215,260 matches
-
scrisului, a speciilor și genurilor literare, precum și a instituțiilor. Pentru prima dată, s-a remarcat, un dicționar de acest fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
sec. XIX, mari și mici - dar mai ales mari - sînt masiv sau total îndatorate celor din dicționarul de la Iași... Problema este că viziunii vechi de treizeci de ani i s-ar fi cuvenit o replică modernă, profitînd de studiile și publicațiile din această perioadă de timp, nu simple schimbări de topică." Din cauza confuziei sau, și mai rău, a ideologizării cu tendință a criteriilor de redactare, a ,viciului de procedură", altfel spus, i s-a reproșat dicționarului, aproape în unanimitate, eufemizarea și
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
cazuri de bibliografii selective, incomplete sau neactualizate (la Budai-Deleanu, de pildă, e un gol bibliografic de vreo 15 ani), haotice (unele titluri sînt însoțite de numele editorului și al prefațatorului, la altele nu pare nici măcar editura), ediții postume nemenționate, la publicațiile periodice lipsesc bibliografiile ș.a., dar, mai ales, autori nemenționați. Gabriel Dimisianu remarcă (în Adevărul literar și artistic, nr. 4/2005) absența lui D. Drăghincescu, Ion Simuț deplînge absența scriitorilor din Bihor și a Florinei Ilis, Șt. Borbély remarcă lipsa Caietelor
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
de nădejde pe Caragiale (precum Teofil Pascal). Altă cale de supraviețuire pentru un om crescut la școala valorilor clasice nu există. Mila frunzelor este cel mai bun roman de pînă acum al lui Dan Stanca. Dan Stanca, Mila frunzelor, Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004, 304 pag.
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
primului volum de poezii (1905). Pe de altă parte, profesorul Domokos a fost, prin anii '70, o semnătură frecventă în paginile culturale ale ziarului Foaia noastră, unde au apărut multe din materialele sale documentare despre Goga la Budapesta (studiile universitare, publicațiile, traducerile, colegii și colaboratorii, corespondența etc.). Amintim aici doar un articol care consemnează întâlnirea lui Sámuel Domokos cu Veturia Goga, pentru împlinirea unui dat testamentar al poetului român, depunerea de flori de pomenire la mormântul lui Ady, prieten apropiat familiei
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
este o personalitate a vieții academice și culturale din România secolului XX, cîndva foarte bine cunoscută în mediile intelectuale. Conferențiară universitară la Catedra de literatură universală condusă de Tudor Vianu, autoare a numeroase cărți, studii, comunicări și articole apărute în publicații culturale, pe teme de fenomenologie a literaturii (Alegoria și esențele, Influența prozei americane din sec. XX asupra discursului literar european, Ironie romantică în operele lui Eminescu sînt doar cîteva titluri), a continuat și după emigrarea în America în anii '70
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
merită subliniată participarea sufletească a autoarei la problematica și suferințele de zi cu zi ale Israelului și cetățenilor săi, analizate lucid și afectiv în același timp; de asemenea, paginile dedicate alialei române și activităților sale literar-artistice, inclusiv aceea a unor publicații de prestigiu precum ,Minimum".
