1,484,817 matches
-
cam pe jumătate, continuă să se refere la ,avutul obștesc", adică la proprietatea care e mai degrabă a statului. E un reflex care spune totul despre mentalitatea conducătorilor țării, pentru care cetățeanul și cetățenia continuă să rămână valori secundare. Bunurile publice, și nu omul, au fost avute în vedere aproape de fiecare dată când s-a ,ameliorat" ceva în actele juridice din România. Statul, în calitatea sa de forță supremă, își protejează propriile interese, fără să-și dea seama că, în felul
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
și disponibilitatea de a-i cheltui pentru construcții spirituale, iată subiecte inepuizabile, a căror finalitate nu poate fi decît consolidarea participării capitalului privat în actul cultural și, simultan, decongestionarea culturii care se găsește încă într-o gravă dependență de banii publici. Bani care se cheltuiesc, de cele mai multe ori, cu totul aberant. Însă asemenea acțiuni nu sînt posibile fără implicarea profesioniștilor și fără întîlnirea concretă, nemijlocită, a omului de afaceri cu omul de cultură, a managerului cu artistul. Muzeul de Artă Contemporană
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
singurul de acest fel din Europa răsăriteană și unul dintre puținele din lume, la a cărui primă ediție au participat nume grele din Europa, și nu numai. Într-un moment ca acesta, pe care tocmai îl traversăm, în care bugetul public este consumat abuziv și clientelar în instituții fictive, în proiecte mimetice, născute din semidoctism și complexe culturale netratate la vreme, în care Cântarea României renaște sub înfățișarea noilor ofensive ale culturii de masă, un amestec bizar de americanism periferic, de
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
și de gust, cea de-a doua categorie, pe care în mod cert, pînă acum, o ilustrează doar Victor Florean, dar semne încurajatoare vin și dinspre Vâlcea și dinspre Botoșani, receptivă la profesionalismul real și la competența verificată și demonstrată public, are deja o autoritate recunoscută în rîndul mediilor artistice și sînt chiar semnale internaționale credibile că proiectului cultural i se poate adăuga o nouă dimensiune: cea economică. Dar pentru a funcționa legitim în condiții de libertate a creației și în
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
egal expresia cinematografică și pe aceea a artelor plastice, fac dificilă comunicarea și, cu atît mai mult, analiza. Președintele juriului, Alex. Leo Șerban, a compensat, însă, prin prezența lui la Baia Mare, deficitul de comunicare ulterior. Oricum, faptul că în spațiul public au ajuns prea puține informații, nu este un motiv să se abandoneze acest gen de acțiune care posedă un enorm potențial de comunicare și o substanță ideatică și expresivă la fel de viguroasă. Premiul festivalului a fost obținut de pelicula Fast film
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
Într-o țară mică, în care autorul Alchimistului vine și cu gîndul de a face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii săi, persoană și personaj public, vrea să-l întîlnească și chiar să facă pe șoferul său cît stă aici. Ce își poate dori mai mult un romancier decît să aibă o asemenea experiență? Și totuși Coelho l-a refuzat pe Gigi Becali, mai și spunînd
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
bine în mînă, literatura e, de felu-i, destul de jucăușă. Și, de-o vreme-ncoa, ,meteahna" asta este, pentru scrierile semnate de autori români, tot (mă rog, poate că exagerez...) ce le dorim. Să ,iasă", adică să circule, să prindă la public fel de fel, să fie, la urma urmei, citite, în cercuri (largi) unde nu se-mpiedică lumea de etern suspectatele ,influențe". Problema bunului de export, în sens larg - fiindcă începe să fie un subiect de discuție, chiar dacă nelipsiții cronicari de
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
literară. Tot în revista lui Vasile Alecsandri se mai tipăresc, sub formă de foiletoane, romanele Serile de toamnă la țară de A. Cantacuzin și Logofătul Baptiste Vereli de V. Alisandrescu, cel ce va semna mai târziu V. A. Urechia. Acesta publică, tot în 1855, și romanul Coliba Măriucăi, inspirat de Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher-Stowe. Potrivit datelor de istorie literară, D. Bolintineanu avea scris romanul Manoil cu câțiva ani mai înainte. în primul număr din România literară, apărut în februarie
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
