83 matches
-
alb de porumbel,/ Înconjurat de fluturi,/ Iubit de oameni, pe rânduri (n.n. deci, nu în neorânduială),/ Ascultă tot ce ei îi spun,/ Le pune cap la cap, se-așează lângă un prun”... La polul opus al acestor versuri puberale și pubescente, întâlnim un adevărat fior de poezie în ultimele două versuri de la pag. 64: ,,Când vântul mă va vântura,/ Voi trece prin sita sa”. Citabil în întregul său, poemul ,,În horă” ar trebui să constituie pragul de la care să se înalțe
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
mixtă: pigmentația antocianica: - absența - prezenta Data începerii înfloritului: - foarte timpuriu - timpuriu - mediu - târziu - foarte târziu Floarea: formă: - rozacee - campanulata Petalele: mărimea: - foarte mici - mici - medii - mari - foarte mari Pedunculul: glandele nectarifere - absențe - prezente Pedunculul: formă glandelor nectarifere: - rotunde - reniforme Fructul: pubescenta: - absența - prezenta Fructul: culoarea de fond a pulpei: - albă - galbenă până la galben oranj - roșie Sâmburele: aderenta la pulpa: - absența - prezenta Dată maturării: - foarte timpurie - timpurie - medie - târzie - foarte târzie 11. Pyrus communis L. Dată înfloritului în masă: - foarte timpurie - timpurie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
spânzurat după trădarea lui Isus Hristos. Arborele iudei este un arbore exotic, cu talia de circa 10 m înălțime și coronament rar. Tulpina este acoperită de o scoarță negricioasă, fin crăpată. Lujerii sunt brun-roșcați, geniculați, cu numeroase lenticele. Au muguri alterni, pubescenți, ovoconici, de culoare brun-verzuie, dispuși solitar sau câte 2-3 suprapuși și alipiți de ax. Frunzele de circa 7-12 cm lungime sunt alterne, simple, întregi, lat-ovate, reniforme, glabre, palmat-nervate, lung-pețiolate (4-6 cm). Florile de circa 2 cm, grupate câte 3-6 în
Arborele Iudei () [Corola-website/Science/334435_a_335764]
-
cenușie și netedă. Lujerii sunt verde-cenușii și mugurii cenușii, tomentoși. Frunzele sunt mari (15-20 cm), imparipenat-compuse (5-9 foliole), eliptice, acuminate, fin serate și scurt pețiolate. Pe față frunzele sunt verde-întunecate, glabre, pe dos verde-palide, iar pe nervura mediană sunt ruginiu pubescente. Înflorește în lunile aprilie și mai după înfrunzire. Polenizarea este entomofilă. Florile (caliciul) sunt alb-gălbui, mirositoare, dispuse în panicule terminale, cu periant dublu. Fructele sunt samare, oblongi, cu aripa scurtă. Lemnul este fără valoare. Se cultivă și în scop ornamental
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
algeriensis Boiss&Reut. Gălbenelele ("Calendula officinalis") sunt plante anuale, rar bienale, cu rădăcina pivotanta, alb-gălbuie, lungă de cca. 20-25 cm și groasă până la 1 cm. Tulpina este ierboasa, erecta, cu talia de 20-40 (uneori pînă la 80) cm, bogat ramificata, pubescenta glandular. Tulpina este erecta, foliata, cu 5-25 ramificații. Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, de culoare verde-viu, glabre. Frunzele sunt sesile, alterne, cu marginea întreaga. Cele inferioare sunt invers lanceolate, rotunjite la vîrf, lungi până la 18-20 cm, iar spre partea superioară
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
sfârșitul Războiului Phoney din mai 1940. După război, Ballmer trăiește pentru tot restul vieții sale la Paris. Renunța la fabricarea păpușilor, folosindu-și restul timpulului pictând tablouri cu tentă erotică, realizând gravuri, fotografii cu sexualitate explicită și imprimări ale fetelor pubescente. În 1954 o întâlnește pe Unică Zürn, care îi va deveni companion (până în momentul sinuciderii sale în anul 1970). Și-a continuat muncă în anii 1960.
