338 matches
-
a perversiunilor. Celelalte lucrări selectate în volum sunt: Acțiuni compulsive și practici religioase (1907), Caracter și erotică anală (1908), Predispoziția la nevroza obsesională. O contribuție la problema alegerii nevrozei (1913), Paralelă mitologică la o reprezentare obsesională plastică (1914), Despre transformări pulsionale, mai ales în erotica anală (1917), Un caz de paranoia care contrazice teoria psihanalitică (1915), Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia și homosexualitate (1922), Despre psihogeneza unui caz de homosexualitate feminină (1920), Un caz de nevroză demoniacă în secolul
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
cel care este corpul frumos, estetic. Nu orice femeie face plajă monokini, constată autorul în urmă interviurilor sale. Opțiunea e orientată în mod hotărîtor de aspectul exterior al persoanei. Corpul estetic este cel ce asigură "tihna balneara prin devierea elanului pulsional". Goliciunea contemplata se izolează cumva de persoana căreia îi aparține, devenind obiect estetic în sine. Cartea lui Jean-Claude Kaufmann e fără îndoială interesantă, chiar dacă bănuiesc că unii (unele) o vor găsi scandaloasa. Ipoteza ei centrală, declarată de altfel chiar din
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
pretențios. Pascal Quignard, Sexul și spaima, trad. Nicolae Iliescu, col. "Sinteze", Editura Univers, București, 2000, 189 pag. Filosofia la ora digestiilor inspirate Dacă descoperirea inconștientului a consacrat, printre altele, teza impurificării spiritului prin recunoașterea unei relații speciale cu zonele întunecate, pulsionale ale sufletului, Michel Onfray va merge chiar mai departe o dată cu Pântecele filozofilor, redefinind întreaga problemă în termeni alimentari. El se integrează astfel unei tendințe mai recente a autorilor occidentali, cu precădere a celor din Franța, prin care sunt redescoperite și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
culminante a poporului din care el însuși se trage. Volumul este completat oportun cu lucrări de mai mică întindere, respectiv Morala sexuală "culturală" și nervozitatea modernă (1908 - presupusă a fi prima abordare freudiană sistematică a conflictului dintre cultură și viața pulsională), Considerații actuale despre război și moarte (1915 - conferință din cadrul societății B'nai B'rith), De ce război? (1932 - scrisoare publică de răspuns către Albert Einstein, în cadrul unui proiect pacifist al Societății Națiunilor), Despre obținerea focului (1932 - apărută în Imago). Sigmund Freud
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
acest fel consilierea se apropie mult de psihoterapie dar ea este orientată mai cu seamă în sensul instituirii unor măsuri de protecție psihologică ale individului, de evitare a unor „situații critice” de viață, în raport cu posibilitățile sale dar și cu conținutul pulsional al inconștientului acestuia. Interpretarea în consilierea educațională are un caracter predominant rațional, conștient, centrându-se pe problemele educaționale actuale și pe modalitățile de rezolvare a lor ca mecanisme de anticipare a unor soluții viitoare. I.6.4 Principii specifice consilierii
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Psihopatologie. Criminalitate" am afirmat că dragostea este scopul ascuns al crimei. Robert Ressler, agent în rezervă al Federal Bureau of Investigation (FBI), după ce-a investigat renumiții 36 de criminali care au comis crime cu motivație sexuală, care aveau aplecări pulsionale către sadism și practici bondage, care urmăreau încă din perioada copilăriei materiale pornografice bazate pe violență, a sentințat: perioada critică și de maximă nesiguranță afectivă a unui copil este cuprinsă în intervalul de vârstă 0-6 ani (unde mama este elementul
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
Eului - prins în capcana Imposibilului, promițător de miracole și a Interdicției, filtru a ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie spus, gândit sau simțit -, nu se mulțumește numai cu atât. Imediat ce fațada de soliditate a acestui Eu ce își ignoră rădăcinile pulsionale începe să se fisureze, el se simte invadat de toate afectele condamnate în numele Idealului tiranic care îi locuiește spațiul mental. Prezența explozivă a trăirilor refulate îl împiedică să se mai mintă, să-și spună că ceea ce nu știe despre el
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
cu ceea ce descoperă. Chiar dacă nu se aventurează prea departe în desișul necunoașterii, el a aflat deja că nu este un monolit. Mai mult, se obișnuiește să se asculte și acceptă încetul cu încetul că nu e rău să îngăduie "vocilor" pulsionale să se exprime. Ba chiar că e preferabil, deoarece forul interior în care dialogul autentic ia locul conflictelor sterile este singurul loc liniștitor și confortabil. în acest proces de recuperare a profunzimilor afective ce constituie adevăratul self, schimbarea atitudinii față de
