173 matches
-
în legătură cu riscurile acestor transformări impuse de perioada pubertară se va desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe decât ca o avansare psihodinamică. Din acest punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe decât ca o avansare psihodinamică. Din acest punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune rememorării copilăriei: „cu cât elaborarea adolescentă se manifestă mai mult, cu atât infantilul, scufundat în scena pubertară, evadează și se organizează” (Gutton, 2000). Se înțelege că eventuala insistență a terapeutului de a evoca, cu un adolescent anume, scene
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pubertatea (10/11 - 14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile) cu cele caracteristice adolescenței(capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său:dacă încearcă săși afirme într-un mod mai ferm independența, atunci va întâmpina rezistența adulților,(un fapt similar petrecându-se și dacă
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
dezvoltării copilului, nu sunt motive majore de îngrijorare din partea adulților. În schimb, cronicizarea stării de criză, prelungirea exesivă sau chiar rămânerea într-o perpetuă stare de inadaptare a copilului, impun măsuri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism individual al puberului, determinat de criza de dezvoltare. O cale importantă de prevenire a riscurilor de eșec adaptativ este alegerea unor sarcini sau profesiuni în raport cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri adecvate trebuie intensificate
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
formulat un imperativ pe care familia adolescentului trebuie să-l aplice, să-l respecte „copilul să fie odihnit, hrănit și prevenit”. Este cunoscut faptul că în această perioadă au loc transformări, achiziții pe toate planurile, care îl epuizează fizic pe puber. Astfel, familia care este mediul carapace, de siguranță a fiecăruia dintre noi, trebuie să sprijine dezvoltarea adolescentului, permițându-i să se odihnească atunci când timpul o permite, să fie bine alimentat, adolescentul necesită cu 30% mai multă hrană decât adultul. Pe lângă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
In afară însă de această îmbinare, mult mai specific pentru pubertate este efortul de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt numeroase și de intensități diferite. Incercând să le facă fața, își perfecționează instrumentele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
diferitele componente ale activității psihice: percepția, reprezentarea, memoria, limbajul, imaginația, etc., producând astfel importante modificări în structura și funcționalitatea de ansamblu a cunoașterii. Nu este vorba doar de o amplificare cantitativă a acesteia, cât, mai ales, de una calitativă, pe puber interesându-l nu atât cunoștințele în sine cât raportarea lor unele la altele, integrarea lor în ansambluri tot mai complexe și variate, manifestând atracție pentru colecționare, clasificare, ierarhizare. La această vârstă, copilul "își pune ordine” în cunoștințe, și le ordonează
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
criterii, ajungând la formarea unor rețele, piramide sau sisteme de noțiuni.72 Cea oare îl ajută cel mai mult la finalizarea unui asemenea proces este gândirea, care în această perioadă se afla în stadiul desăvârșirii operațiilor concrete. Deși cucerește raționamentul, puberul este legat încă de concret și, abia pe la 12 ani, peste gândirea concretă se suprapune gândirea formală, eliberată de incidențele concrete. Printre principalele caracteristici 71 P.Golu, M.Zlate, B.Verza, "Psihologia copiluluiî”, Editura Didactica și Pedagogică, București, 1993, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
celelalte procese psihice, restructurându-le, îmbogățindu-le, introducând în ele ordinea și logica. Acum reprezentările capătă și ele un și mai accentuat caracter generalizat, acoperind o clasa mai mare de obiecte și dispunând de un grad de obiectivitate crescut. Memoria puberului, care până la aceasta vârsta dispunea de o fidelitate foarte mare, având un pronunțat caracter mecanic, devine tot mai pregnant una logică, bazată pe selecția elementelor esențiale, pe scheme logice și pe înțelegerea celor memorate. Modificări importante suportă procesele de întipărire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
