475 matches
-
ca divorțul meu să provoace comentarii, nici măcar aprobatoare sau neutre. În vara lui ’89 am plecat la Club Med, a fost ultima noastră vacanță petrecută Împreună. Îmi amintesc jocurile tembele de la aperitiv și orele petrecute pe plajă zgâindu-mă la puștoaice; Anne vorbea cu celelalte matroane. Când se Întorcea pe burtă, i se vedea celulita; când se Întorcea pe spate, i se vedeau vergeturile. Era În Maroc, arabii erau ciufuți și agresivi, soarele prea fierbinte. Nu merita să risc un cancer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
despre ducesa de Guermantes rămânea splendidă, evident. Dar toate astea deveneau cam deprimante și am sfârșit prin a mă orienta spre Baudelaire. Angoasa, moartea, rușinea, beția, nostalgia, copilăria pierdută... numai subiecte beton, teme solide. Era bizar, totuși. Primăvara, căldura, toate puștoaicele acelea excitante; și eu care citeam: Durere, fii cuminte și nu-ți ieși din fire. Doreai să vină seara - privește-o, a venit; În vânătă-nnoptare orașul s-a-nvelit, Dând unora odihnă și altora mâhnire. În vreme ce mulțimea de muritori mișei, Sub bicele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fi Înțeles ceva, să fi surprins o privire de-a mea, pentru că a Început să-și pipăie prietena În timpul orelor. Îi ridica fusta, Îi punea laba pe coapse, cât mai sus; apoi mă privea surâzând, foarte cool. O doream pe puștoaica aceea dureros de mult. Mi-am petrecut weekendul scriind un pamflet rasist, chinuit de o erecție vecină cu priapismul; luni am telefonat la L’Infini. De data asta, Sollers m-a primit În biroul lui. Era jovial, malițios, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să-l mai intereseze cu adevărat. A Încercat totuși să mă agațe, arătam bine pe-atunci; n-a insistat, cred că Începea să sufere fizic. De douăzeci de ani, juca comedia bătrânului Înțelept, a inițierii spirituale etc., ca să poată regula puștoaice. Trebuie să recunosc, și-a jucat personajul până la capăt. La cincisprezece zile după sosirea mea, a luat otravă, ceva foarte slab, Își făcea efectul după mai multe ore; apoi i-a primit pe toți cei aflați pe domeniu, consacrându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Dar ce să-i faci, sunt și deziluzii. Cică s-au văzut în rândul poporului privitor fete cu chipuri distruse, care își scriseseră pe rochii de mireasă „Trebuia să fiu eu". S-a dus ocazia pentru ele ca și pentru puștoaicele înscrise la loteria regală sub mesajul „Ia-mă de nevastă, Harry". Dar așa e în lumea aceasta, criză mare de prinți de însurat, monșer! Sărmanele fete se simt distruse, trădate, abandonate, nenorocite... Dar dacă gândim la rece, audiență TV de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de-abia mă târâi. Femeile sar și ele: - Nu vedeți cum suferă săracul? Da’ chiar nu mai aveți suflet? Îi dau și eu ceva, de rușinea miloaselor. Ajuns în capătul vagonului, omul de trei ori străpuns în splină vede o puștoaică cu sâni rotunzi, strangulată de o bluză transparentă. Se oprește în fața ei, șuieră admirativ: ce bucată, mâncaț-aș! Între timp ajungem în stație, se deschid ușile, o lume coboară, altă lume urcă. Găliganului îi curg balele în fața fetei. În ultimul moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a invitat la o plimbare în parc, după închiderea bibliotecii. Ce era rău în asta? Am acceptat, deși pantofii ei butucănoși, cu o talpă de 10 cm mă inhibau. Parcă erau coturni grecești sau geta japoneze. Deci am ieșit cu puștoaica înălțată artificial cu un cap peste mine. Ca să reduc ridicolul, m-am trântit pe o bancă. Nu prea i-a convenit: era ahtiată după mersul pe jos. Avea un fular remarcabil, care o vindeca de orice bănuială de feminitate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
No, apăi am spart ușa, doară mă vedeți că mi-s destul de voinică și ușile astea de bloc îs niște pefeleuri amărâte, ca vai de ele. L-am scăpat, sărăcuțu, da’ ce săpuneală i-am mai tras maică-sii! O puștoaică, nici bărbat n-avea, plecase la o vecină să prindă telenovela, că ei nu-i mergea televizorul, cică. Doamne Maica Domnului, că proaste v-o mai făcut mumă-ta! Dar să știți că s-o-nvățat minte. Și copilașu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