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
Frunzele de dud sunt subțiri, foarte diferite ca formă (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundă și cu marginea neregulat serată; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe față și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos. Dudul este o plantă dioică, de aceea pentru 5-6 exemplare de femele se plantează un mascul. Există și posibilitatea de a se altoi o creangă masculină pe o coroană feminină. Florile unisexuate, cele mascule sunt
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
creșterea umidității relative a aerului înconjurător, vegetația parcului influențează favorabil microclimatul urban în general poluat al orașului Iași, prin stimularea schimburilor de aer și dispersarea particulelor în suspensie. Acestea se depun în principal pe frunze, mai ales dacă acestea sunt pubescente sau tomentoase, cu nervuri secundare sau terțiare proeminente, secreții zaharoase ori canale rezinifere. Vegetația parcului a fost estimată să rețină circa 600 kilograme / hectar / an de pulberi fine. Din acest motiv, arborii și arbuștii (în special "Morus alba", "Robinia pendula
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
forma frunzelor, a florilor și prin culoarea lor. Plantele din genul "Saintpaulia" sunt originare din Tanzania (munții Nguru) și Kenya (zona tropicală a Africii de Est). Genul Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte, cărnoase, pubescente, vivace. Alte specii: Saintpaulia se înmulțește atât pe cale vegetativă prin despărțirea tufelor și butași de frunze cât și prin semințe. Înmulțirea prin despărțire se face atunci când frunzele s-au îndesit foarte mult. Se scot plantele din ghivece și se despart
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de deschidere: campanulata, sub formă de palnie, sau tubul și lobii corolei formează un unghi de 90 de grade. Intrarea în tubul corolei adesea este închisă de niște apendici pubescenți, numiți-fornice, care evită pătrunderea în interiorul florii a picăturilor de apă și insectelor nepolenizatoare. Androceul din 5 stamine, care concresc cu tubul corolei, rareori în număr redus sau mai mare. Gineceul de obicei bicarpelar, sincarpic, cu ovar superior, în rezultatul formării
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
10 mm lungime, corpul alungit și îngustat posterior. Capul este mic și globules, prevăzut cu antene serate, formate din 11 articole. Pronotul este de formă pătrată, ușor bombat dorsal, prevăzut cu prelungiri latero-posterioare și mobil în plan vertical. Elitrele sunt pubescente, de culoare brun-roșcată sau negricioasă, cu interstriurile mai late și pubescente (fig. 23). Agriotes obscures L. are capul galben, iar restul corpului brun- închis. Elitrele sunt pubescente, cu numeroase striuri punctiforme. Lungimea corpului este 7 - 10 mm. Agriotes ustulatus Schall
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și globules, prevăzut cu antene serate, formate din 11 articole. Pronotul este de formă pătrată, ușor bombat dorsal, prevăzut cu prelungiri latero-posterioare și mobil în plan vertical. Elitrele sunt pubescente, de culoare brun-roșcată sau negricioasă, cu interstriurile mai late și pubescente (fig. 23). Agriotes obscures L. are capul galben, iar restul corpului brun- închis. Elitrele sunt pubescente, cu numeroase striuri punctiforme. Lungimea corpului este 7 - 10 mm. Agriotes ustulatus Schall. are corpul brun-închis până la negru, de 9 - 12 mm lungime, cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
bombat dorsal, prevăzut cu prelungiri latero-posterioare și mobil în plan vertical. Elitrele sunt pubescente, de culoare brun-roșcată sau negricioasă, cu interstriurile mai late și pubescente (fig. 23). Agriotes obscures L. are capul galben, iar restul corpului brun- închis. Elitrele sunt pubescente, cu numeroase striuri punctiforme. Lungimea corpului este 7 - 10 mm. Agriotes ustulatus Schall. are corpul brun-închis până la negru, de 9 - 12 mm lungime, cu elitrele, antenele și picioarele de culoare galben-brună. Ouăle sunt ovoide, de culoare albă, de 0,5
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întâlnește în camp, solaria și sere, producând pagube mari. Descriere. Prezintă două forme și anume: a) femela apteră are 0,9 - 1,1 mm lungime. Capul și toracele sunt de culoare verde-cenușie; corpul este acoperit cu o secreție ceroasă, fin pubescent. Articolele unu, doi și șase ale antenelor sunt de culoare cenușie, mai scurte decât corpul. Picioarele sunt galbene-verzui, cu vârful tibiilor și tarselor negre. Corniculele sunt negre, cu baza ușor lățită. Pigidiul este verde-deschis, mai scurt decât corniculele (fig. 37
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rauterbergeri Rtt. Elitrele negre cu epipleurele roșii și cu câte 2 pete roșcate, una antemediană dispusă în apropierea marginii laterale, alta postmediană, ± rotunjită. 6 Nicrophorus antennatus Reitter Măciuca antenelor galben-roșcată, unicoloră. Baza, marginile laterale și partea anterioară a pronotului galben pubescente. Elitrele prezintă 2 benzi transversale portocalii, late, delimitate de benzi negre. Marginile laterale ale tergitelor abdominale au pete pubescente gălbui, vârful propigidiului și pigidiul în întregime de asemenea cu o pubescență gălbuie. Specie răspândită în sud-estul Europei până în vestul Asiei
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
