1,291,347 matches
-
marea surpriză a fost Vladimir Streinu, și el denunțător"), se pare că în realitate lucrurile au stat altfel. Vladimir Streinu nu a fost un colaborator, ci o victimă a Securității. într-unul dintre numerele viitoare ale revistei noastre vor fi publicate documente din arhiva CNSAS. (T.U.)
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
de un secol. Ion Ghica avea ca model romanul Jérôme Paturot ŕ la recherche d^une position sociale al lui Louis Reybaud. La stadiul de fragment a rămas și romanul Tainele inimii al lui Mihail Kogălniceanu, din care s-a publicat o mică parte în 1850, în ,Gazeta de Moldavia". O altă încercare a făcut Alexandru Pelimon, publicând, în 1853, așa-zisul roman Hoții și Hagiul, o scriere submediocră. Un moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
sociale al lui Louis Reybaud. La stadiul de fragment a rămas și romanul Tainele inimii al lui Mihail Kogălniceanu, din care s-a publicat o mică parte în 1850, în ,Gazeta de Moldavia". O altă încercare a făcut Alexandru Pelimon, publicând, în 1853, așa-zisul roman Hoții și Hagiul, o scriere submediocră. Un moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855, în care apar mai multe scrieri de acest gen. Pe primul loc se situează romanul Manoil al
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
în 1855, și romanul Coliba Măriucăi, inspirat de Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher-Stowe. Potrivit datelor de istorie literară, D. Bolintineanu avea scris romanul Manoil cu câțiva ani mai înainte. în primul număr din România literară, apărut în februarie 1852, publică un fragment din acest roman, dar revista nu a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu într-un volum aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
cu câțiva ani mai înainte. în primul număr din România literară, apărut în februarie 1852, publică un fragment din acest roman, dar revista nu a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu într-un volum aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau Căderea și înălțarea omului prin femeie, apărut în Gazeta de Moldavia, din 5 februarie 1853, în care scria: ,Romanul încă nu este cunoscut în literatura
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
frumoase (...). Cartea se va tipări într-un frumos format, pe hârtie velină, în Tipografia româno-franceză". Din păcate, proiectul lui George Sion nu a putut fi pus în practică. Abia în 1855, așadar, acum 150 de ani, Vasile Alecsandri izbutește să publice romanul Manoil în noua serie a României literare, începînd cu nr. 27, din 16 iulie 1855, până la nr. 40, din 15 octombrie 1855. îndată apare și în volum aparte: Manoil, roman național, Iași, Tipografia româno-franceză. Manoil este, prin excelență, un
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
discreției și al ordinii, convulsiile sunt însă strălucit sugerate, romanul nu e deloc mărturia unui spectator impasibil. T.M. este un analist al dereglării pe planul sentimentului, dar participă la evenimente cu o formă de solidaritate abia disimulată. Recent a fost publicată în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" (6.08.2005) o pagină în care câțiva tineri prozatori germani au acceptat să completeze un chestionar cu referire la T.M. și au optat pentru un personaj episodic din opera lui. Aceasta era tema anchetei. Daniel
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
peiorativă formula, întrucît e vorba de o sută și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd pe la începutul anilor '30 Portrete italiene și Portrete străine, deși e limpede că în volumul de față creionarea unor ,chipuri" e un simplu pretext pentru etalarea unor abilități care le depășesc (și, deci, le înglobează) pe cele pur descriptive. E
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
Monica Joita Editură Gallimard a publicat în acest an două lucrări complementare, care revoluționează studiile de medievistica în particular și pe cele circumscrise ,noii istorii" în general: Lettres des deux amants. Attribuées ŕ Héloďse et Abélard, în traducerea și prezentarea lui Sylvain Piron, si Héloďse. L
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