să plângă de-a binelea, hotărât. Căci în orașul nostru sunt destule femei care scriu, plâng, citesc, scriu din nou și așa mai departe. Numai în același cartier, vreo patru sau cinci au deja romane sau plachete publicate, nemaivorbind de puștoaicele care nu știu cum să se mai dea în stambă vorbind de spermă și sânge menstrual și hăul existenței și buruienile din curtea Institutului de Artă. Și de fapt după o noapte în Cuba, când plopii foșnesc, asta vara desigur, le înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Of, rahat, spuse delegatul. Nu scoți nimic de la țărĂnoii Ăștia. Dacă io-s țărancă, Ăsta ce e? spuse fata privindu-l pe pădurarul local. Domnu’ Evans ce mai e atunci? Am mers la aceeași școală cu copiii lui. Cine era puștoaica? Întrebă Evans. Hai, Suzy, că oricum aflu. — N-am de unde să știu. Se pare c-au Început să vină tot felu’ de oameni pe-aici În ultimu’ timp. Parc-am fi Într-un oraș. — Nu vrei să dai de necaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nici măcar nu pot să mănînc nimic 00000000000000000Îmi dai prea mult de furcă Bruce. Prea mult „eu“ și insuficient „noi“. Acum mănînci pentru două persoane! Dacă nu te poți gîndi la Rhona, o să-ți aduc eu aminte. Rhona. Rhona a fost puștoaica pe care n-ai cunoscut-o niciodată cu adevărat, dar care a fost prima ta iubire. Ai văzut-o prima oară În gimnaziu pe terenul de joacă. O mai poți vedea cum stătea acolo, În fața corpului de artă, cu prietenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Ce-ar mai fi de spus? Vreau să te ajut să-l vezi pe tata fără dezgustul dezamăgirii. Te-a iubit-durut, să știi, dar n-a avut putere să egalizeze vîrstele. N-a vorbit, cît a mai vorbit, decît de "puștoaică": "Spune-i, Brăduț, să nu caute muzici dispărute, să nu-și treacă viața uitîndu-se îndărăt după ce n-a avut, după ce nu se mai poate". La capitolul femeie, mai multe n-am învățat decît am învățat de la tata, dar nepăsarea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Pare a fi o copie la indigo ca multe alte întâmplări cotidiene. Vira a ținut însă să precizeze faptul că ceea ce-mi spune este strict autentic. A pornit prin a-mi aminti că soțul tău are o secretară, o puștoaică față de noi, e încă la seral. Nu faptul în sine că are o secretară m-a șocat. Toți șefii au câte o secretară și uneori, se spun atâtea lucruri despre fetele astea! Colega Inei, Adela, făcu o pauză, de parcă i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pentru a incendia inimi, s-a lăudat că bătrânul, se referea la șef, adică soțul tău, i-a dăruit o brățară de chihlimbar de ziua onomastică. Se pare că nu a fost un cadou de mare valoare, dar pentru o puștoaică, aflată la primul ei amor, totul a dobândit valoare de simbol, cu promisiuni de a prinde teren în spațiul cucerit. - Amor, spui? - Ai tu un alt termen? Îl putem înlocui. Când o fată stă pe genunchii unui bărbat și se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pulpe (adică, da, până peste genunchiă, m‑am hotărât În cele din urmă să port toaleta de la pagina treizeci și trei, o bluză ușoară, colorată, de la Roberto Cavalli, cu o fustă mini și o pereche de cizme negre de la D&G, gen puștoaică‑de‑umblă‑cu‑motocicliști. La modă, sexy, stilat - dar nu excesiv de elegant - fără Însă a mă face să arăt ca un struț, ca o reminiscență de prin anii ’80 sau ca o prostituată. Ce altceva mai puteam dori? Tocmai când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru câteva clipe Înapoi pe bancheta moale din piele ca să prelucrez mintal această nouă bijuterie informațională pe care abia mi‑o servise. Toată povestea asta cu coafura, cu machiajul, cu rearanjarea programului, consultarea panicată a dosarului privind garderoba, cizmele de puștoaică‑de‑umblă‑cu‑motocicliști, toate astea fuseseră numai ca să Îmi petrec seara cu copilul Îngâmfat al unui cuplu de bogătași? Mai mult, cu un copil francez Îngâmfat. Am petrecut trei minute Întregi reamintindu‑mi că The New Yorker era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
rămas‑bun, nu vorbisem de fapt nimic unul cu altul. L‑am sunat când am ajuns acasă, dar a răspuns doar robotul. Pe urmă am mai sunat de câteva ori și am Închis Înainte ca el să răspundă, ca o puștoaică pusă pe șotii, și am mai Încercat o dată Înainte de culcare. A răspuns, dar părea extrem de circumspect. — Bună, am zis eu și am Încercat să par adorabilă și bine adaptată. — Bună. E clar că el nu acepta stilul meu gen fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
