21 matches
-
sar unele pasaje și să consider anumite propoziții ca fiind mai relevante decât altele. Dar asta era exact ceea ce diabolicii și maeștrii lor ne deprindeau să facem. Când te afli implicat În timpul subtil al revelației, nu trebuie să urmezi lanțurile puchinoase și obtuze ale logicii și monotona lor consecuție. Pe de altă parte, dacă le luai literal, cele două manifeste erau o acumulare de absurdități, de enigme, de contradicții. Deci nu puteau spune ceea ce spuneau În aparență, și apoi nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sentimentul că e un lucru deștept, editura a făcut atâtea observații și m-a obligat la atâtea tăieturi și completări, încât numai un naiv putea să creadă că, operându-le, volumul mergea la tipar. Am luat manuscrisul negru de însemnările puchinoase ale redactorului, un ins în felul lui binevoitor, dar mărginit și mai zelos decât un cenzor, și l-am azvârlit în primul coș de gunoi. Îmi era silă de mine, de lumea în care mă născusem și de tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la Viena cu părul lins pe spate și cu privirea scrutând zimbrii patriei. Asta îmi evoca mie privirea aia. Io, un antitalent la desen, l-am pictat pe poet undeva în pădure. Și cu un câine în lesă. Un Eminescu puchinos, liliputan, ce-și scotea jigodia la plimbare. A ieșit un scandal monstru. Ce, bă, așa arată Eminescu? Adică Eminescu nu are dreptul să facă lucruri firești! L-am jignit impardonabil. Adică de ce Eminescu nu are dreptul să-și scoată câinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
România. Câțiva ani buni de joacă am avut însă cu partenerii din ghettoul curții vecine: o groază de puști și puștoaice care vorbeau între ei exclusiv maghiara, dar cu mine o dădeau și pe românește, mai mult sau mai puțin puchinoși, cu care ne jucam firește și de-a hoții și gardiștii, dar care, mai ales, au devenit curând întru toate supușii mei; îndeosebi în materie de teatru, unde doar eu eram inițiat, căci nici ei, nici părinții lor nu călcaseră
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi-a spus că aceasta arăta ca „o jidaucă buhoasă, numai penele în păr îi mai lipseau”, vorbe pe care le simte mai bine doar cine a trăit într-un tîrg cu mulți evrei. Mai rău: era ca „o mîță puchinoasă”. Abia ridicată din așternut, „fleșcăită de somn”, l-a cuprins de gît pe Virgil, pe la spate, și (scenă demonstrativă) după ce l-a pupat zgomotos sub ureche, a declarat că el e „bărbatul dorit dintotdeauna”. Intenționează chiar, pentru a se răzbuna
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intrat în panică. „Unde ne vom regăsi?“ Răspunsul meu a fost ca o bombă pentru așa un seducător: „Dacă este scris un deva să ne revedem, ne vom revedea.“ „Bine, dar unde?“ „Acolo unde ai să vrei cu adevărat.“ La puchinosul hotel unde stăteam la Paris, pe rue de Buci, sună într-o zi telefonul: „Vino imediat la Viena, la teatru!“ Crezi că am așteptat al doilea telefon? — Nu te-ai mai întors la Nicolae Duca... — Era un bărbat extraordinar, care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
apărare, terenul era mare, și noi, cum spuneam, mici. Tactica era ca la fete: unde e mingea sunt toate. Așa de mici eram că, de exemplu, pe cel care stătea în poarta ailaltă nici nu-l vedeam prea lămurit, un puchinos rahitic care se plictisea cumplit până când mai ajungea o minge și la el și i se dădea ceva de făcut. Odată, în echipa în care eram io, stătea în poartă Alin Ciobanu, unul pe care chiar așa îl chema și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
care au lipit o poză în care se văd câțiva nori care cică sunt continuați de valurile de unduirile tablei și că așa combinație superbă, asemenea accepțiune a materialității mai rar. Și ce „intervenție“ să mâzgălești cu creionul trei norișori puchinoși pe tablă! În momente din astea devin puțin paranoic, mimez perplexitatea și le zic că toate ca toate, dar după ce sfârșesc opera de artă s-o aducă acilea în zonă, o transformăm în măsuță sau i-o dăm lui nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
oftat magnific, plictisit, scos din tot sufletul. ― Ce mai faci, Franklin? Întrebă Scheer. Auzindu-și numele, Franklin Își ridică deranjat capul regal din fundul furgonetei și eu am zărit petele albe și negre ale unui setter englez. Bătrân, cu ochii puchinoși, m-a măsurat din cap până-n picioare și apoi s-a lăsat din nou jos, ieșind din câmpul meu vizual. Între timp, Scheer ieșea de pe autostradă. Avea un stil relaxat de condus pe autostradă, dar când făcea orice fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Șerban Pangratty. Privind-o cum în ochi îi apărea acea lumină încrezătoare pe care o descoperea în ochii tuturor acelora cu care stătea de vorbă la adăpostul șoproanelor ori în mijlocul viilor, iscodindu-i despre cele ce se petreceau în casele puchinoase ale stăpînilor lor, își dădea seama că vizita lui la Vila Katerina era primul element dintr-un plan pe care încă nu-l știa, dar care se năștea atunci. Un plan bun, un plan care ieșea din mintea lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
aștepta telefonul și directorul Serviciului poate nici nu știa că a întîrziat acțiunea complotiștilor prin chiar ezitarea sa. Dacă ar fi telefonat imediat după ce a aflat de ceea ce se pune la cale, și era limpede că în urma recepției omul lui, puchinosul care-l însoțea pe Pangratty, i-a raportat tot, iar Mihail era destul de inteligent și de experimentat ca să priceapă că se pregătește ceva, dacă ar fi telefonat fără ezitare, acum ar fi fost altceva. Mai puțini nervi, mai puțină cheltuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
