3,998 matches
-
cît și pe orizontala geografiei" - Ion Simuț, în Dilema veche, nr. 90/2005), ca varietate a profesiunilor scrisului, a speciilor și genurilor literare, precum și a instituțiilor. Pentru prima dată, s-a remarcat, un dicționar de acest fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Cristina Ionica Gheorghe Ispas, Ghe, zis și Petru Sandu" joacă rolurile de autor, narator și personaj principal în volumul de proză publicat anul trecut de Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator și publicist cunoscut. "Ghe" moștenește de la autorul de pe copertă unele date biografice și scrie "în fața cititorului" un fel de "jurnal al romanului" pe care ar vrea să-l vadă terminat. Rezultatul este că găsim între paginile acestei cărți file de jurnal, scrisori
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
unde îl duce suspiciunea pe dl Talcioc! Spre a nu lăsa nici un echivoc să planeze asupra simpatiilor (era să zic "empatii participative") d-sale, dl Talcioc reia dintr-o publicație bucureșteană "o impresionantă tabletă" a unui binecunoscut poet, eseist și publicist care protestează contra faptului că, în revista noastră, tatăl d-sale ar fi fost făcut "aparatcik". Noi, care ne citim revista și înainte și după ce o tipărim, n-am găsit în ea nimic de acest fel, dacă nu cumva autorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
capodopera lui, romanul Moromeții, cît și nuvele oportuniste precum Desfășurarea sau Îndrăzneala, după lichidarea instituțiilor democratice, în plină cenzură. Multă vreme falia dintre opera de tinerețe și aceea de maturitate n-a fost băgată în seamă. Ceva mai tîrziu, un publicist care a editat o versiune integrală a Întîlnirii din pămînturi a vorbit (în limbajul politic datorat ocupării Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia în august 1968) de normalizarea operei scriitorului. Trebuie acceptat astăzi că fractura există și că evoluția lui
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
un autor german care a pornit pe urmele lui Paul Celan, dar în sens invers, pornind înapoi spre Cernăuți de la podul de peste Sena, de unde poetul nefericit s-a aruncat în apele rîului. Popasul făcut de Celan la București îi permite publicistului german să evoce perioada avangardei românești, atmosfera epocii și - dacă bine-mi amintesc - și casa d-voastră? N.C.: Nu, nu e chiar așa. Cartea mea de debut am publicat-o după plecarea lui Paul din România. Noi am fost însă
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
o practică Ilie Șerbănescu în șocanta sa carte, recent apărută la Editura Universal Dalsi, România sub tirania cifrelor mici. Evocând agitația de care este cuprinsă clasa noastră politică ori de câte ori solicită, anunță, salută sau doar așteaptă un nou împrumut de la FMI, publicistul ne atrage atenția: "Un tămbălău atât de mare la nivelul unei țări întregi pentru doar 70-100 de milioane de dolari apare ridicol și jenant." De ce? Pentru că "70-100 de milioane de dolari reprezintă nu mai mult decât ceea ce un club cu
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
alții s-au dovedit a fi la fel de păguboși aplicând cu o strictețe mecanică indicațiile unor foruri occidentale. Procesul prăbușirii economiei, proces care de la un moment dat se autoalimentează, este foarte elocvent și inteligibil explicat de Ilie Șerbănescu, unul dintre puținii publiciști de azi și competenți, și capabili să se facă înțeleși. Autorul este deopotrivă un specialist și un gazetar, combinație care reprezintă în momentul de față o rara avis. Avem specialiști care rămân în orice împrejurare prizonierii terminologiei lor inaccesibile nespecialiștilor
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
rămân în orice împrejurare prizonierii terminologiei lor inaccesibile nespecialiștilor, după cum avem gazetari cu aplomb, dar lipsiți de orice pregătire în domeniile asupra cărora se pronunță. Nu avem însă aproape deloc buni cunoscători ai unei discipline înzestrați și cu talent de publiciști. Ilie Șerbănescu reprezintă una dintre puținele excepții. Noțiuni pe care le vehiculează toate mijloacele de comunicare în masă, dar pe care aproape nimeni nu le înțelege sunt definite de Ilie Șerbănescu într-o manieră simplă și edificatoare. Ce sunt arieratele
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
presă, cu bicisnice vorbe, afirmații josnice și mârșave aluzii, pentru a-mi oferi astfel prilejul ca, printr-o unică și grandioasă lovitură, să obțin un câștig de nemăsurabile ori mai însemnat decât cel realizat din activitatea, altfel destul de susținută, de publicist? Este adevărat că, întrucât mă privește, nu mă ajut, în articolele mele, de termeni injurioși, că, de pildă, când tocmai utilizam sintagma lepre, despre niște vajnici transfugi politici, am înlăturat-o, nu de teamă, ci din repulsie față de termenii tociți