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
sublimării livrești. Fundamental, psihanaliza a pus în evidență două aspecte: participarea inconștientului refulat la precizarea personalității, respectiv importantă cenzurii supraeului în existența familială și socială. În acești parametri, individul nu se mai determina prin rațiune, ci era condiționat de afectul pulsional; totodată, în loc să acționeze ca decident liber, se descoperea supus unor comandamente etice preexistențe, suficient de constrângătoare pentru a-i provoca nevroze. Apariția nevrozei constituia de altfel simptomul cel mai clar al conflictului dintre eul subordonat și normativul supraordonator, în opoziție
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
i connotati di una radicale mutazione antropologica. La fondazione dell'individuo, allora, pur mantenendo, în tutta evidenza, un connotato naturale, im-mediato, nelle sue modalità contemporanee acquista pienamente senso soltanto a patto di riconoscere quanto la coniugazione attuale di 'individuo', centro pulsionale complesso, frastagliato, che tende a, e pretende una, regolazione nient'affatto spontanea, si inserisca în una portentosa corrente storica e di pensiero alla quale non bașta opporre, salvo produrre effetti inintenzionali, l'esigenza di scrostare îl vocabolario religioso. Né bașta
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de pornografie și sex excesiv. Așa cum am subliniat, depozitul enorm de viziuni despre corp nu-și găsește un debușeu sănătos și la îndemână, comportamentele contemporane tinzând „voit” spre maladiv. Firește, corpul ca obiect în artă nu va putea satisface energia pulsională, prin simplu fapt că acesta nu poate să devina un obiect sexual real. Aceasta ar fi trăsătura distinctivă a artei. Ceea ce nu înseamnă că, fantasmatic, prin îndepărtarea tuturor tabuurilor, cele două reprezentații nu se intersectează, potențându-se reciproc. Oricum, fie
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
lui homo spiritualis ține de lumea valorilor, a aspirațiilor. Tiberiu și Cristian Vlad au propus în 1978, pentru uzul mai ales al psihiatriei, o „stratificare” a persoanei care ia în considerare: a)un nivel neuropsihic elementar b)un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964) un concept sintetic despre persoana umană pe care îl prezentăm și noi. „Stratificarea” persoanei psihice este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
privită (în evoluție ontogentică) după un model de „scară”. Treptele 1-2 alcătuiesc persoana biologică sau naturală. 1. Treapta vital-psihică (sau psihovitală) este dominată de instincte (pulsiuni) de îndestulare, de apărare a vieții, de contact simbiotic cu alte viețuitoare. 2.Treapta pulsională (instinctivă) individuală „organizează” un „eu instinctiv”, care urmărește conservarea și homeostazia condițiilor vitale. 3.Treapta spirituală apare la copil, începând din anul al 3-lea al vieții. “Spiritualul individual comunică larg cu culturalul pe plan social”. În accepțiunea lui Binder
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la conștiință legat înainte de toate de percepțiile pe care organele noastre le primesc din exterior" (Freud). Dar putem reduce conștiința politică a unui colectiv, a unei epoci la expresiile deliberate, la proiecțiile strategice sau la dezbaterile ei explicite? Investițiile afective, pulsionale, sau dimpotrivă, refulările, denegările, anulările, care dau dinamism conținuturilor logice, reprezentărilor inteligenței, nu provin oare din straturile subterane, din străfundurile imaginare care acționează fără știrea autorilor, ca și a cititorilor de carte? Mișcarea indivizilor de culoare în Statele Unite, mișcarea muncitorească
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
zgomotelor și al culorilor. Legile fenomenelor vizibile și auzibile nu se văd cu ochiul liber, nu se aud, legea gravității nu se lasă culeasă ca un măr. Și iată că eliberarea de trup se preschimbă în eliberarea prin trup. Că pulsionalul, indicialul sau fuzionalul nu mai sînt limitele cărora trebuie să li te sustragi, ci pragurile la care trebuie să ajungi. Marea călătorie era o Odisee, o întoarcere la locul de naștere? Conectați-vă la rețea, zic astăzi capii de școală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de lume strâns mă ține, Încleștat Cu voluptate, celălalt puternic Către cerești limanuri mă Îndrumă. Rezultă de aici faptul că Eul nu este numai o simplă instanță a aparatului psihic. Eul este Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca „forță morală”, „demonică” a persoanei, iar Schopenhauer și Freud au arătat valoarea Inconștientului ca „forță irațională” a pulsiunilor, a „elanului vital” bergsonian și al „voinței care mă Împinge
