52 matches
-
proiectilul unic pentru tunul de câmp 75 mm model 1904 și proiectilul pentru obuzierul greu de 150 mm. Proiectilele din fontă încărcate cu pulbere neagră au fost înlocuite de proiectilele din oțel cu explozivi brizanți. În timpul Primului Război Mondial, Arsenalul, Pirotehnia și Pulberăria au fost mutate în Moldova. Producția a fost semnificativ afectată din cauza lipsei materiilor prime, a personalului calificat și a unor utilaje abandonate la București. În privința navelor de război, la Brăila a fost înființat în anul 1864 un mic atelier de
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître, Wolff, Schell și Vulcan din București asigurau corpuri de proiectile și unele reparații. Explozivii și pulberile erau fabricate de Pulberăria Armatei și de Fabrica de explozivi. Producția chesoanelor, antetrenelor și trăsurilor era repartizată uzinelor Semănătoarea din Craiova, Concordia din Ploiești, Riger și Fabricius din Sibiu, Fichet, Lemaître, Wolff și Malaxa din București, Schell din Brașov, la unele ateliere din Petroșani
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
și austriece, pentru armamentul ușor de infanterie. Pe de altă parte, înzestrarea aeronauticii și a marinei militare s-a făcut prin intermediul firmelor franceze, britanice și italiene. În acest sens, generalul Dumitru Iliescu remarca cu amărăciune că, „"arsenalul adevărat, pirotehnia și pulberăria noastră se aflau în Essen-Krupp (pentru tunuri) sau în Austria, la Steyr (pentru puști) și Hirtenberg (cartușe), la Bluman, Troisdorf și Rottweil (pentru pulberi)"”. La începutul anului 1914, Ministerul de Război a întocmit un plan de completare a materialului de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de sus are o suprafață de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al cetății are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea în cetatea de sus se făcea printr-un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, "Turnul cu vârful îngroșat". Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în cetate, pe timpul asediilor. Cele mai cunoscute încăperi din cetatea de sus sunt "Camera judelui" și "Camera preotului". Acestea sunt
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
industriei, fabrica ajunge la un număr de 500 de angajați. În perioada 1915 - 1916 producția revine la comenzile pentru armată fiind concentrată pe pontoane, afete pentru tunuri și obuziere, etuve pentru dezinfectare, diverse aparate și instalații pentru Pirotehnia Armatei și Pulberăria Armatei Dudești. În anii 1950 încep să se producă și instalații de ridicat și utilaje pentru industria construcțiilor. În 1974 are loc o schimbare calitativă în profilul de fabricație, prin începerea producției de aparatură și instalații hidraulice, iar în 1985
Hesper () [Corola-website/Science/321206_a_322535]
-
aflau încăperile destinate voievodului și familiei sale, atunci când locuiau în cetate. Pardoseala încăperilor era din cărămizi smălțuite, iar pereții și sobele au fost îmbrăcate în teracotă. Pe latura de est, în dreptul bastionului, a fost construită o încăpere destinată a fi pulberărie (depozit de praf de pușcă). Pe platou, la 1 km distanță de cetate, au fost construite întărituri pentru apărare, constând din gropi și șanțuri mari care au fost nivelate în timp. Cetatea a fost asediată din nou în anul 1485
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
refăcut de Ștefan cel Mare, s-au înălțat cu câțiva metri unele ziduri ale fortului mușatin, cât și zidurile de incintă. Cetatea rămâne însă fără zidurile de pe latura de nord, care se prăbușiseră în urma cutremurului din anul 1684. În încăperea pulberăriei s-a intenționat amenajarea unui muzeu al cetății. Pentru a conserva zidurile cetății și a împiedica prăbușirea lor, au fost înălțate zidurile cu câțiva metri. Pentru delimitarea zidurilor vechilor ruine de cele înălțate de restauratori a fost trasată o dungă
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
90 m și lățimea maximă de 52 m. Zidul de incintă se ridica până la 10 m și în locurile strategice au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază ("Wächterturm"), Turnul Porții ("Torturm"), Turnul Preotului ("Pfarrerturm"), Turnul Voievodal ("Fürstenturm"), Turnul Muniției / Pulberăriei ("Pulverturm") și Turnul Școlii ("Schulturm"). În incinta cetății se mai găseau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 m, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu biserica fortificată. Zidul de incintă a fost