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
APOSTROF de pe luna martie, dl. Ion Vartic semnalează, sub titlul Cioran și "bijutierii" din Bistrița, cîteva aberații despre autorul Schimbării la față a României apărute nu de mult. Una este culeasă din revista Okean. Artele dramei în care "un june publicist" nenominalizat (Cronicarul n-a văzut revista și nu știe cine este) îl acuză pe Cioran că s-a stabilit în Occident din oportunism ca "fost extremist" ce se găsea. "Ce era să facă? Să se autodenunțe? - se întreabă publicistul. Așa că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
june publicist" nenominalizat (Cronicarul n-a văzut revista și nu știe cine este) îl acuză pe Cioran că s-a stabilit în Occident din oportunism ca "fost extremist" ce se găsea. "Ce era să facă? Să se autodenunțe? - se întreabă publicistul. Așa că a tăcut, a scris eseuri într-o inimitabilă franceză și a uitat cu totul de radicalismele juneții". Dl. Vartic observă: "Aici nu mai e vorba de Cioran, ci de un Pseudo-Cioran!" Pe drept cuvînt. Ar fi de adăugat că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
dreptate, două anomalii: una este considerarea Omului recent o "carte cu probleme" și, pe deasupra, "primejdioasă" politic, într-o terminologie care amestecă limba de lemn de ieri și limba corectitudinii politice de astăzi; a doua anomalie este încercarea arbitrară a unor publiciști (și Cronicarul s-a referit la ei, în două ocazii) de a polariza ideologia liberală contemporană din România într-o dreaptă incorectă și o stîngă corectă politic. În același număr 10, dl. Andrei Cornea scrie două pagini de revistă despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
album tematic, Val Gheorghiu, a dorit să aibă câteva rânduri de la mine în chip de prefață. Îmi făcea astfel o nespusă bucurie, însă rar mi-a fost dat să resimt un asemenea disconfort la luarea deciziei, întrucât autorul (scriitor și publicist totodată) era esențialmente pictor, unul cu profil aparte, anevoie clasificabil chiar și de critica domeniului. Ce putea spune însă un istoric, absent îndeobște la vernisaje și nedeprins a frecventa atelierele de creație plastică? Aș fi decis repede negativ, cum am
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
poezii. Veronica disprețuia distracțiile ușoare și festivitățile, pe care le ocolea, cu toată poziția socială Înaltă pe care o avea. Urmând sugestia lui Maiorescu că Veronica ar fi născută pentru a zăpăci destinele marilor bărbați, diferiți istorici literari, biografi și publiciști, În cursa pentru spectaculos, au creat Veronicăi Micle efigia unei femei ușuratice, nestatornice și indiferentă la sentimentele Înalte ale poetului. Realitatea a fost tocmai invers, dar clișeul impus de o societate nedreaptă, grăbită și superficială este greu de Înlăturat cu
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Păuna și ai săi. Iar despre unii scriitori, mai ales cei plecați în exil, care au activat în străinătate, sondajele ulterioare au scos la iveală o activitate susținută. N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
avut vreo "experiență spirituală majoră", doar 46% dintre cei chestionați au răspuns "da", rezultat de care realizatorii sondajului au fost, se pare, atît de nemulțumiți, încît au considerat că trebuie să caute o compensație. Au găsit-o în răspunsul unui publicist care a pretins că el avea cîte o "experiență spirituală majoră" în fiecare zi. Apoi, a adăugat, pe un ton sarcastic: "În orice caz, întrebarea e stupidă. Aș merge pînă-ntr-acolo încît să afirm că germanii care nu au avut cîte
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Observator cultural, care nu este de fapt o dezbatere, ci o "ședință de demascare" de genul celor organizate în timpul stalinismului, Ion Bogdan Lefter și Gabriel Andreescu incriminează aceste idei cu o vehemență sumbră, de procurori. Faptul în sine că doi publiciști fără realizări remarcabile își exprimă dezacordul față de poziția lui H.-R. Patapievici, un intelectual de performanță, cum rar apar într-o țară, este în principiu acceptabil, conform normelor democrației (poate nu este și de bun-gust, dar aceasta e altă poveste
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
admirația față de H.-R. Patapievici, despre Dan J. Ungureanu, un fel de Mircea Badea al publicisticii culturale, convins, nu se știe de ce, că are umor. Comentariul meu nu este însă o analiză, ci un protest. Protestez public împotriva tentativei unor publiciști ca Ion Bogdan Lefter și Gabriel Andreescu de a institui o poliție culturală în România.
