98 matches
-
euro, spre a li se îndepărta pistolul de la tâmple, ei se tocmesc cu o autoritate care-și păstrează dulciurile pentru propriii nepoți. Atunci, să-i fie scriitorului român de bine! Altfel, pe variate meridiane, exceptând cei doi poli inospitalieri, terorismul puiază pe mișcătoare nisipuri cu palmieri ce nu se ofilesc în hârdaie, în metropole și chiar în pitorești orășele ațipite unde nu e de împușcat decât postașul sau gardianul, cu un copil-doi prin preajmă - cauza o cere. A procura câteva tone
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
am dat seama că este ceva important. Pe la 7, eram cu ochii, cu urechile și cu sufletul în așteptare. La 7 fix s-a auzit Führeru’, care a făcut un apel la tot poporul german, bătrâni, tineri, femei, bărbați, ca să puie mâna pe orice arme, pe sape, pe topoare, care cum poate, să nu lase rușii să vie în țară. Am fost emoționat, mi-am dat seama că e sfârșitul aproape. Fuga Cu cizmele făcute de el „Io, la noapte, plec
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
pînă unde? Și de unde antisemitismul asta, că erau prieteni la toarta... Ori Iliescu?... Totdeauna în privirea jucăușa a acestuia, pîna să-l înțeleg bine, un zîmbet anume, ceva suspect, ceva fin, si infam, îmi șocase atenția. Chemase cotonogarul ca să-l puie jos pe Petrică, să nu se spună apoi că el îl doborîse... Clasică tactică bolșevica. (Regret, d-le Iliesocu, totul s-a văzut și se vede, cu ochiul liber pînă și accentul, pînă și felul cum manevrați frază...). Domnul Român
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
o înțeleg... Uite care-i procezul meu - încheie el, perorînd... Bandiții vrea și pace făbricuta mea, si hi, hi! o s-o capete ei!... mă aranjez eu cu oamenii mei, că sînt vro sută, si le arăta ei cînd o să le puie bîtilii pa spinare!"... * Din vorba în vorbă, după masă bogată, vine vorba despre Paris. Verișorul Leon, pictorul peisagist, aduce laude orașului în care arta lui își găsise un loc al ei meritat: " - Vezi, tu, vere, - i se adresează Leon, - la
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
teribil! Te rog să mă scuzi. (Merge la șnur, trage, lăsând în același timp paharul pe o servantă) Spiridoane! Spiridoane! CETĂȚEANUL T.: Nu-i nevoie de Spiridoane... ( Lumina scade și mai mult.) ZOE: S-a terminat gazul!... Trebuie să- l puie în lămpi! CETĂȚEANUL T.: Nu-i nevoie nici de gaz... ZOE(se întoarce și-l privește surprinsă): Bine... dar nu putem sta pe întuneric, nu?... (Cetățeanul T. pune și el paharul pe servantă și scoate ceva din buzunarul de la piept
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
flacăra aragazului. Ne-am reinventat torsul și fibrele le-am acutizat. Doar Coșbuc după perdeaua de fum se ițește vara și iarna ca-ntr-o poveste tradusă în limba lui Lars Norén La Oradea spiritul s-a dezumflat și-au puiat mincinoșii imberbi. A trecut clipa dansând sârba aceea învățată pe vremea pușcașilor marini în Vietnam Sofia Kovalevskaia e un nume. Cine mă strigă și cu cine s-a întâlnit în poem viața toată e-o pacoste mută și-o împlinire
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
una și bună c-așa și pe dincolo, n-o știi pă Gina, cînd Își bagă asta ceva În cap, nici dracu n-o oprește. Da i-o fi și iei săraca că-i tînără și n-o să și-o puie În saramură că acolo la hotel, la Brașov, vine străini, de, cu dolari și noaptea țse ridică duhul orașului peste troițele din Șchei peste zidurile grele ale catedralei Bartolomeu degetul parcurge pe fisura unui portal gotic centimetru cu centimetru istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și asta, ce-o mai strîngea. — Doamna Oprișan, fetele astea sînt colegele lui, partenerele cu care dansează, să nu-ți Închipui că... — Lasă nu te mai ascunde după deget că vedem și noi, tineri, frumoși, doar n-o să și-o puie la saramură... — Iar Începi, eu ți-am spus adevărul, dar cu dumneata. — Bine, bine, te crez, mă duc că acuș vine cumătru cu ăl mic și trebuie să-i dau să mănînce. Să fii sănătoasă, vecină. Ceață, nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
