169 matches
-
anumite criterii de internare. Referitor la serviciile medicale ce vor putea fi acordate de dentiști, lista va cuprinde, în principal, o consultație pe an pentru adulți și una la șase luni pentru copii, tratamentul cariilor simple, obturația dinților, tratamentul gangrenelor pulpare, extracția dinților, repararea protezei o dată pe an, șlefuirea dinților în scop ortodontic și sigilarea de dinte o dată la doi ani. Urgențe și îngrijiri medicale la domiciliu Nu doar persoanele neasigurate vor beneficia de asistență medicală la domiciliu, ci și cele
Pachete medicale 2016-2017: servicii de care vor beneficia și cei neasigurati [Corola-blog/BlogPost/93252_a_94544]
-
traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită și componenta organică - 19% din masă și 28% din volum, alcătuită din colagen, glicogen, mucopolizaharide
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină care căptușește spațiul pulpar corono-radicular; - dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența leziunilor odontale coronare sau intervenții restaurative. În funcție de intensitatea stimulului, se poate depune rapid, dezordonat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină care căptușește spațiul pulpar corono-radicular; - dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența leziunilor odontale coronare sau intervenții restaurative. În funcție de intensitatea stimulului, se poate depune rapid, dezordonat, cu incluzii celulare sau lent, cu o structură asemănătoare cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in pulpa dentară tânără și sunt celule active care produc fibre și substanță fundamentală pulpară. Mai târziu devin inactive; -țesut conjunctiv fibrocitar și substanță fundamentală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este de fapt inițiatorul și coordonatorul histodiferențierii. Prin inducție stimulează histodiferențierea celulelor mezenchimale cu care vin în contact, determinând histodiferențierea stratului de odontoblaști cu care rămân vecini, fiind separați doar de membrana bazală. Imediat, odontoblaștii încep să depună predentină. Organul pulpar se va structura în jurul vaselor de neoformație ce apar în centrul deschiderii clopotului. Rădăcina se formează din multiplicarea celulelor epiteliale de la limita joncțiunii smalț-cement. Aceste celule formează o teacă epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl prezentăm separat de cuspizi și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei dentare (fig. 35). Canalele radiculare sunt în general câte unul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de atrofie reticulară generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de atrofie reticulară generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a dentinei secundare. La dinții temporari este de remarcat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
triunghiulară. Grupul molar - Molarii temporari sunt mult mai mici decât omologii lor definitivi, având protuberanta cervicală de smalț ce le conferă aspect de bulb. Rădăcinile sunt accentuat divergente, astfel încât să poată cuprinde ca într-un clește coroanele dinților succesionali. Coroanele pulpare sunt mai aproape de suprafețele exterioare, ca o consecință a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari au o formă deosebită care face trecerea între premolari și molarii permanenți. Există două variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
protuberanta cervicală de smalț ce le conferă aspect de bulb. Rădăcinile sunt accentuat divergente, astfel încât să poată cuprinde ca într-un clește coroanele dinților succesionali. Coroanele pulpare sunt mai aproape de suprafețele exterioare, ca o consecință a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari au o formă deosebită care face trecerea între premolari și molarii permanenți. Există două variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
inițial aspect lobulat și formează cu fețele proximale două unghiuri (mezial și distal), cu valori diferite la fiecare incisiv. Rădăcina - sunt dinți monoradiculari, cu o rădăcină conică, aplatizată mezio-distal exceptând incisivul central maxilar. Prezintă o cameră pulpară cu trei coarne pulpare corespunzătoare lobilor și un singur canal radicular. Participă la realizarea ocluziei prin contactul marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sagitale, esențiale și secundare bine exprimate; separați prin șanțul intercuspidian mezio-distal; 2 fose marginale și două creste marginale (mezial și distal). Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii superiori și unul pentru premolarii inferiori. Funcțional participă la triturarea alimentelor, fizionomie, fonație. 8.4. Grupul molar -12 dinți, 6 maxilari și 6 mandibulari, câte trei pe fiecare hemiarcada. Se dezvoltă din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale la acest nivel. Rădăcinile se separă prin ambrazuri radiculare de dimensiuni variabile de la molar la molar, apexurile circumscriind perimetrul de sprijin. Camera pulpară este voluminoasă, având un număr de coarne pulpare corespunzător numărului de cuspizi și se continuă spre apex cu trei canale radiculare orientate după direcția rădăcinilor. Fac excepție molarii de minte, care nu au o morfologie constantă CAPITOLUL 9 CARACTERISTICI MORFOLOGICE INDIVIDUALE ALE DINȚILOR PERMANENȚI Din descrierea individualizată a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