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
reproduc reacția la apariția pentru prima oară în cenaclu a lui Șerban Cioculescu: "Un tînăr interesant, cu aparențe ascetice sau numai vițioase, inteligent, mare admirator al dogmatismului lui Brunetère și totuși critic în stilul lui... Nicu Cocea... Va fi un publicist". " Notele" sînt copleșitoare, ele vin ca răspuns oricărui subiect care se cere explorat, care dă un sens interesului arătat de E. Lovinescu din clipa în care se oprește asupra lui, sau dacă insistă: dezbaterile scrisului lovinescian în paginile diferitelor reviste
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
Teodorescu-Braniște. Răspunzînd pseudoargumentelor montate de anticriziști, într-un stil percutant ce nu exclude o cuceritoare bonomie, marele ziarist le pulverizează cu ușurință: "Voi reține, deci, argumentele. Primul: Nu există o criză a libertății, fiindcă pot să apară articole în care publiciștii se plîng de această criză. Să mă ierte confratele meu, dar nu m-a convins. Să admitem că pe domnia-sa l-ar durea, de pildă, burta și că ar chema un medic. - D-le doctor, mă doare burta... sînt
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
lui existență. Ar fi bine de știut, altfel, dacă în limba germană mai există și alte cărți cu acest subiect. Thomas Kunze s-a născut în 1963, în RDG, și este de formație germanist și istoric - prin forța împrejurărilor, și publicist. Între 1995-2000 a ținut cursuri în România în calitate de profesor invitat. Se poate afirma, deci, că el are o bună cunoaștere a regimului comunist (în varianta sa est-germană) - cât și una destul de bună a țării noastre. Acest din urmă fapt nu
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
în jurul destinului omenirii într-o lume monopolară, intrată într-o nouă fază a evoluției sau a involuției sale. Prin această înșiruire a temelor am sugerat deja, fie și foarte vag, cît de diferite sunt din start părerile scriitorilor și ale publiciștilor, ale intelectualilor dar și ale publicului larg, despre ceea ce se întîmplă în lume după 1989, după 11 septembrie 2001 și după începutul operațiunilor militare americano-britanice în Irak... Discursurile, apelurile, avertismentele sau pledoariile scriitorilor s-au făcut auzite nu numai la
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Leiris s-au regăsit cu gîndurile lor, pe aceeași pagină de ziar. "Die Welt", în suplimentul literar din 22 martie, în ajunul încheierii Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
secrete). Oriana Falacci își exprima în cuprinsul unui virulent articol simpatia față de actuala politică a lui Bush și antipatia viscerală față de lumea arabă, celebrul dirijor Daniel Barenboim dădea glas temerilor că războiul nu va aduce pacea în Orientul Apropiat, în timp ce publicistul american Natan Sznaider preamărea virtuțile imperiului moral în care principiile economiei de piață fac cea mai bună casă cu cele ale democrației... "Suddeutsche Zeitung", la rîndul lui, găzduia în aceleași zile eseurile unor autori destul de cunoscuți publicului cultivat. Richard Swartz
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]