52 matches
-
peliculei. Totuși, o singură figurină maya sau incașe bate de departe Hollywood-ul cu fabrica lui artificială de iluzii cu tot. Harta universală a marilor culturi nu coincide cu frontierele prezente. Noroc cu Parthenonul. Turcii, învingători vremelnici, făcură din el o pulberărie. Noroc că ei nu cuceriră definitiv Helada și că astfel nu transformară Parthenonul într-o pușcărie turcească special amenajată ce ar fi funcționat probabil și azi. * Los Angeles-ul are șase universități. La plecare, în 1978, prietenul meu bucureștean și coleg
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
înaltă ținută. Cehii înșiși sunt mari iubitori de muzică clasică, de unde proverbul care spune că “în fiecare ceh doarme un muzician”. După ce am fotografiat intrarea fastuoasa a Casei Municipale, îmbrăcam mantia regală imaginara și ne pregătim să trecem pe sub Turnul Pulberăriei, la origini una din cele 13 porți ale orașului, legat printr-un pod, în momentul construcției, de fosta reședința regală (actualmente Casă Municipală). Începând cu secolul al XVII-lea turnul a început să fie folosit că depozit de muniție (de unde
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
și păreau a avea un apetit de nepotolit. Termitele rodeau cu o eficiență admirabilă tot ce era din lemn și mândrele acoperișuri se prăvăleau peste vetre astfel că incendiile cuprinseseră întreg orașul. Nici o armă nu era eficace împotriva lor, iar pulberăria sări în aer pentru că furnicile duseseră un bețișor aprins în exact camera bombelor. Ce să mai vorbim, în zori, totul era praf și pulbere. Doar uriașul castel din centru, castelul imperial, aflat pe o culme deasupra tuturor părea că nu
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
epigrame, și din aproape în aproape, am ajuns la forma actuală, a unei descrieri de vacanță împănată ici- colo cu epigrame. Ai lui Ștefan bravi ostași, La Cetate,-n Berărie, Se fac pulbere, de-i lași. ...I-au zis, deci, “Pulberărie”. Partea a II-a - Zilele Humorului În Gura Humorului am stat o săptămână, timp în care am vizitat aproape toate mănăstirile din zonă. Am aflat lucruri interesante. Se pare că sunt cinci mănăstiri surori, fiecare cu o culoare specifică: - albastru
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
de iulie, când saltimbancii vor roti o mie și una de discuri pe degetele mici în câmpul de floarea soarelui. *** O liniște adâncă, adâncă ... se aude cum cade carnea de pe oasele leproșilor. *** Spre zori greierii, declanșate sisteme de alarmă la pulberăriile nopții. *** Unghia lunii atinge harfele plopilor 1200 de carate scapără în privirile lupului hăituit printr-o plantație de fulgere negre. Cizmele vânătorilor calcă peste universul concentraționar al pânzei de păianjen. *** Pe limba ei rubinie cât felioara de portocală încearcă bufnița
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den nesocotință”. „La ghenarie 26 dni leat 7217 la 10 ceasuri den zi”, prin părțile Buzăului au căzut niște resturi meteoritice. Intuind parcă nesățioasa curiozitate a urmașilor, G. datează exact evenimentul, senzațional și înfricoșător totodată („cât oamenii și dobitoacele au
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
zahăr sau cea de praf de pușcă, erau noutăți importante, altfel decât direct și complet coloniale, inaccesibile la acea dată În Principatele noastre, căci prima lege românească pentru Încurajarea industriei zahărului e din 1873, an În care se Înființează și pulberăriile de la Cotroceni și Târgușorul Vechi 4. Înainte de 1860, medic prodigios și neobosit, Honigberger pare să fi recuperat multitudinea și varietatea călătoriilor spre India Într-o radiografie compensatoare a Întâlnirii concrete dintre cele două civilizații. Ultimele două traversări continentale vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și măriia sa cumpărând-o di la mine, au dat-o danie bisericii... lui Sfentâi Nicolae”. --Din câte știu eu, vodă a cumpărat această casă - după cum însuși spune la 22 iunie 1749 (7257) - “Să șaze într-însa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