de natură somatică, este starea ei de agregare bizară, care o face translucidă, iar dacă ești cumva mai grăbit, și ea îți iese în cale, incapabilă de cea mai firavă precauție, așa cum se întîmplă deseori să o facă în spațiul public, riști să o zdrobești fără să lase nici o urmă vizibilă, în afara unei pulberi sidefii, un fel de polen selenar, care ți-ar rămîne, eventual, o vreme, pe haine. În al doilea rînd, ea funcționează în cu totul alți parametri decît
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
Ada Brumaru Un simpozion 1) este o tribună la care profesioniști ai unei discipline, de obicei științifice, se întâlnesc pentru a comunica idei, descoperiri sau posibile perspective de emancipare a subiectului ales. E o manifestare cumva departe de interesul public, despre care se scrie ,la gazetă" scurt și cuprinzător; mai mult informație decât cuprindere semnificativă. Simpozioanele pe teme de artă au mai multe șanse de a atinge o oarecare popularitate. Mai ales când ele sunt parte dintr-o exprimare complexă
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
ca să ,restabilească adevărul" a fost ca, în următorul comunicat despre mine pe care l-a expediat în Brazilia, să anunțe că scriitorul care se află în Europa într-o călătorie particulară de plăcere va ține în seara aceasta o conferință publică la Teatrul D. Maria II... Această conferință va fi pentru mine prima probă a focului în Portugalia. Vechiul teatru este situat în Piața Rossio. Mult înainte de ora stabilită pentru începerea conferinței, localul era complet ocupat de un public care mi
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
Mult înainte de ora stabilită pentru începerea conferinței, localul era complet ocupat de un public care mi s-a părut cam surescitat. În fundalul scenei deschise se vedea o masă lungă împodobită cu flori. (Ah! Faimoasele, formalele, ultraplictisitoarele mese de la ceremoniile publice, la care iau loc autoritățile și așa-numiții ,granguri", prezidiul fatal de unde pleacă monotone și solemne discursuri!) Alvaro și Heloisa Lins (ambasadorul Braziliei la Lisabona și soția sa, el însuși scriitor și care nu se sfiise să-și arate pe
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
asemenea apostazii este că orice formă de consolare pe care religia, arta sau expedientele traiului în huzur ți-o pot da dispar fără urmă. Nimic nu te mai poate mîngîia, nici nostalgia paradisului, nici perspectiva mîntuirii și nici elogiul opiniei publice. Ești în afara oricărei forme de flatare a amorului propriu, adică ești invulnerabil. Amăgirea a pierit, iar dezamăgirea s-a preschimbat în revoltă. Și abia acum, într-un moment cînd dezastrul părea încheiat și destrămarea ființei tale împlinite, acum începe, printr-
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
sensibilității mele de început, ar fi dat la lumină alte valențe, m-ar fi derutat sau nu și mai ales dacă mi-ar fi fost necesară,,. După 1960, cînd pentru prima oară pictorul ajunge la Paris și găsește o atmosferă publică dominată de Sartre, Maurice Thorez și de arta abstractă într-unul din momentele ei de glorie, el răspunde, într-un anumit fel, adică tot printr-o întrebare retorică, însă în mod tranșant: ,,A fost momentul să mă întreb din nou
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
din orice punct al globului și din oricare moment al minunatei sale istorii, este clipă de clipă, dar uneori cu ardoare sporită, și o societate de interpretare... mă întreb totuși dacă cei care i-au interzis poetului accesul la marele public nu au avut dreptate; ferind însă, nu așa-zisul public ,larg" (căci ce se pierde din înălțime și adîncime se pune pe lărgime) de violența și de ,ultrajul" poetului, ci pe acesta din urmă de nesimțirea și de indiferența unui
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
minunatei sale istorii, este clipă de clipă, dar uneori cu ardoare sporită, și o societate de interpretare... mă întreb totuși dacă cei care i-au interzis poetului accesul la marele public nu au avut dreptate; ferind însă, nu așa-zisul public ,larg" (căci ce se pierde din înălțime și adîncime se pune pe lărgime) de violența și de ,ultrajul" poetului, ci pe acesta din urmă de nesimțirea și de indiferența unui corp social care nu se lasă trezit din somn cu
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
aș înclina să consider pamfletul o specie a genului oratoric, cu toată preponderența caracteristicilor lui scripturale, căci, în mod deloc paradoxal, pamfletul cizelează scriptic un proiect de oralitate, fiind, în fond, un aspru rechizitoriu cu o țintă precisă și un public imaginar foarte apropiat ca adresă, un public-martor imediat. Ștefan Melancu mobilizează o vastă bibliografie, în cadrul căreia autoritatea în materie o reprezintă exegetul canadian Marc Angenot, pentru a releva atât disponibilitatea satirică a pamfletului, cât și încadrarea lui firească în sfera