recunoașterii recurge la asociații între reprezentări, iar reactualizarea pe baza reproducerii presupune restructurarea verbală a materialului memorat în stil propriu. Sub influența gândirii se dezvolta și limbajul, atât sub raport cantitativ (s-a stabilit că în debitul verbal oral al puberului apar 60-120 de cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ajungând la rime, metafore, alegorii, pubertatea fiind, de altfel, perioada în care copilul scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul că acestea nu se confundă între ele, dar sunt intim legate chiar în momentele ei contradictorii. Sistemul lexical individual este un sistem
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea, stadiu psihologic contradictoriu, În care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului În societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut imprecis și rămîne nesigur În ceea ce privește rolul său: dacă Încearcă să-și afirme Într-un mod mai ferm independența, atunci va Întîmpina rezistența adulților (un fapt similar petrecîndu-se și În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
dezvoltării copilului, nu sunt motive majore de Îngrijorare din partea adulților, În schimb, cronicizarea stării de criză, prelungirea excesivă sau chiar rămînerea Într-o perpetuă stare de inadaptare a copilului, impun măsuri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism individual al puberului, determinat de criza de dezvoltare. Eforturile de prevenire și corectare a conduitelor greșite trebuie să vizeze formarea capacității de integrare socială, familială și școlară, caracterizate prin colaborare și Încredere reciprocă. Altfel spus, elevul trebuie ajutat să Își formeze treptat reacții
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
tânăra cu alură de doamnă stilată este aceeași cu adolescenta de acum două decenii și jumătate înaltă, subțirică, cu fața luminoasă și ochii iscoditori. Nici în bărbatul cu mustață, cu început de chelie și de burtă nu-l identifică pe puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care percepțiile se amestecă în chip neașteptat cu imaginile într-o succesiune obositoare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
In afară însă de această îmbinare, mult mai specific pentru pubertate este efortul de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt numeroase și de intensități diferite. Incercând să le facă fața, își perfecționează instrumentele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
diferitele componente ale activității psihice: percepția, reprezentarea, memoria, limbajul, imaginația, etc., producând astfel importante modificări în structura și funcționalitatea de ansamblu a cunoașterii. Nu este vorba doar de o amplificare cantitativă a acesteia, cât, mai ales, de una calitativă, pe puber interesându-l nu atât cunoștințele în sine cât raportarea lor unele la altele, integrarea lor în ansambluri tot mai complexe și variate, manifestând atracție pentru colecționare, clasificare, ierarhizare. La această vârstă, copilul "își pune ordine” în cunoștințe, și le ordonează
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
criterii, ajungând la formarea unor rețele, piramide sau sisteme de noțiuni.72 Cea oare îl ajută cel mai mult la finalizarea unui asemenea proces este gândirea, care în această perioadă se afla în stadiul desăvârșirii operațiilor concrete. Deși cucerește raționamentul, puberul este legat încă de concret și, abia pe la 12 ani, peste gândirea concretă se suprapune gândirea formală, eliberată de incidențele concrete. Printre principalele caracteristici 71 P.Golu, M.Zlate, B.Verza, "Psihologia copiluluiî”, Editura Didactica și Pedagogică, București, 1993, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
celelalte procese psihice, restructurându-le, îmbogățindu-le, introducând în ele ordinea și logica. Acum reprezentările capătă și ele un și mai accentuat caracter generalizat, acoperind o clasa mai mare de obiecte și dispunând de un grad de obiectivitate crescut. Memoria puberului, care până la aceasta vârsta dispunea de o fidelitate foarte mare, având un pronunțat caracter mecanic, devine tot mai pregnant una logică, bazată pe selecția elementelor esențiale, pe scheme logice și pe înțelegerea celor memorate. Modificări importante suportă procesele de întipărire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
recunoașterii recurge la asociații între reprezentări, iar reactualizarea pe baza reproducerii presupune restructurarea verbală a materialului memorat în stil propriu. Sub influența gândirii se dezvolta și limbajul, atât sub raport cantitativ (s-a stabilit că în debitul verbal oral al puberului apar 60-120 de cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]