atunci, tot la imaginar s-ar cuveni umblat, nu la Realpolitik, acum când Țapul însurat cu Rusoaica lui Gib Mihăiescu, înturlucat cu muscălița-i căgăbăucă, și sinistrul său de externe, impus lui de fiul ghinărarului enkavedist Walter Roman, au semnat deja puchinosul tratat cu Ukraina, ce-ar mai rămâne (în afara unor compensații simbolice)? De aici ideea cu romanul științifico-fantastic, eventual și ecranizabil, pe tema, dată nouă cândva, a babei ce, având cojones la purtător, ar fi ajuns ministru de rezbel. Dacă Hitler
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
uzate, pe care țarul autoexilat își scrisese cu cretă albastră rețeta de cremșnit cu coniac. Am intrat în zeci de astfel de încăperi și mi-am încordat, cabalin, nările în căutarea aburilor de ceai negru abia mijiți dintr-o bucătărioară puchinoasă, căptușită, în poveștile mamei, cu o epidermă gălbuie și scorojită ca pielea de pe degetele unui fumător înrăit. Nu am găsit-o. De fapt, cred că am ratat Parisul căutând-o. Nu-mi mai aduc aminte aproape nimic din acea primă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
regăsit-o. După o operație. El era plecat Dum nezeu știe pe unde... Casa aia mare, toată, neîncălzită. Știi cum, după ce vezi un loc, mult timp după ce l-ai văzut prima oară, ți se pare mult, mult mai mic, mai puchinos? Mie casa aia mi s-a părut la fel de mare. La fel de lipsită de orice logică. O casă mare și rece. Am găsit o femeie mică, micită, toată numai pomeți și încheieturi descărnate, înfofolită în pături, cu un tub care-i ieșea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și nicidecum în altă parte, că înclinația spre delict, ura împotriva semenilor, invidia, lăcomia, răzbunarea, minciuna, delațiunea mincinoasă în țară și la înaltul Bruxelles, păruiala în văzul Europei și multe altele. Așa că nu-i de mirare, domnule Știrbu, că toți puchinoșii Uniunii vin să ne dea lecții de bună purtare și management că poate-poate mai ciupesc și ei câte ceva. Dar se pare că am ajuns cam departe cu vorba noastră și în cu totul altă parte decât aceea în care ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
revistă de-asta mai... Mai decoltată. Cu vedete, cu artiste, cu apropouri de tot felul. Le-a păpat banii, da’ știi cu ce talent părinte, de era să-l bage la pârnaie. A mai speriat și vedetele. Că era și puchinos, amărâtul. Lung, urduros, îi curgeau mucii ca la pompa asta americană. Și mai avea și o barbă... Niște floace roșii, de ziceai că-i unul din ăia din Baltă. Cine știe cu cine l-o fi făcut mă-sa, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de pe noi, și ne-a lăsat de izbeliște sub cerul liber, ciuguliți de păsări sălbatice și ocărâți de oameni fără inimă. -Pentru că suntem niște nimeni, niște haimanale periculoase și josnice, cărora li se scurg ochii numai după lucruri rele, puchinoși care umblă hai-hui prin lume, murdărind bolta Înstelată cu cele mai vulgare cuvinte... -Nici chiar așa! Vorbești despre noi ca despre niște borfași de rând și nu se cade! A trecut și Crăciunul, ca o pală călduță de vânt peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
intrat în panică. „Unde ne vom regăsi?“ Răspunsul meu a fost ca o bombă pentru așa un seducător: „Dacă este scris un deva să ne revedem, ne vom revedea.“ „Bine, dar unde?“ „Acolo unde ai să vrei cu adevărat.“ La puchinosul hotel unde stăteam la Paris, pe rue de Buci, sună într-o zi telefonul: „Vino imediat la Viena, la teatru!“ Crezi că am așteptat al doilea telefon? — Nu te-ai mai întors la Nicolae Duca... — Era un bărbat extraordinar, care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
pauze, pe drumul spre casă, în ca mera ei sau chiar la cinema, unde fuseseră de vreo două ori împreună, i-l umfla brusc, în față, spre amu zamentul ei mereu la fel de mare. Erau drăcușori de toate mărimile, de la unii puchinoși de abia-i vedeai până la diavoli cât un cap de copil, cu coarne obraznice de mărimea unor cuțite de bucătărie. Pe fiecare foaie de hârtie, având grijă ca scrisul să ră mână în interior când figura se umfla, Victor caligra
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ce contrastau izbitor cu primele și care-l determină să renunțe definitiv la asemenea fantasmagorii. Era vorba de binecunoscutele periferii ale târgurilor, satelor și cătunelor mizere și sărăcăcioase; presărate cu dughene pestrițe, cu tot felul de șandramale mucegăite și maghernițe puchinoase, zoioase, pline de praf și înecate în gunoaie. Chiar și cartierele mărginașe ale marilor orașe nu făceau excepție. Aceste periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din deșeuri de materiale aruncate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pune problema acordării sau neacordării clauzei națiunii celei mai favorizate pentru Statele Unite, Japonia, Elveția și alte câteva zeci de state în curs evident de sărăcire. Cămătarul român de tip nou, post revoluționar, își scoate gingaș și tandru moțul printre rândurile puchinoase ale micii publicități. Iată-l ! Și citez la întâmplare: “Ofer împrumut în valută cu 10% dobândă pe zi”. Să calculăm. Iei un împrumut de 100 de dolari. în zece zile ai de înapoiat 200 de dolari, în douăzeci 300 și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]