curte. Cele 116 de ,piese" ale corespondentei traduse și prezentate de Sylvain Piron s-au păstrat într-un manuscris provenind de la abația din Clairvaux, autorul acestuia fiind Jean de Woëvre, bibliotecar al abației la sfârșitul secolului XV. Erwald Könsgen a publicat în 1974 o ediție critică a acestei corespondențe, formulând ipoteza situării sale în prima jumătate a secolului XII, în Île-de-France. În lucrarea să apărută în 1999, The Lost Love Letters of Heloise and Abelard. Perceptions of Dialogue în Twelfth-Century France
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
de Radiodifuziune. Trei serii de teme: Enescu, estetică și stil; Enescu în luminile presei; Documente inedite. Cuprinderea totalității rămâne de a fi estimată în timp. înțelegem aceasta și citind retrospectiva ultimelor două întâlniri internaționale anterioare (Simpozioanele din 2001 și 2003, publicate de Editura Institutului Cultural Român alături de alte ,enesciene" și lansate chiar în după-amiaza de 10 septembrie în plină desfășurare a zilei de noi comunicări). Textele publicate și audiția celor de acum îmi sugerează fervoarea unei ,familii de cercetători români și
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
a avut o cadență editorială de invidiat (una, două sau chiar trei cărți apărute în fiecare an), astfel încît cărțile sale au ajuns să ocupe mai bine de jumătate de raft de bibliotecă. Mai important însă decît numărul de volume publicate este faptul că Dan Stanca este un prozator unic în literatura română actuală. Într-o lume literară dominată de mimetisme, în care (cel puțin la nivelul ultimei generații) ai uneori sentimentul că, în pofida numelor diferite de pe copertă (re)citești, la
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
Goga se antrenează cu toți aceștia în activitatea Societății de lectură ,Petru Maior", înființată la universitatea budapestană de studenții români care învățau aici. În acest timp s-au pus bazele apariției unei reviste de literatură și cultură românească, Luceafărul, unde publicau regulat studenții în Litere și Filozofie și se înregistrau aspecte de la ședințele și activitatea Societății de lectură. Practic, debutul propriu-zis al lui Goga s-a petrecut în aceste împrejurări favorabile, majoritatea poeziilor din primul său volum apărând în coloanele Luceafărului
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
o bună felie de literatură universală și eu fac pe deșteapta vînzînd castraveți la grădinar. Da, am ajuns să recunosc că eu ca poet nu pot exista fără cititor abia după ce mi s-a interzis vreme de 8 ani să public un singur rînd în vreo revistă sau în vreo carte. Aveam deja 40 de ani și nu-mi apăruseră decît două volume de poezie. Atunci am înțeles că nu poate exista poet fără cititor, cum propriul meu chip nu poate
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
este obligată să pornească de la dubla întemeiere pe care opera simbolică o are în psihicul nostru: nevoia de a vizualiza abstractul și nevoia de a transcede vizibilul". E punctul de pornire al cărții lui Gabriel Liiceanu, Om și simbol, recent publicată de editura Humanitas. Volumul reprezintă reeditarea separată a părții centrale a unei cărți apărute în urmă cu mai bine de douăzeci de ani la editura Cartea Românească, Încercare în politropia omului și a culturii. I s-au adăugat acesteia, pentru
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
Huizinga, inclus în prima parte a aceluiași volum de la Cartea Românească, și altul despre Nietzsche, desprins din cartea de debut a lui Gabriel Liiceanu, studiul despre tragic din 1975. Reconfigurarea aceasta, mărturisește autorul, s-a născut din dorința de a publica un volum de maximă coerență. Într-adevăr, cititorul are în față, într-o lectură personală, accentuat polemică, harta momentelor care au marcat discursul modern despre simbol - de la Kandinsky la Heidegger, trecînd prin Huizinga, prin Cassirer sau prin Panofsky, pentru a
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
Luminița Voina-Răuț Luminița Voina-Răuț: Cine sunteți dumneavoastră, domnule Martin Page? Martin Page: Sunt un scriitor francez de 30 de ani. LVR: Până în prezent, editura Humanitas a publicat versiunea românească a două romane scrise de dumneavoastră: Comme je suis devenu Stupide (M-am horărât să devin prost, în traducerea Adrianei Gliga, 2004) și La libellule de ses huit ans (Libelula, traducere: Ioana Bot, 2005). De unde v-a venit
