20 matches
-
nu păru impresionat de atitudinea bănuitoare a romanului. -Da, suntem! spuse el calm. Pentru că dacă ți-aș spune că nu suntem, romanule, nu ne-ai crede! -Ce vorbă mai e și asta? Hai, treceți odată și lăsați fiecare bănuțul la publican. Ce aveți prin boccele? Răsturnați totul în fața publicanului, acolo, pe masă! -Tămîie și alte nimicuri, spuse publicanul privind la cele din fața sa. Pentru tămâie nu luăm taxe astăzi. Așa că luați-vă boccelele și mergeți! Merseră apoi cu toții pe aleile pietruite
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
-Da, suntem! spuse el calm. Pentru că dacă ți-aș spune că nu suntem, romanule, nu ne-ai crede! -Ce vorbă mai e și asta? Hai, treceți odată și lăsați fiecare bănuțul la publican. Ce aveți prin boccele? Răsturnați totul în fața publicanului, acolo, pe masă! -Tămîie și alte nimicuri, spuse publicanul privind la cele din fața sa. Pentru tămâie nu luăm taxe astăzi. Așa că luați-vă boccelele și mergeți! Merseră apoi cu toții pe aleile pietruite și pătrunseră în inima orașului. -Încotro vom merge
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
spune că nu suntem, romanule, nu ne-ai crede! -Ce vorbă mai e și asta? Hai, treceți odată și lăsați fiecare bănuțul la publican. Ce aveți prin boccele? Răsturnați totul în fața publicanului, acolo, pe masă! -Tămîie și alte nimicuri, spuse publicanul privind la cele din fața sa. Pentru tămâie nu luăm taxe astăzi. Așa că luați-vă boccelele și mergeți! Merseră apoi cu toții pe aleile pietruite și pătrunseră în inima orașului. -Încotro vom merge fraților? întrebă unul dintre ei. -La templu sau la
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
se închina, a venit lângă el un vameș care s-a aruncat la pământ rugându-se în legea lui. Tatăl meu l-a privit cu luare aminte fiindcă îl cunoștea și cunoștea mai ales câte făcuse în dregătoria sa acel publican, cum îi spun romanii. Era deci acela un om de nimic, un corupt, un lacom după averi și supus întru totul stăpânirii romane și aurului pe care îl câștiga. Și pe săraci și pe bogați îi taxa în așa fel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
nimic, un corupt, un lacom după averi și supus întru totul stăpânirii romane și aurului pe care îl câștiga. Și pe săraci și pe bogați îi taxa în așa fel încât cu toții se mirau de zelul pe care îl avea publicanul în slujba sa. Romanii îl aveau la mare cinste și îl prețuiau pentru că banii și mărfurile pe care le vămuia acesta adusese multe foloase stăpânirii, chiar și Valerius Gratius care era procurator atunci în Iudeea aflase de el și îl
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
săi îl informau destul de corect despre situația de acolo iar Tiberius știa că veștile erau reale pentru că actele și mai ales impozitele care soseau de acolo spuneau totul, iar informatorii săi relatau aceleași lucruri. Taxele impuse poporului evreu colectate de publicani, acei vameși foarte mult huliți în popor, păreau a fi mai consistente, însă, la Roma ajungeau sume mai mici decât cele pronosticate și în timp funcționarii imperiali din Roma impuseră un plan de corectare a deficiențelor, care nu fu respectat
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
făcut mai melodic hardcore/punk, cu siguranță nu au fost primii și nici nu au fost prima formație harcore/punk care să se fi concentrat pe versuri de acest gen. Tot curentul hardcore/punk mergea în această direcție. Un articol publican în "Rolling Stone" în 1985 se referă la trendul crescând: ""Punkul primar a trecut. Au învățat cum să cânte la instrumente, au descoperit solourile de chitară melodică și versurile cu un mesaj politic evident"". Formații ca "Husker Du" au jucat
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
suferință. Mai bine te făceai musulman. Dar existau astfel de oameni. Și vă vorbesc de ei pentru că, atunci când ereticii dualiști se vor fi răspândit În Italia și În Provence, pentru a spune că sunt ca paulicienii, vor fi numiți popelicani, publicani, populicani, care gallice etiam dicuntur ab aliquis popelicant!“ „Iată-i deci“. „Într-adevăr. Paulicienii continuă În secolul al IX-lea să-i Înnebunească pe Împărații din Bizanț, până când Împăratul Vasile jură că dacă va pune mâna pe căpetenia lor, Chrysocheir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
4, 1977-1978, p. 53-57; D. Protase, Römische Einflüss in Dakien vor der Eroberung, în EphNap, 1, 1991, p. 247-248; N. Zugravu, op. cit., p. 216-222. • Plin., XIV, 2; Plin. Sec., Pan., 29, 2. • A. García y Bellido, Los mercadores, negotiatores y publicani como vehículos de romanización en la Hispania preimperial, în „Hispania“, 26, 1967, p. 509-512; S.L. Dyson, Native Revolts in the Roman Empire, în „Historia“, 20, 1971, 2-3, p. 243; R. Chevallier, La romanisation de la Celtique du Pô. Essai d’histoire
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Marcii, Mindii, Mundicii, Naevii, Novii, Obellii, Ofellii, Oppii, Orbii, Paconii, Pedii, Plotii, Pomponii, Popillii, Porcii, Raecii, Rutilii, Saufeii, Seppii, Servilii, Sextilii, Sterninii, Sulpicii, Terentii, Trebellii, Tullii, Turranii, Tutorii, Varii, Valerii Veratii, Vibii, Vicirii Volusii ș.a.) ca negotiatores (pragmateuómenoi), mercatores (trapezítai), publicani (telônai), navicularii (naúklhroi), dar și 74 Str., IV, 6, 10; V, 1, 8. • G. Bandelli, Per una storia della classe dirigente di Aquileia repubblicana, în Les „bourgeoisies“ municipales italiennes aux IIe et Ier siècles av. J.-C..., p. 175-203; M.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 126 Ovidiu Drîmba ne reamintește că: ,,Activitățile comerciale și bancare nu se bucurau la romani de prea multă considerație. Dacă senatorilor le erau categoric interzise, în schimb membri ordinului cavalerilor și în special ,,publicanii" - oameni de afaceri de profesie, cărora statul le concesiona perceperea impozitelor și antrepriza prin licitație a lucrărilor publice, se arătau foarte interesați de această branșă". Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