popă tocând, Numa’ vârf de munte, Vârf de munte-nalt. Noi că am văzut, Doi vulturii surii (sic!), Din aripi bătând, Din ciocuri mușcând. Noi ne-am sfătuit Cum să ne-afirăm, Ca să le furăm, Câte-o penișoară, Dăm la fetișoare, Puie-n cosișoare, Sara-n șezătoare, Rar la zâle mari, În zâua de Crăciun, Cea de Bobotează, Cân’ popa botează. A doua zi de Crăciun (26 decembrie), cu darurile și cu banii strânși din colindat, băieții organizează seara petrecerea colindătorilor, la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
bășici, adică se formează niște pui de trovanți, care imită perfect părinții pe care cresc. Se crede că aceste pietre sunt vii. Ele sporesc cu 4-5 cm la 1.200 de ani, dar se și înmulțesc, așa cum spun oamenii locului, puiază . Sau, trovanții ar putea fi o misterioasă trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Alții susțin că bolovanii aceștia ar avea origini supranaturale sau ar fi mărturii ale existenței unor civilizații extraterestre foarte avansate. Filosofiile și religiile din antichitate admiteau
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
să facem toate bune, ca să nu mai fie tiranie ... ” La vederea pungociului (șperțul apropiatei lovituri de stat), escrocii exultă. Contribuabilul se justifică: „Dumnealor că sunt mai tineri și, vorba aia, ce-am avut și ce-am pierdut! dumnealor o să-și puie, Doamne ferește! Viața în primejdie; că asta nu-i glumă ce facem noi! ia gândește-te dumneata: șapte puteri garante! nene Niță, și Convenția de la Paris! Care va să zică, noi nu ne punem contra lui Napoleon III, neică Niță ... te joci! De-aia
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
și față de semeni, indiferent în ce condiții le-a săvârșit. Și pentru toți aceștia există speranță de îndreptare, deci și de mântuire. Și invers: un om care nu își mărturisește păcatele la spovedanie sau le ascunde în inima lui, acestea puiază acolo, în așa măsură, că inima lui se va transforma, nici mai mult, nici mai puțin, decât într-un cuib de vipere. Și la acesta, ce speranțe de mântuire să mai existe?! - Altminteri nu se poate? - După câte știu eu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
mine, zâmbind prin lume treci ! „Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o Și totuși când pe dânsa cu țărână-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă Și aș fi vrut cu dânsa ca să mă puie-n groapă... Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam : unde ești, mamă ? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau râu Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu.” Eminescu, când venea pe acasă, se ducea
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Mărioara s-a rugat de mama s-o lase la film. Fiți-ar ăia ai moartii să-ți fie! Ăia altă treabă n-au, decât să aducă magauaia în răscruci și s-o puie să hornăie! Hoooorno-horno! Hoooorno-horno! S-o puie pe-aia să schirlăie, de dimineața până seara! O auzi cum face? Schirlaaaaau- schirlau! Schirlaaaau-schirlau!, zicea mama, referindu-se la Rita, din filmul “Vagabondul”. Ei, schirlăie! ... Cum o să schirlăie, mămică? Păi ce, e câine, ca să schirlăie?, se supăra Mărioara. Așa
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
Americii, Rozvelt ăla? Trebuia să împartă Europa între ei, domnule... Leu, care venise mai pe urmă, începuse să-l bruieze pe Perniu, strigând tare: Stalin și poporul rus libertate ne-a adus! Altul: Ne-a adus pe dracu, o să ne puie la jug, o să ne ia pământurile, să facă colhozuri ca-n Rusia să ne dea la gamelă să mâncăm, asta o s-o pățim, și Perniu Sfântu vine cu Biblia lui să ne facă propagandă. Băăă, știi care e Biblia comuniștilor
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
Proza > VINEREA NEAGRĂ (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă frațâlor, ascultaț’ una! Că io îmi bătui capu’ degeaba: Sunt io ăla, nu sunt ăla!? Mă puie dreacu’ așa, pe primăvară, când să mai lasă prețurile, sanchi, să lasă, da’ treacă di la mine, zâc, să-mi ies din păreri. Că Veta o țânea una și bună cu Vinerea neagră... Și avea dreptate, avea, că văzui negru
VINEREA NEAGRĂ (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373371_a_374700]
-
în Timpul: "Excelență. Din depeșa mea și din depeșa ministrului Cogălniceanu vă este deja cunoscut că, după multe împrejurări, eu am profitat a birui toate împiedicările și astăzi deja s-au dat porunci prin telegraf tuturor prefecților din opt districte, ca să puie la dispozițiunea mea câte 1200 care pe zi pentru București și 500 pentru Frățești... Mult m-au costat pe mine bani, vreme și trudă ca să împac pe directorul Ministerului de Interne, Simion Mihăilescu, cu prietenul nostru [adică Cogălniceanu (precizează Eminescu