domnul Ialomițeanu tușește discret, pregătindu-se să lanseze o nouă întrebare. Dar atunci când el te privește cu ochi gravi, cu o supunere de soldat credincios, nu ți se împrăștie orice îndoială despre presupusa lui nelealitate ?... À propos de explozia de la Pulberăria Dudești... începe domnul Ialomițeanu. Iar canaturile ușii se deschid, în sfârșit, și boneta apretată a madamei Ana se ivește deasupra măsuței de servit ceaiul. Clinchetul de argint și porțelan, alunecarea discretă a rotilelor pe covorul gros. Toate capetele se întorc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o curtează pe sora ei ! Cât despre june, iată-l ce nepăsător ia din mâna Sophiei ceașca aburindă ! O mână ce coboară mângâietor pe trup, alunecând mai departe, încă mai departe ? Ce presupunere absurdă ! Freamătul odihnitor al camerei. — Explozia de la Pulberăria Dudești mă obsedează, pentru că circumstanțele m-au silit să fiu de față la înmormântare, continuă tânărul. Închipuiți vă, sicriu lângă sicriu ! Sute și sute de sicrie ! Ceea ce a făcut cea mai penibilă impresie asupra asistenței și fiecare, sunt convins, a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și cum stam noi așa, odată s-aude un bubuit, c-am zis că e sfârșitu lumii ! Cu bombele ne-nvățasem noi, da asta nu era bombă, era mult mai rău ! P-ormă vorbea lumea c-a aruncat în aer Pulberăria, și d-aia s-a auzit așa, că ce era de la Dudești pân la noi ? Păi știu io cine ? Ai noștri, nemții, ei știe care-a aruncat-o, io țin minte numa că așa vorbea lumea, c-a sărit în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
d-aia s-a auzit așa, că ce era de la Dudești pân la noi ? Păi știu io cine ? Ai noștri, nemții, ei știe care-a aruncat-o, io țin minte numa că așa vorbea lumea, c-a sărit în aer Pulberăria ! Și-odată am luat-o la goană și numa într-o fug-am ținut-o până acasă ! Că biata mămica pân toată mahalaua ne căutase, cu Ilie în brațe și cu gemenii atârnați de poală ! Da și când ne-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Locuința particulară a domnului se află imediat în spatele primei clădiri și purta denumirea de casă din lăuntru în restul incintei, despărțite prin îngrădituri și grădini, se ridicau alte construcții, că locuința doamnei (casă despre doamna), baia, cuhnea, cazărmi, chioșcuri, grajduri, pulberăria, care de mai multe ori a sărit în aer jitnița, biserica de pe poarta și închisoarea". * Iată așadar că o primă vorbire despre închisoarea din Iași se face după stabilirea în acest oraș a capitalei Moldovei, respectiv la 1564. * Cu trecerea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
declanșator s-ar putea să aibă relevanța lui, dar În același timp un interes crescut Îl Încarcă cu exagerări, iar adevărul, indiferent de natura lui, ajunge să se prefacă și mai tare În mister. Cineva a aprins o scînteie În pulberărie. Era momentul ca Ceaușescu să dispară. CÎrmaciul Își reia discursul, dar cuvintele sînt mai putregăioase ca niciodată, e lipsit de vlagă, șovăielnic și absurd. Nu e acel absurd viclean și monstruos din raportările exagerate ale realizărilor regimului, ci unul venind
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii unor acte de sabotaj sau acțiuni cu caracter subversiv. Terenul de desfășurare a acțiunilor contrainformative ale acestei echipe erau întreprinderile aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale: Arsenalul Armatei, Arsenalul Aeronauticii, Geniului, Marinei, Pirotehnia, Pulberăria Dudești, Pirotehnia Bumbești, Regia Autonomă Industria Aeronautică Română (I.A.R.). Totodată, intrau în raza competenței Grupei I-a și regiile autonome sau întreprinderile statului având caracter strategic: Căile Ferate Române, Serviciul Maritim Român, Navigația Fluvială Română, Casa Autonomă a Pădurilor Statului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tulburase încremenirea celor din jurul mesei. Căpitanii salutară și strigară într-un glas: — Poruncă, măria ta! — Mâine, până-n ziuă, și aci vodă se opri. Își aduse aminte că acum vreo zece ani, când turnul seimenilor fusese trăsnit și explodase cu toată pulberăria, a pus de l-a refăcut din zid având în vârf un ceas ca cel așezat de vodă Vasile Lupu la Iași în clopotnița de la Trei Ierarhi. Mai trase o dată aer în piept: — Mâine în zori, când ceasul din turn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu s-au încheiat odată cu flagelul holerei, care a bântuit cu toată furia încă vreo câteva săptămâni, ci s-au prelungit și datorită incendiului catastrofal dezlănțuit în oraș, la 10 august, incendiu care aproape că l-a prefăcut în cenușă, pulberăriile și depozitele de muniție fiind apărate cu prețul vieții de soldații mobilizați ce au izbutit să stingă flăcările pârjolului înainte de a se produce un dezastru ireparabil 404. Transformând Varna într-un loc cu totul inospitalier, ce era totodată și infestat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