actuale ale bursei de valori Din cele mai vechi timpuri, bursele au reprezentat o măsură fidelă a prosperității unei nații. Se pare că primii care au inventat sistemul bursier au fost romanii. În Roma antică, o categorie privilegiată de soldați: publicanii, au luat inițiativa constituirii unor societăți în comandită pe acțiuni. Existau bazilici unde se negociau acțiunile prin intermediul unor agenți numiți argentarii. Și cum cele mai bune afaceri se fac cu statul, au obținut "exclusivitatea pentru colectarea impozitelor, înfrumusețarea orașelor, construcția
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
la 1599, două mari secole de pictură. Rememoram, fără să vreau, ceea ce răstoarnă acolo orice comună așteptare și orice suficiență confortabilă a privirii. Un clar-obscur fără obîrșie explicită, o masă pe care zac pungi și registre de conturi, la ea publicanii absorbiți să numere bani, unii cu spatele întors către miracol: din marginea tabloului, Christ întinzînd un braț ca o cumpănă prelungă, lansînd chemarea implacabilă, abruptul Urmează-mă! către Matei; în centrul compoziției, acela, cu dreapta încă printre bani, cu indexul
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
nicidecum toate veniturile. Enervat, cezarul răpăie cu degetele în tăblia de lemn. — Tezaurul lui Saturn e creditat cu totalitatea veniturilor din Egipt și a celorlalte surplusuri care se află în evidența birourilor de fisc din provincii și la companiile de publicani care au luat în arendă colectarea anumitor impozite. Libertul ridică fatalist din umeri, ceea ce-l face pe principe să-i arunce o privire piezișă, de jos în sus. — E vina ta că nu reușești să aduni toate datele. Ianuarius se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
reușești să aduni toate datele. Ianuarius se apără revoltat. — Cezare, fiscul din fiecare provincie e ca un fel de coș de monede, o pușculiță unde se adună sumele de bani din taxele directe și indirecte ale comunităților locale și ale publicanilor. De aici se plătesc cheltuielile din provincia respectivă: salariile guvernatorului și ale subordonaților săi, proiectele de construcție, costurile garnizoanei, dacă exista vreuna... — Bun, se impacientează împăratul, și ce rămâne vine la Roma, nu? — Nu întotdeauna, geme Ianuarius. Se teme de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de vin, ulei și băuturi care se obține din alac, se grăbește Ianuarius să adauge. — Bine, și ce-i cu asta? suspină nefericit principele. — Printre terenurile sale se află și niște pășuni pe care a pus ochii o companie de publicani. — Ce să facă publicanii cu pășunile? se minunează Augustus. ăștia se pricep la bani, nu la oi. Strâng taxa pentru pășunat. Principele oftează. Spusele libertului ascund un adevăr mult prea trist. Poporul se plânge din ce în ce mai des din cauza nedreptăților la care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
băuturi care se obține din alac, se grăbește Ianuarius să adauge. — Bine, și ce-i cu asta? suspină nefericit principele. — Printre terenurile sale se află și niște pășuni pe care a pus ochii o companie de publicani. — Ce să facă publicanii cu pășunile? se minunează Augustus. ăștia se pricep la bani, nu la oi. Strâng taxa pentru pășunat. Principele oftează. Spusele libertului ascund un adevăr mult prea trist. Poporul se plânge din ce în ce mai des din cauza nedreptăților la care este supus de acești
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Așa că n-am ce să le fac, chiar dacă și pe mine mă deranjează. Ianuarius consimte. Într-adevăr, nu poți să-i suprimi pe cei care strâng dările fără să le desființezi și pe acestea. Dar contractele de arendă și activitatea publicanilor ar putea fi mai atent supravegheate de comisiile rogatorii... Tace însă mâlc. Nu e momentul să discute acest subiect. Împă ratul se arată interesat de fiul său... Augustus își ia o mină plictisită. Pe bietul părinte îl trec apele. Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu scopul de a-i lăsa moștenitori praetexta - togă albă cu tiv de purpură purtată de băieți și de magistrați pra etura - a doua magistratură în stat după consulat, fondată în 366 î.Hr. pretor - vezi praetura principales - subofițer în armată publicani - companii care luau cu arendă de la stat strângerea impozitelor pulvinar - loja imperială Pythia - preoteasa lui Apollo de la Delphi reorganizarea armatei - prima sarcină pe care a avut-o Augustus după victoria sa împotriva lui Marcus Antonius a fost reducerea for țelor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
16, 1883 at Șerboieni in Argeș County, in southern Romania. His father was an Orthodox priest. He became a student of the Faculty of Orthodox Theology in Bucharest, which he graduated with a thesis entitled Ten Sunday sermons, from the Publican and Pharisee Sunday to Easter Sunday only (the work was published in 1909). In 1909, on November 16, he was appointed deacon at the Romanian Orthodox Chapel in Paris, where he served until July 1910. Due to disagreements with Caesar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]