laterale, alta postmediană, ± rotunjită. 6 Nicrophorus antennatus Reitter Măciuca antenelor galben-roșcată, unicoloră. Baza, marginile laterale și partea anterioară a pronotului galben pubescente. Elitrele prezintă 2 benzi transversale portocalii, late, delimitate de benzi negre. Marginile laterale ale tergitelor abdominale au pete pubescente gălbui, vârful propigidiului și pigidiul în întregime de asemenea cu o pubescență gălbuie. Specie răspândită în sud-estul Europei până în vestul Asiei, pe cadavre. l=12-22 mm. -ab. bistrimaculatus Rtt. Banda posterioară neagră a elitrelor estre întreruptă, fiind formată din mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de pe elitre este ușor întreruptă în zona suturii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă în treimea lor posterioară peri lungi și negri. Prosternul acoperit cu o pubescență gălbuie, lungă și uniformă. Prelungirile laterale ale metasternului glabre, numai vârfurile lor sunt galben pubescente. Marginile abdomenului și femurele posterioare sunt acoperite cu peri negri. Specie holarctică, rară. l=12-22 mm -ab. intermedius Rtt. Epipleurele elitrelor negre-unicolore. 2 Genul Oiceoptoma Samouelle (Oeceoptoma Sam.) La noi o singură specie necrofagă, întâlnită pe cadavre, dejecții animale și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
până în Caucaz. l=15-25 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane lățite, iar femurele sunt îngroșate și tibiile arcuite. Toate sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescență culcată. ♀ Doar tibiile mediane sunt ușor arcuite. Numai primul sternit abdominal pubescent, în rest abdomenul este glabru. 5 Genul Thanatophilus Leach Cuprinde specii de culoare neagră, de talie medie. Capul mic, îngustat după ochi. Fruntea lungă, adesea prevăzută cu smocuri de peri. Clipeul nu este bilobat, sutura clipeofrontală fiind absentă. Antenele prezintă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
labrumului concavă. Vârful mandibulelor ascuțit. Marginea anterioară a pronotului ușor adâncită, iar suprafața pronotului este prevăzută cu mai multe ridicături. Atât capul cât și pronotul au o pubescență culcată, ± vizibilă, de culoare cenușie sau gălbuie, fiind uneori vizibile și pete pubescente negre. Elitrele prezintă 3 carene longitudinale fine, dar bine conturate,și o tuberozitate circulară situată în treimea posterioară. Coxele mediane depărtate între ele, rotunjite spre vârf. Tibiile mediane lățite spre exterior în treimea lor bazală. Metatarsul picioarelor mediane și posterioare
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Elitrele cu unghiul sutural lobat. 2 Thanatophilus rugosus Linnaeus Capul prevăzut cu o punctuație deasă, între baza antenelor el prezintă o pubescență gălbuie, iar vertexul are peri erecți. Pronotul cu o pubescență de fond cenușie printre care se află pete pubescente negre, mai înălțate. Elitrele au carene ondulate ± aplatizate și lucioase, între care se află rugozități transversale mate. Unghiul bazal al elitrelor rotunjit. Din Europa până în Asia Mică și Caucaz. l=7-12 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrelor scurt și rotunjit. Marginea
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
se află un tubercul bine conturat. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație deasă. Dăunătoare la sfecla de zahăr. l=9-12 mm. Specie răspândită în întreaga Regiune Holarctică. ♂ Marginea internă a tibiilor posterioare cu un dinte apical lung, ascuțit și pubescent. 3 Aclypea alpicola Küster Se recunoaște ușor prin absența unei proeminențe transversale situată între ochi. Corpul este mai scurt, mai lățit și mai bombat dorsal decât la opaca. Negru-unicolor, partea dorsală a corpului acoperită cu o pubescență culcată cenușie sau
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o punctuație neregulată fină, lipsită de rânduri longitudinale de puncte. Stria suturală este prezentă numai în jumătatea postmediană a elitrelor, uneori ea poate lipsi. Metasternul are uneori un șănțuleț pentru adăpostirea femurelor. La ♂ unor specii metasternul mai prezintă o pată pubescentă mediană. Picioarele scurte, relativ îngroșate cu tibiile nedenticulate. Configurația articolelor tarsale este la ♂ 5-5-4, iar la ♀ 5-4-4 sau 4 4-4. Coleoptere întâlnite în iască, pe ciupercile lignicole, sub scoarța copacilor, în scorburile arborilor bătrâni, în frunzar, mai rar în corpii
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prin aspectul diferit al antenelor și prin existența la tibiile mediane a unei coroane de peri apicali. În Europa Centrală o singură specie mirmecofilă, răspândită și în Balcani. Eocatops pelopis Reitter Corpul oval-lățit, maroniu închis sau roșcat-maroniu, acoperit cu o pubescentă culcată, fină și deasă, de culoare cenușie. Antenele (cu excepția vârfului care este maroniu), palpii și picioarele roșcate. Capul prezintă o punctuație fină și deasă. Clipeul nu este delimitat de frunte printr-o linie de separație. Antenele scurte, ele nu depășesc
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu vârful rotunjit, în vecinătatea lor se află câte o impresiune bazală ușor adâncită. Elitrele oval-alungite, puternic convexe, cu o punctuație aspră. Marginile laterale ale elitrelor puternic rotunjite, îngustate în partea lor postmediană. Trohanterele mediane denticulate. Tibiile mediane și posterioare pubescente. Marginea posterioară a celui de-al 3 lea sternit abdominal cu un tubercul median. Pe terenuri însorite în furnicarele de Messor structor. l=2,8-3 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite. Tibiile mediane arcuite, prevăzute în treimea
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]