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
de la Institutul Cultural Român, unde o seamă de scribi cu probleme de gramatică au găsit un minunat prilej de a-și exhiba frustrările intelectuale. În imaginația mea, orice ziar își trimite reprezentantul la un eveniment pentru a relata, din perspectiva publicației, asupra celor petrecute. Aș fi fost încântat ca reporteri de la ziare, să zicem, de afaceri, să fie interesați de părerea lui Llosa despre economie, despre bani, și așa mai departe. La limită, chiar și o întrebare despre cât câștigă cu
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
cu marea dinamică a valorilor culturale și artistice europene. Pentru prima dată au fost invitați de manieră convingătoare și au fost prezenți în luna septembrie la București un număr important de peste 30 de jurnaliști ai marilor cotidiene europene, ai marilor publicații de specialitate; mulți și-au exprimat uimirea față de amploarea, de calitatea concertelor; sunt șanse ca mulți dintre aceștia să-și nuanțeze percepția asupra noastră; sunt șanse privind ameliorarea imaginii noastre în U.E. Nu este întâmplător faptul că pe parcursul discuțiilor pe
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
epei cu cartofť din Piața Revoluției" (Gândul 108, 2005), ,un cartof în țeapă" (Adevărul 6.06.2005); ,Cartoful tras în țeapă" (Gândul 108, 2005). (Indicarea surselor pentru exemplele de mai sus e orientativă, pentru că formulele sînt deja preluate de la o publicație la alta, trec din articole în forumurile cititorilor și invers). E greu de spus dacă în folclorul bucureștean se va impune țeapa cu cartof sau cartoful în țeapă, sau poate numai unul din termeni, celălalt rămînînd implicit: ,}eapa din Piața
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
asemenea reviste de un sexism evident. Adică de ce numai pentru ele (pentru "Elle")? Și noi? Mai mult, revistele cu pricina cultivă femeii o imagine absolut neconvenabilă. Încît, dacă aș fi femeie, m-aș supăra. Femeia întruchipată și construită în aceste publicații este o mofturoasă, răsfățată, cu poale scurte și minte și mai scurtă. Cititoarea ideală a magazinelor cu pricina ar trebui să fie preocupată exclusiv de modă și de bucătărie (cam incompatibile), de bîrfă și sex. Ea trebuie să fie doritoare
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
curierului 14. Lexic, instituții și modele teoretice englezești: o schiță Știrile externe se bucură de o reală difuziune abia în momentul în care oratorii parlamentari aleg să devină ei înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei publice, adică imediat dupa consacrarea unor publicații oficiale ca suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de informare. Citam din lucrare: " Că orice stat totalitar, Cenzură apară și în România monopolul informațional al statului, iar presa servea intereselor unei birocrații ermetizate. Toți ziariștii erau înregimentați că membrii de partid, iar persoanele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Runbaby pentru bloggeri. “Omul de comunicare de la MaiMultVerde“, cum se tot prezintă de un an și ceva. Mă rog, ea pleacă duminică, dar la noapte plec eu, așa că nu mai apuc s-o văd. Se duce să lucreze la Oficiul Publicațiilor Europene din Luxemburg. E un vis mai vechi al ei și cred că face bine că și-l urmează. Dar nu-mi pare bine că pleacă... Tandem Am schimbat patru “oameni de comunicare” la Salvați Delta și la MaiMultVerde până când
Zi tristă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82710_a_84035]
-
purtător, însă, dacă ar fi să renunț complet la ea, în momentul de față, aș găsi căile cele mai bune de a-mi implementa un proiect vechi, de suflet(la care am renunțat în urmă cu vreo 2 ani): o publicație cu totul atipica pentru piața de profil de la noi. Și, poate că anul viitor voi incepe, încet, să adun echipa și să creez ceva în sensul acesta. Dragoș, simți că în Ro ai făcut tot ce puteai face și vrei
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
fericit Am să-ți răspund aici pentru că unul din lucrurile de care îmi e “frică” e să transform blogul de scris într-unul prea personal. Am pus frică în ghilimele pentru că în alte contexte de exprimare (vezi între paginile unei publicații), mă simt mai protejat. Și ca să aleg și o altă opțiune am să-ți spun că dacă nu mi-ar fi frică aș lua întrebarea asta (de exemplu) și aș încerca să dezvolt un stage show din ea, unde lumea
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
distrugerea vieții acvatice a râurilor și otrăvirea unor specii de pasari. Otrăvirea cronică afectează pe termen lung reproducerea și dezvoltarea peștilor, iar pentru om o linguriță cu 2% soluție de cianură este fatală. Inițiativa “” este susținută de Edward Goldsmith, fondatorul publicației The Ecologist și laureat al premiului Right Livelihood Award (Stockholm, 1991). Printre altele și Green Peace Ro susțin campania împotriva cianurilor... susține Da, fără cianuri. Cam anemice însă opiniile împotriva cianurilor, mai ales că azi, 25 iunie s-a manifestat