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bergsonian și al „voinței care mă Împinge”, care mă dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul urmărește ca să-și descarce conținutul pulsional În sfera Eului conștient, conform principiilor plăcerii și constanței, iar de sus În jos, Supra-Eul moral acționează asupra Eului conștient ca factor de cenzură, impunându-i normele valorice morale căruia este obligat să se conformeze, refuzându-i realizarea unor acțiuni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie a realului. Psihologia Morală, fiind o psihologie a Supra-Eului, pune În prim-plan nevoia realizării valorilor morale și spirituale ale persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile (principiul evaluăriiă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență și este conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și o ființă a idealurilor, prin care caută În mod permanent să depășească realitatea, să se depășească pe sine Însăși, proiectându-se Într-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ostil, fie pentru persoană, fie pentru ceilalți, așa cum ar fi de exemplu actele de violență, ura, răzbunarea etc. Trebuie subliniat faptul că actele morale au un substrat psihologic profund, destul de greu de descifrat. Sursa lor se află atât În Inconștientul pulsional primar, cât și În Inconștientul spiritual (Supra-Eul morală. Forma de manifestare exterioară a acestor acțiuni morale poartă amprenta valorilor și a normelor, mascând sau Îmbrăcând Într-o formă sublimată procesele psihice din care provin. Valorile morale, ca și viciile sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sublimată procesele psihice din care provin. Valorile morale, ca și viciile sau perversiunile, au aceeași sursă, deși acest aspect este un paradox. Totul depinde de natura Eului moral și de raporturile care se stabilesc, În cazul persoanei respective, Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul, așa cum vom vedea În continuare. Natura eului moral Așa cum psihanaliza este „psihologia Inconștientului”, la fel Psihologia Morală este „psihologia Supra-Eului”. Prima se ocupă de analiza și dinamica pulsiunilor primare ale Inconștientului, cea de-a doua de valorile și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihanaliza este „psihologia Inconștientului”, la fel Psihologia Morală este „psihologia Supra-Eului”. Prima se ocupă de analiza și dinamica pulsiunilor primare ale Inconștientului, cea de-a doua de valorile și virtuțile morale ale Supra-Eului. Eul este instanța personalității situată Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Prin conștiința de sine, Eul este dublu polarizat: atât psihologic, cât și moral. Psihologia Morală privește Eul moral, dar, În egală măsură, ea nu poate neglija „nevoile” Eului de ordin biologic, pulsional-inconștient. În acest context al Psihologiei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod direct, concret, aceste două instanțe. Conștiința de sine este conștiința care reflectă În exclusivitate propriul Eu. Ea nu poate reflecta celelalte instanțe ale personalității, ci numai le poate deduce sau presupune. Ambele rămân necunoscute conștiinței. Ele sunt Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Important este faptul că ambele instanțe exercită În mod permanent presiuni asupra Eului, În asemenea măsură Încât trebuie să admitem faptul că Eul este polul personalității prin intermediul căruia se manifestă atât Inconștientul, cât și Supra-Eul. Semnificația și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
faptul că Eul este polul personalității prin intermediul căruia se manifestă atât Inconștientul, cât și Supra-Eul. Semnificația și funcțiile acestor instanțe sunt Însă diferite, chiar opuse, atât În ceea ce privește conținutul lor, cât și funcțiile pe care le Îndeplinesc. Psihanaliza le numește Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Poate că, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, este mult mai potrivit să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferite, chiar opuse, atât În ceea ce privește conținutul lor, cât și funcțiile pe care le Îndeplinesc. Psihanaliza le numește Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Poate că, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, este mult mai potrivit să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale. Acesta este un punct de vedere care ni se pare mai potrivit acestei discipline, comparativ cu terminologia utilizată de către psihanaliză. Aspectele menționate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]