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
LVR: Vă înțelegeți mai bine prin intermediul psihanalistului? MP: Da, mă înțeleg mai bine. Firește, am și prieteni, dar cu ei există anumite limite, te simți mai în largul tău în fața psihanalistului. LVR: Vreți să ne vorbiți puțin despre romanul recent publicat la noi, Libelula? Și despre cărțile viitoare? MP: Libelula este povestea unei tinere pictorițe aflată în fața succesului. Am scris și o piesă de teatru, Vies communes (Vieți obișnuite), care e istoria unei despărțiri, iar de curând s-a publicat la
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
recent publicat la noi, Libelula? Și despre cărțile viitoare? MP: Libelula este povestea unei tinere pictorițe aflată în fața succesului. Am scris și o piesă de teatru, Vies communes (Vieți obișnuite), care e istoria unei despărțiri, iar de curând s-a publicat la Paris ultimul meu roman, la aceeași editură, Le Dilettante: On s'habitue aux fins du monde (Ne obișnuim cu sfârșitul lumilor), cineva care la 28 de ani devine o persoană vie, începe să trăiască de la această vârstă. LVR: Aveți
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
tot ce e atroce este mai mult decât viață/ decât moarte la un loc/ m-a îngăduit cu nepăsarea unei femei care ar fi putut/ să-mi fie mamă/ dar nu mi-a fost. Singurul motiv pentru care nu îmi public fericirile/ e că nu curge sânge - cârciumile unde se încaieră hamalii/ sunt teatrul meu preferat corida asta cu nisip adevărat/ o bandulieră teroristă mută cum este o ureche de copil sub apă/ nu-mi pasă de literatură/ să nu mă
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
Luminița Voina-Răuț Poet, eseist, critic unanim recunoscut, a cărui operă a fost tradusă și publicată în numeroase limbi. Inițial editor de poezie al MultiCultural Review, este deopotrivă editorul fondator al editurii Talisman. Edward Foster este șeful catedrei de Umanistică și Științe Sociale din cadrul Imperatore School of Sciences and Arts, la Stevens Institute of Technology. Totodată
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
Foster - Sunt pentru prima oară în România, dar de mulți ani am o relație specială cu Ambasada Română de la New York, iar pe Carmen Firan o cunosc foarte bine. LVR - Am înțeles că editura pe care ați fondat-o, Talisman, a publicat o antologie de poezie rusească. Ulterior s-au editat și alte antologii, de poeți turci și greci. Ne puteți oferi mai multe amănunte în acest sens? EF - Antologia poeților ruși a fost publicată cu câțiva ani în urmă. Eu sunt
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
pe care ați fondat-o, Talisman, a publicat o antologie de poezie rusească. Ulterior s-au editat și alte antologii, de poeți turci și greci. Ne puteți oferi mai multe amănunte în acest sens? EF - Antologia poeților ruși a fost publicată cu câțiva ani în urmă. Eu sunt codirectorul programului de schimburi culturale ruso-american, dezvoltat după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1990, când au început să se traducă masiv poeți din rusă în engleză și invers. Coeditorul se numește John High, iar
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
dezvoltat după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1990, când au început să se traducă masiv poeți din rusă în engleză și invers. Coeditorul se numește John High, iar volumul Crossing centuries: An Anthology of Contemporary Russian Poetry. Murat Nemet Nejat a publicat o antologie de poezie turcească An Anthology of Contemporary Turkish Poetry, iar Nanos Valaoydis și Thanasis Maskalevis au editat Modern Greek Poetry. Tirajele inițiale sunt mici, de 2000 de exemplare, cum sunt tirajele de poezie peste tot în lume. Cu
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
cărți, fiindcă preferă să navigheze pe internet, să meargă la cinematograf etc. LVR - Cum ați ales numele Talisman pentru editura dumneavoastră? EF - Când am fondat editura, în 1988, eram în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica în special scriitori americani, creată în 1928, se numea Talisman. Publicăm în special poezie, în proporție de 90 %, dar și critică, eseuri, și ocazional ficțiune. Cei care scriu ficțiuni sunt publicați de edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]