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
Casa Municipală (numită inițial Casa reprezentativă principală a orașului Praga) (în ) este una dintre cele mai faimoase clădiri art nouveau din Praga și este situată în Piața Republicii (nr. 5), în apropiere de Turnul Pulberăriei și vizavi de casa U Hybernů. Ea servește în principal în scopuri ceremoniale și de reprezentare oficială. În locul unde se află astăzi Casa Municipală s-a aflat mai demult reședința regilor cehi, Curtea Regală. Acest complex a fost construit în jurul
Casa Municipală din Praga () [Corola-website/Science/336069_a_337398]
-
a mutat din Orașul Vechi înapoi în Cetatea Pragăi. Complexul regal a fost abandonat după 1485. Până astăzi s-a mai păstrat din Palatul Regal doar numele străzii adiacente "Královodvorská" și un pasaj de trecere între Casa Municipală și Turnul Pulberăriei către strada Celetná. Procesiunea de încoronare a regilor cehi pornea de la Palatul Regal, iar zona în care se află astăzi Casa Municipală era, de fapt, începutul așa-numitului Drum Regal. Complexul a fost folosit mai târziu în diferite scopuri, fiind
Casa Municipală din Praga () [Corola-website/Science/336069_a_337398]
-
declanșator s-ar putea să aibă relevanța lui, dar În același timp un interes crescut Îl Încarcă cu exagerări, iar adevărul, indiferent de natura lui, ajunge să se prefacă și mai tare În mister. Cineva a aprins o scînteie În pulberărie. Era momentul ca Ceaușescu să dispară. CÎrmaciul Își reia discursul, dar cuvintele sînt mai putregăioase ca niciodată, e lipsit de vlagă, șovăielnic și absurd. Nu e acel absurd viclean și monstruos din raportările exagerate ale realizărilor regimului, ci unul venind
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
zahăr sau cea de praf de pușcă, erau noutăți importante, altfel decât direct și complet coloniale, inaccesibile la acea dată În Principatele noastre, căci prima lege românească pentru Încurajarea industriei zahărului e din 1873, an În care se Înființează și pulberăriile de la Cotroceni și Târgușorul Vechi 4. Înainte de 1860, medic prodigios și neobosit, Honigberger pare să fi recuperat multitudinea și varietatea călătoriilor spre India Într-o radiografie compensatoare a Întâlnirii concrete dintre cele două civilizații. Ultimele două traversări continentale vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Locuința particulară a domnului se află imediat în spatele primei clădiri și purta denumirea de casă din lăuntru în restul incintei, despărțite prin îngrădituri și grădini, se ridicau alte construcții, că locuința doamnei (casă despre doamna), baia, cuhnea, cazărmi, chioșcuri, grajduri, pulberăria, care de mai multe ori a sărit în aer jitnița, biserica de pe poarta și închisoarea". * Iată așadar că o primă vorbire despre închisoarea din Iași se face după stabilirea în acest oraș a capitalei Moldovei, respectiv la 1564. * Cu trecerea
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii unor acte de sabotaj sau acțiuni cu caracter subversiv. Terenul de desfășurare a acțiunilor contrainformative ale acestei echipe erau întreprinderile aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale: Arsenalul Armatei, Arsenalul Aeronauticii, Geniului, Marinei, Pirotehnia, Pulberăria Dudești, Pirotehnia Bumbești, Regia Autonomă Industria Aeronautică Română (I.A.R.). Totodată, intrau în raza competenței Grupei I-a și regiile autonome sau întreprinderile statului având caracter strategic: Căile Ferate Române, Serviciul Maritim Român, Navigația Fluvială Română, Casa Autonomă a Pădurilor Statului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
oprit din lucru, așteaptă reacția monahei prezente acolo. Jandarmul de la intrare așteaptă doar un semn să mă scoată pe ușă afară, o înclinare de sprânceană, orice. Cuvântul sociologie în acel context ar fi fost ca un chibrit aprins într-o pulberărie de cazarmă de artilerie. Maica-doctor respiră parcă mai ușor, după ce mă măsoară încă o dată din cap până în picioare, să fie oare vreun ziarist, cred că gândește ea în acest clipe... Aștept și, miracol, maica-doctor acceptă să stăm scurt de vorbă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den nesocotință”. „La ghenarie 26 dni leat 7217 la 10 ceasuri den zi”, prin părțile Buzăului au căzut niște resturi meteoritice. Intuind parcă nesățioasa curiozitate a urmașilor, G. datează exact evenimentul, senzațional și înfricoșător totodată („cât oamenii și dobitoacele au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