circular. Lărgind deschiderea se realizează totodată și conturarea primară a cavității. Exereza dentinei afectate se face cu freze globulare mai mari (cât permite cavitatea) sau cu instrumente de mână din trusa Black (excavatoare, linguri), indicate mai ales în apropierea camerei pulpare. Controlul acestei manopere se face prin inspecție (culoarea dentinei), palparea cu sonda (“strigătul dentinar“), sau cu substanțe cario-test care colorează numai dentina afectată (decalcifiată). Se elimină astfel riscul recidivei de carie. Extensia preventivă = definitivarea conturului se referă la înglobarea în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
foarte apropiate, desființând punțile de smalț dintre ele, unind două carii ocluzale, sau transformând cavitatea ocluzală simplă în cavitate compusă (ocluzo-vestibulară, ocluzo-proximală etc.). Stabilitatea inlay-ului este direct proporțională cu valoarea retenției, dar mai depinde și de forma bazei cavității. Peretele pulpar trebuie să fie plan, orizontal, perpendicular pe axul de inserție. Forma concavă a lui (fig. 1.6) poate duce la decimen-tarea inlay-ului, prin mecanismul de basculare, sub presiunea unui cuspid antagonist, conform schemei sugestive (fig. 1.7) a lui Marmasse
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
1.6) poate duce la decimen-tarea inlay-ului, prin mecanismul de basculare, sub presiunea unui cuspid antagonist, conform schemei sugestive (fig. 1.7) a lui Marmasse (citat de Severineanu). Când cavitatea e profundă și orizontalizarea ei, prin frezare, ar periclita coarnele pulpare, se recomandă prepararea cu trepte (fig. 1.7) sau aplicarea unei baze orizontale de ciment (fig. 1.8), eventual cu un coafaj indirect subiacent, tip Dycal, Kerr-life etc. Tot pentru o bună stabilitate, conturul ocluzal al cavității nu se face
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
D-O-P; M-O-P; M-V-P). În practică, nu se obține o astfel de cavitate, liniile angulare verticale putând lipsi, devenind foarte rotunjite prin conturul secundar (final) al cavității, cu diverse forme, în funcție de extensiile preventive (fig. 1.12). Locul de întâlnire dintre peretele pulpar și cei verticali nu mai este, în acest caz, sub formă de patrulater (4 linii pulpo-verticale), ci de forma conturului ocluzal al cavității, dar cu dimensiuni puțin mai reduse, căci între peretele pulpar orizontal și cei verticali există un unghi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
1.12). Locul de întâlnire dintre peretele pulpar și cei verticali nu mai este, în acest caz, sub formă de patrulater (4 linii pulpo-verticale), ci de forma conturului ocluzal al cavității, dar cu dimensiuni puțin mai reduse, căci între peretele pulpar orizontal și cei verticali există un unghi puțin mai mare de 90˚, necesar inserției inlay-ului. Se verifică corectitudinea acestor unghiuri. Ele trebuie să fie foarte ușor rotunjite, căci, în caz contrar, macheta poate prinde bule de aer, iar tiparul se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinții adiacenți) 1-3 șanțuri de ghidare a adâncimii preparării (fig. 1.24), șanțuri care corespund (se continuă) cu șanțurile de ghidare de pe fața vestibulară. Din marginea incizală se prepară 2-3 mm, în funcție de mărimea dintelui și, mai ales, de volumul camerei pulpare, constatat pe radiografie. Alți autori recomandă 1/3 din lungimea coroanei dintelui (exemplu: un central are aproximativ 10 mm, deci, se prepară incizal 3 mm). Marginea incizală se prepară oblic 45o, spre oral, la incisivii superiori, și spre vestibular, la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
coroana mixtă, care sunt preferate clasicelor coroane Richmond, putând fi ablate la nevoie. Contraindicații: -pe dinți scurți, cu retenție redusă; -pe dinți cu distrucții mari (contraindicație temporară, până la realizarea unui dispozitiv corono-radicular); -la tineri sub 20 de ani, din cauza camerei pulpare mari. Dezavantaje: -pretind preparări accentuate ale feței vestibulare, în special (și ocluzale deseori), unde se aplică și stratul fizionomic, peste scheletul metalic. Aceste preparări accentuate pot periclita pulpa, impunând uneori (sau deseori) biopulpectomii prealabile cu armare (sau reconstituire) corono-radiculară, sau
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
subțiri, înguști, -pe dinți triunghiulari sau globuloși (indice mezio-distal mare - fig.10.5), -pe dinți cu cingulum foarte aproape de gingie (deci cu zona cingulo-gingivală cu înălțime mică), -axul dintelui nefavorabil (neparalel) față de celălalt stâlp de punte, -volum mare al camerei pulpare (la tineri), -predispoziția pacientului la carii, -igienă bucală defectuoasă, -dinți cu distrofii, displazii, discromii, -ocluzii adânci, ocluzii inverse, -în edentații întinse. Prepararea incisivilor și caninilor pentru onlay Primele onlay-uri s-au realizat pe dinții anteriori, din motive fizionomice. Deși nici o
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]