Romania fara cianuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82963_a_84288]
-
trebuie să suportam.Dar am și eu o întrebare :tu nu circuli cu mașina personală?mergi cu autobuzul,cu tramvaiul,cu metroul,cănd pleci din bucurești nu pleci tot cu mașina ta?Faptul că se aruncă atâta hârtie pentru niște publicații inutile nu ți se pare tot distrugem natură? Ar trebui să luăm măsuri și să încercăm să înțelegem că ne facem întâi nouă rău și apoi generațiilor care vin. Mai demult citeam pe blogul lui Seth Godin că planurile pentru
Vine, vine incalzirea globala! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83000_a_84325]
-
de extremă dreaptă, despre lipsa cărora dl. Codruț face aluzie,le menționez acum (deși sunt sigur că dânsul le cunoaște mai bine ca mine): “Puncte cardinale”, “Permanente”,”Obiectiv legionar”, “Măiastra”. Pe internet poate fi consultat site-ul “Nouă Dreapta”. Alte publicații (“Gazeta de vest” și “Mișcarea”) și-au încetat între timp apariția. Nu trebuie exagerată importantă acestor publicații, dar nu trebuie ignorată influența lor locală și internațională. N. Răducanu Crimele liberalismului, Codruț? Care-s alea? Nu-s sarcastic, ci curios. are
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
dânsul le cunoaște mai bine ca mine): “Puncte cardinale”, “Permanente”,”Obiectiv legionar”, “Măiastra”. Pe internet poate fi consultat site-ul “Nouă Dreapta”. Alte publicații (“Gazeta de vest” și “Mișcarea”) și-au încetat între timp apariția. Nu trebuie exagerată importantă acestor publicații, dar nu trebuie ignorată influența lor locală și internațională. N. Răducanu Crimele liberalismului, Codruț? Care-s alea? Nu-s sarcastic, ci curios. are voie un biet programator, cu o cultură generală mai mult decat precară, să pună o întrebare, din
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
îi ai în emisiuni sau îi respecți profund (vezi cazul Pleșu, un exemplu de impostura postdecembrista, dar mai cu ștaif, ca să-ți amintesc doar de scandalul dedicațiilor, în care Pleșu a jucat un rol infam). Cât despre convingerea ta că publicații culturale cu impact sunt DOAR “Dilemă veche” și “Suplimentul de cultură” (bunul simț îți cerea să nu pomenești tocmai publicația care îți găzduiește un interviu, ca să fii credibil, ăsta nu se învață la promovarea brandului?) dă-mi voie să-ți
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
ca să-ți amintesc doar de scandalul dedicațiilor, în care Pleșu a jucat un rol infam). Cât despre convingerea ta că publicații culturale cu impact sunt DOAR “Dilemă veche” și “Suplimentul de cultură” (bunul simț îți cerea să nu pomenești tocmai publicația care îți găzduiește un interviu, ca să fii credibil, ăsta nu se învață la promovarea brandului?) dă-mi voie să-ți spun că-ți cam strică “brandul” și imaginea. Unii se vor întreba (dacă nu vor fi cumva fericiți că le-
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
ți-am spus, când am citit textul tău despre petrecerea timpului în București, că seamănă prea mult a “Dilemă veche”, de la o poștă chiar, ceea ce în esență nu e rău, dar România reală (chiar cea culturală) nu există în această publicație. Atunci cărui public i te adresezi? Să nu-mi spui că cei din “Frame”, ca promit să nu mai intru pe site-ul asta... Cât despre Andrei Gheorghe, trebuie să mai aștepți. Cand va simți că sări la beregata pozițiilor
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
de la 1:57 P.M.: Da, stimate domn, de 17 ani nu mai e comunism în România. Problema asta era, nu dacă mai sunt sau nu comuniști. Comunismul ceaușist, cu toate trăsăturile lui, adică partidul unic, economia planificată centralizat, cenzură tuturor publicațiilor, securitatea ce ii aresta pe dizidenți,etc.etc. s-a prăbușit în decembrie 1989. Desigur că au apărut mulți nemulțumiți, ce ar fi dorit ca odata cu el să fi dispărut, ca prin minune, și toți cei care, mai mult sau
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
de Zaharia Stancu. El semnează acum Pamfil Șeicaru în patru labe, secondat de Lascăr Sebastian cu Puterea d-lui Pamfil Șeicaru. Titlul dat de Zaharia Stancu articolului său se înstăpânește cu o literă de o șchioapă pe prima pagină a publicației, anume ca să șocheze prin imagine structurarea ei generală. În sfârșit, la 30 aprilie, singur combatant rămâne Mircea Damian. Textul său, Pamfil Șeicaru, așa în general, cu tot procesul conținut în osatura expresiei cu care ne-a deprins această lună fierbinte
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]