realizăm ce se petrece... Am Închis telefonul În acea primă seară de când revenisem acasă și am plâns, nu doar pentru Alex, ci și pentru tot ceea ce se schimbase iremediabil În timpul acestui ultim an. Intrasem În Elias‑Clark Building ca o puștoaică neștiutoare și prost Îmbrăcată și mă Împleticisem afară din ea ca o femeie pe jumătate maturizată, ușor blazată și tot prost Îmbrăcată (ce‑i drept, una care acum Își dădea seama cât e de prost Îmbrăcatăă. Dar Între timp trecusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Vreau să obțin această viață și sunt gata să-i dau orice sacrificiu mi-ar cere. Eu nu mai pot trăi altfel! Am avut odată o mare iubire. Prima mea dragoste, și ultima În felul ei. Petre... Mă considera o puștoaică simpatică sau se gândea la un viitor interes material, credea că o să se poată Însura cu mine. Ce mult mă dezamăgeau cuvintele lui, dar ce mult Îl așteptam să mi le spună din nou, așa banale cum erau. În visurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
intelectuală ale comăneascăi și ale păuneascăi, avansăm profund În teoria literaturii. Asistentul nostru foarte tânăr știe să aleagă bine textele, dar și contextele... (miercuri) În timpul admiterii, când căutam sala pentru proba scrisă la literatură, mă izbesc pe coridor de o puștoaică blondă cu ochi violeți, toată numai cârlionți (cârlionț-cârlionț, vino să te iau În clonț!): „Și tu dai examen?“, „Și“, „Unde?“, „În sala E“, „Cum te cheamă?“, „Mă cheamă Martin“, „Martin și mai cum?“, „Martin și basta“, „Cum te cheamă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a făcut decât să-i dea mai multă libertate să stea În oraș până târziu. A cunoscut un grup nou de prieteni, așa că probabil e bine. Îți place de vreuna dintre iubitele lor? Ea pufni. —Care iubite? Toate sunt niște puștoaice de douăzeci și doi de ani, de-abia ieșite din școală. El se poartă de parcă ar fi Nașul, iar ceilalți sunt acoliții lui. E puțin cam neplăcut, dar cum aș putea să-i spun ceva? Ei bine, eram amândouă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
lor, o primă mângâiere, o făgăduință de fericire. La venirea serii, Catherine se simte victorioasă: a reușit să descrețească fruntea vărului său și să-l facă pe "băiatul mare" de 18 ani să "se îndrăgostească un picuț de ea", o puștoaică "de doar 15 ani". Însă, așa cum se întâmplă mereu, pe Catherine încep curând s-o roadă remușcările. Nu te juca cu focul", își tot repetă ea. Nu trebuia ca vărul său să se îndrăgostească cu-adevărat de ea, iar cunoștințele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și încrezători. Cu toate acestea, treptat-treptat stereotipul binar începe să se destrame. Polii senzual și spiritual ai femeii, odinioară diametral opuși, încep să se contopească. Idealului îngerului diafan, aureolat de spiritualitate care domina în perioada Belle Époque îi succede modelul "puștoaicei erotice", deopotrivă inocentă și seducătoare. Imediat după război, realizatorul de filme Cecil B. De Mille lansează la Hollywood tipul fetei atrăgătoare și nostime, care triumfă în comediile americane ale lui Howard Hawks sau Frank Capra. Să ne gândim de pildă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de acolo fără să luăm bătaie de la sălbaticii care vindeau fructe... M-a invitat la un club cool din apropiere, dar l-am refuzat. (Devenisem fată cuminte și, oricum, aceste localuri începuseră să-mi dea frisoane. Peste tot vedeam numai puștoaice de 15 ani dornice de afirmare. Mă făceau să mă simt bătrână...) Am sărbătorit reîntâlnirea la un restaurant, iar împăcarea s-a consumat la mine acasă. Nu vă pot spune decât atât: parcă am asistat la o erupție vulcanică de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
copii, care se agitau acum în jurul mesei. Păreau fericiți cu toții, deși, din când în când, peste privirea lui mai trecea, ca un nor, dorul de zilele cu serenade, dar doar pentru o clipă, ca mai apoi ochii să-i surâdă puștoaicei de vreo trei ani care îl tot trăgea de marginea tricoului. Mi-a plăcut, stând la masa de alături, o cămașa din in, lungă, de un alb diafan, cu margini aurii, purtată de o doamnă blondă, în vârstă, care te
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]