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al poetului despre poezie? EF - Dacă o persoană dragă, care scria poezie, a dispărut, iar tu încerci s-o regăsești prin poezia
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
imaginarului, meditația existențial-artistică și cercetarea specifică asupra formei, recluziunea în spațiul securizat al atelierului, în evidenta lui simbolistică matricială, travaliul tenace și manifestarea discretă, au devenit capete de acuzare și etape cu o eficiență garantată în ceremonialul lent al sinuciderii publice. într-un asemenea scenariu, sfidînd toate adversitățile clipei și urmărind, cu o fascinație romantică, mirajele unei alte realități, transmundane și incoruptibile, s-a instalat și pictorul Dan Bota. Asemenea lui Florin Mitroi sau lui Mihai Cizmaru instalați, din păcate, prematur
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
Bota. Asemenea lui Florin Mitroi sau lui Mihai Cizmaru instalați, din păcate, prematur în vîrsta lor postumă, el trăiește retras și cvasianonim, iar din cînd în cînd, cu o mult mai pregnantă vocație de luptător decît aceștia, iese în spațiul public cu expoziții mereu noi și se angajează direct în bătălia cu lenea și cu promiscuitatea din jur. Pictor format în cultura tradițională a imaginii, - aceea care se hrănește constant din structurile constituite ale lumii vizibile și care a sistematizat expresia
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
nu s-a datorat - cum susține într-un articol, de o perfectă rea-credință, d-na Mariana Sipoș - faptului că n-a fost informat asupra programului Festivalului, ci pentru că-și exprimase cu multă vreme înainte dorința de a-și reduce prezența publică la momentul decernării premiului. Dacă țineau atât de mult să interacționeze cu Mario Vargas Llosa, aceiași scriitori ar fi avut prilejul s-o facă, în zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui scop: la Romexpo, în cadrul ,Conferințelor Microsoft", și
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
ziariștii doritori să participe. Chiar le-am mărturisit unora că mi se pare normal să fie cel puțin tot atîția ,martori" din partea presei cîți scriitori. Nu pur și simplu de dragul imaginii, dar și pentru că Festivalul trebuie să fie o manifestare publică în sensul cel mai larg. între criticile ce ni s-au adus, a fost și aceea că, au participat exclusiv scriitori. Festivalul a fost conceput să se adreseze publicului larg prin mijlocirea presei, nu direct. Desigur, sala a fost deschisă
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
de pastișă provincială, a culturii occidentale. Cultural vorbind, climatul acesta de competiție psihologică, după reguli ce nu pot fi niciodată ținute în frîu, lipsește în Occident. În Apus, totul este de o igienă atît de ireproșabilă, încît, lipsit de dușmănii publice, de resentimente și de polemici oficiale, te stingi sufletește cu idealul culturii universale în minte. Și scrii vrafuri de maculatură doctă pe care nu ți le citește decît familia. Nu ați observat că românii aflați în străinătate, deși critică îngustimea
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
aud, ici și colo, în background, întrebări care insinuează că, față de situația actuală a țării, Festivalul ar costa prea mult. Reamintesc faptul că în Berlin, după bombardamentele anului 1945, atât muzicienii filarmoniști - conduși atunci de tânărul Sergiu Celibidache - cât și publicul meloman scăpat de raidurile forțelor aliate, se strecurau spre locurile neatinse de atacurile aeriene pentru a face, pentru a asculta muzică. în Germania distrusă de război, prima importantă manifestare privind renașterea identității naționale a constituit-o reînnodarea tradiției marelui Festival
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
Deși România trecuse în acei ani prin evenimente și schimbări politice majore, faptul că ele nu apăreau consemnate în jurnal era interpretat ca un semn de egotism și aroganță supreme. Scriitorul spunea, într-un interviu, că neimplicarea sa în spațiul public nu înseamnă însă indiferență civică. Cert este că, anul trecut, cînd Mircea Cărtărescu a apărut printre editorialiștii relansatului Jurnal Național, această nouă postură a stîrnit interes. Ce și cum va scrie Cărtărescu? Cît de departe va merge cu jurnalismul de
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]