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
insistat, iar la următoarea convorbire a mărturisit. Într-o noapte, dormind ea adânc, a auzit telefonul, alo, aici e Puiu, care Puiu, este Puiu al tău, de ce vrei să vii la mine? Am înghețat de frică, zice Mica, iar el, Puie adaugă, eu nu mă plictisesc aici, tu nu te grăbi. A închis, mă uit, nici un număr, cine a sunat? Cine face asemenea glume? Am întrebat, nimeni nu știe nimic, tu știi ceva? Doamne ferește. Zice Mica, Puiu nu m-a înșelat
SCHIŢE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376397_a_377726]
-
și față de semeni, indiferent în ce condiții le-a săvârșit. Și pentru toți aceștia există speranță de îndreptare, deci și de mântuire. Și invers: un om care nu își mărturisește păcatele la spovedanie sau le ascunde în inima lui, acestea puiază acolo, în așa măsură, că inima lui se va transforma, nici mai mult, nici mai puțin, decât într-un cuib de vipere. Și la acesta, ce speranțe de mântuire să mai existe?! - Altminteri nu se poate? - După câte știu eu
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
-ți, Întinde/ Eu să le pot prinde/ Vârfurile tale/ Să trec peste ele/ Marea În cea parte/ Ce lumea-mi desparte./ - Eu nu pot Întinde/ Tu să le poți prinde/ Vârfurile mele/ Să treci peste ele/ Că-n mine-a puiat/ Din inimă spurcat/ Roșu șoimuleț/ Cu ochiul sumeț,/ Când nici vei gândi/ Puii te-or simți/ Și ei or șuiera/ De te-i spăria/ În mare-i cădea/ Și te-i Îneca.../ - Las să fie așa! (S.F. Marian, 1995, pp.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adânc în ochii sărmanei mele fete... dar, în orce caz, mai bine e să fie nevasta ta, a unui visător, decât țiitoarea unui desfrânat... căci nu mă îndoiesc... el va urmări și se va folosi de cel întîi prilej ca să puie mâna pe ea... s-o răpească. O! însă or fi și făcut socoteala fără mine... nu știe că leul bătrân veghează în noaptea lui și va sfâșia cu ghearele pe oricine care-ar vrea să-i răpească puiul din cuibul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viteaz să fie cel ales și om întreg, Lui asemei i s-o crede fiecine dintre noi, Dușmănia, dezbinarea va intra orcînd în roi. De voiți un Domn în țară, să nu fie din pământ, Căci în el fieștecare o să puie crezământ. Oare cine-n astă lume să ne fie de folos Și ce Domn este mai mare peste lume ca Hristos? Fie unul cu dreptatea rânduit ca s-o împartă Și ce-om pune noi la cale, în războaie, fără
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto depeșă în regiunile cerești, ca altădată, de va îndrăzni să copieze în anul... o comedie scrisă românește în anul 1870, să aibă cel puțin precauțiunea ca să-i puie pe doșcă; tălmăcită de pe moldovenie în anul cutare - da' nu așa!... [POETUL] De ce plângi, o, dona Diana, De ce ochii-ți lăcrimează? Nu ești sântă și frumoasă Ca o dramă spaniolă? Știi, don Manuel, amantul, Umblă noaptea după fete, Fete brune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a mortului”. În peregrinarea sa, sufletul ajunge la „marea cea mare”, în mijlocul căreia, „în groapa mărilor”, crește „bradul zânelor”. Sufletul defunctului cere bradului să-l treacă în „aialaltă lume”, dar arborele îl refuză pe motiv că în vârful lui „a puiat roșu șoimuleț”, în tulpină - „vidră lătrătoare”, iar la rădăcină - „galbenă șerpoană”. Sufletul amenință copacul că va fi tăiat „cu un toporel” și că din lemnul lui se va face „Punte peste mare/ S-aibă trecătoare/ Suflete-ostenite/ Cătră rai pornite” (53
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al M[aiestății ] Sale au răspândit circulări cari au înlăturat legi în vigoare și au provocat patimi rele între muncitori în contra agricultorilor mari" Nu dar cu persoana privată a regelui și nu în particular veniseră proprietarii din Moldova ca să se puie la vorbă, ci autorității Coroanei se adresau și aveau dreptul de-a o face, conform art. 28 al Constituției, care zice: Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de cătră una sau mai multe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]