binișor peste. În sensă modern, vorbim de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al comunei Filipeni și în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar, fie că Vasile Ciută, primarul, fusese eliberat din funcție. Ambii nu știau carte, spre deosebire de cel care urmează din 22 martie 1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
G. Nor. În 1874 apare ca notar Lăzărescu și pentru ca situația să fie și mai încurcată, ca ofițer al stării civile îl găsim pe P. Sterian, în timp ce ajutor de primar este Gheorghe Oprișan care semnează cu alfabet latin. După Luca Pușcuță, în 1880 semnează ca primar Pavel Bădăluță, iar notar era D. Vasiliu, după care, începânăd cu 1884-1885 vine ca primar, pentru o lungă perioadă, Gheorghe Boca, iar notar semnează Prodan. Desele schimbări ale primarilor și notarilor se datorează, în parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără multă vorbă, le-a spusă că el este spion. Băieții l-au luat la bătaie cu ciomegele. Se pare că nu învățase destul la instruirile de la raion și din cărțile de gimnaziu. Tot Frumușelu a pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare, a râsă de activist: - Cine Și-a dat Șie bicicletă, mă ciurarule?!, aluzie străvezie la originea etnică a biciclistului. Cotele s-au dat până în 1956, până la revolta din Ungaria, fiind înlocuite cu contractele pe produse. Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hemeiuș. În 1966, GAC s-a tranformat în CAP - Cooperativa Agricolă de Producție, deservită de SMT Răcăciuni. SMT-urile au devenit apoi SMAuri - Stațiuni de Mașini Agricole. Primul președinte a GAC Lunca a fost Dumitru Puiu (1961-1967), urmat de Gheorghe Pușcuță, între anii 19671974, din 1971 președinte a fost C. Cucu, inginer agronom, urmat în anii ’80 de Vasile Boca, care a fost înlocuit, în 1987, cu Mircea Trandafir. în anul 1969 CAP-ul cuprindea 653 familii, împreună cu Slobozia și Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]