de voi toți o iubesc pe... ea“. Aci numele iubitei. Trist destin au avut toți frații Albu. Erau trei. Locotenentul Albu s-a sinucis, Nicu Albu, fost prefect de Piatra Neamț și deputat, a murit nebun. Iar colonelul Iacob Albu, directorul Pulberăriei de la Dudești, a fost ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea atunci 56 de ani. I s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Trist destin au avut toți frații Albu. Erau trei. Locotenentul Albu s-a sinucis, Nicu Albu, fost prefect de Piatra Neamț și deputat, a murit nebun. Iar colonelul Iacob Albu, directorul Pulberăriei de la Dudești, a fost ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea atunci 56 de ani. I s-au făcut aceleași primiri sărbătorești ca întotdauna tutulor înalților oaspeți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
peliculei. Totuși, o singură figurină maya sau incașe bate de departe Hollywood-ul cu fabrica lui artificială de iluzii cu tot. Harta universală a marilor culturi nu coincide cu frontierele prezente. Noroc cu Parthenonul. Turcii, învingători vremelnici, făcură din el o pulberărie. Noroc că ei nu cuceriră definitiv Helada și că astfel nu transformară Parthenonul într-o pușcărie turcească special amenajată ce ar fi funcționat probabil și azi. * Los Angeles-ul are șase universități. La plecare, în 1978, prietenul meu bucureștean și coleg
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
tulburase încremenirea celor din jurul mesei. Căpitanii salutară și strigară într-un glas: — Poruncă, măria ta! — Mâine, până-n ziuă, și aci vodă se opri. Își aduse aminte că acum vreo zece ani, când turnul seimenilor fusese trăsnit și explodase cu toată pulberăria, a pus de l-a refăcut din zid având în vârf un ceas ca cel așezat de vodă Vasile Lupu la Iași în clopotnița de la Trei Ierarhi. Mai trase o dată aer în piept: — Mâine în zori, când ceasul din turn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnul Ialomițeanu tușește discret, pregătindu-se să lanseze o nouă întrebare. Dar atunci când el te privește cu ochi gravi, cu o supunere de soldat credincios, nu ți se împrăștie orice îndoială despre presupusa lui nelealitate ?... À propos de explozia de la Pulberăria Dudești... începe domnul Ialomițeanu. Iar canaturile ușii se deschid, în sfârșit, și boneta apretată a madamei Ana se ivește deasupra măsuței de servit ceaiul. Clinchetul de argint și porțelan, alunecarea discretă a rotilelor pe covorul gros. Toate capetele se întorc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o curtează pe sora ei ! Cât despre june, iată-l ce nepăsător ia din mâna Sophiei ceașca aburindă ! O mână ce coboară mângâietor pe trup, alunecând mai departe, încă mai departe ? Ce presupunere absurdă ! Freamătul odihnitor al camerei. — Explozia de la Pulberăria Dudești mă obsedează, pentru că circumstanțele m-au silit să fiu de față la înmormântare, continuă tânărul. Închipuiți vă, sicriu lângă sicriu ! Sute și sute de sicrie ! Ceea ce a făcut cea mai penibilă impresie asupra asistenței și fiecare, sunt convins, a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și cum stam noi așa, odată s-aude un bubuit, c-am zis că e sfârșitu lumii ! Cu bombele ne-nvățasem noi, da asta nu era bombă, era mult mai rău ! P-ormă vorbea lumea c-a aruncat în aer Pulberăria, și d-aia s-a auzit așa, că ce era de la Dudești pân la noi ? Păi știu io cine ? Ai noștri, nemții, ei știe care-a aruncat-o, io țin minte numa că așa vorbea lumea, c-a sărit în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
d-aia s-a auzit așa, că ce era de la Dudești pân la noi ? Păi știu io cine ? Ai noștri, nemții, ei știe care-a aruncat-o, io țin minte numa că așa vorbea lumea, c-a sărit în aer Pulberăria ! Și-odată am luat-o la goană și numa într-o fug-am ținut-o până acasă ! Că biata mămica pân toată mahalaua ne căutase, cu Ilie în brațe și cu gemenii atârnați de poală ! Da și când ne-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și măriia sa cumpărând-o di la mine, au dat-o danie bisericii... lui Sfentâi Nicolae”. --Din câte știu eu, vodă a cumpărat această casă - după cum însuși spune la 22 iunie 1749 (7257) - “Să șaze într-însa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]