oprit din lucru, așteaptă reacția monahei prezente acolo. Jandarmul de la intrare așteaptă doar un semn să mă scoată pe ușă afară, o înclinare de sprânceană, orice. Cuvântul sociologie în acel context ar fi fost ca un chibrit aprins într-o pulberărie de cazarmă de artilerie. Maica-doctor respiră parcă mai ușor, după ce mă măsoară încă o dată din cap până în picioare, să fie oare vreun ziarist, cred că gândește ea în acest clipe... Aștept și, miracol, maica-doctor acceptă să stăm scurt de vorbă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nr. 60. Diaconescu Dumitru, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 102. Teodosiu Corneliu, Colentina, str. 30 Decembrie Nr. 4. Teodosiu Zitti Eugenia, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 13. Tomescu Steliana, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 63. Caltaru Cornelia, Dudești - Cioplea, sos. Pulberăriei Nr. 150. Dolinescu Maria, Dudești - Cioplea. Buricovici B. și Burach Ștrul, Grivița, șoseaua Chitilei Nr. 153. Georgescu Milostivu Aurelia, Grivița, șoseaua Chitilei Nr. 167. Luca Valeria, Grivița, b - dul Bucureștii Noi Nr. 81. Pârvan Lepădatu Elefterie, Grivița. Popescu Alexandrina, Grivița
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
de voi toți o iubesc pe... ea“. Aci numele iubitei. Trist destin au avut toți frații Albu. Erau trei. Locotenentul Albu s-a sinucis, Nicu Albu, fost prefect de Piatra Neamț și deputat, a murit nebun. Iar colonelul Iacob Albu, directorul Pulberăriei de la Dudești, a fost ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea atunci 56 de ani. I s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Trist destin au avut toți frații Albu. Erau trei. Locotenentul Albu s-a sinucis, Nicu Albu, fost prefect de Piatra Neamț și deputat, a murit nebun. Iar colonelul Iacob Albu, directorul Pulberăriei de la Dudești, a fost ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea atunci 56 de ani. I s-au făcut aceleași primiri sărbătorești ca întotdauna tutulor înalților oaspeți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
industrial, --------------- cercetare și pe acțiuni nr. 7 sector 6 echipamente și utilaje specifice (3,9+4) proiectare a (Ș.A.) industriei ușoare și alte activități. îmbrăcămintei București 52. "Pim" - Ș.A. Societate Sibiu, str. Producerea și comercializarea 302,4 Întreprinderea de comercială Pulberăriei nr. semifabricatelor din piei, încălțămintei --------------- piele, pe acțiuni 2-4 jud. Sibiu și a articolelor de marochinărie. (213,1+173) încălțăminte și (Ș.A.) marochinărie Sibiu 53. "Dermatina" - Societate Timișoara, Calea Producerea și comercializarea bunurilor 154,7 Întreprinderea Ș.A. comercială Sagului nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]
-
Str. Podragul Str. Podului Str. Pompeiu Onofreiu (fosta Maternității) Str. Popa Șapcă Str. Porumbeilor Ale. Postăvarilor Str. Postăvarilor Str. Poștei Str. Poștei Str. Praga Str. Primăverii Str. Principatele Unite Str. Prof. Petru Șpan Str. Progresului Str. Prometeu Str. Prunelor Str. Pulberăriei Str. Radu Stanca Ale. Rafael Str. Rampa Ștefan cel Mare Str. Rampei Str. Rândunelelor Str. Râului nr. 1-20 (numere cu soț și fară soț) Bl. 1 și 2 Str. Râului nr. 21-36 Str. Râului nr. 36 (fostele bl. 1 și
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
aflau încăperile destinate voievodului și familiei sale, atunci când locuiau în cetate. Pardoseala încăperilor era din cărămizi smălțuite, iar pereții și sobele au fost îmbrăcate în teracotă. Pe latura de est, în dreptul bastionului, a fost construită o încăpere destinată a fi pulberărie (depozit de praf de pușcă). Pe platou, la 1 km distanță de cetate, au fost construite întărituri pentru apărare, constând din gropi și șanțuri mari care au fost nivelate în timp. Cetatea a fost asediată din nou în anul 1485
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
refăcut de Ștefan cel Mare, s-au înălțat cu câțiva metri unele ziduri ale fortului mușatin, cât și zidurile de incintă. Cetatea rămâne însă fără zidurile de pe latura de nord, care se prăbușiseră în urma cutremurului din anul 1684. În încăperea pulberăriei s-a intenționat amenajarea unui muzeu al cetății. Pentru a conserva zidurile cetății și a împiedica prăbușirea lor, au fost înălțate zidurile cu câțiva metri. Pentru delimitarea zidurilor vechilor ruine de cele înălțate de restauratori a fost trasată o dungă
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]