338 matches
-
de pornografie și sex excesiv. Așa cum am subliniat, depozitul enorm de viziuni despre corp nu-și găsește un debușeu sănătos și la îndemână, comportamentele contemporane tinzând „voit” spre maladiv. Firește, corpul ca obiect în artă nu va putea satisface energia pulsională, prin simplu fapt că acesta nu poate să devina un obiect sexual real. Aceasta ar fi trăsătura distinctivă a artei. Ceea ce nu înseamnă că, fantasmatic, prin îndepărtarea tuturor tabuurilor, cele două reprezentații nu se intersectează, potențându-se reciproc. Oricum, fie
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
își pot vătăma grav sau ucide victmele. Psihanaliza extinde noțiunea de sadism dincolo de perversiunea sexuală descrisă de sexologi (caracterizată de erotizarea durerii pricinuite celuilalt), identificând numeroase manifestări latente, în special infantile, făcând din sadism una din componentele fundamentale ale vieții pulsionale. În sadismul sexual, plăcerea este urmarea instictului agresiv și, conform teoriei psihanalitice, apare ca urmare a fricii de castrare la bărbat. Sadismul sexual este asociat frecvent violului și destul de des se asociază cu omorul. Sadismul sexual este de regulă cronic
Sadism () [Corola-website/Science/326843_a_328172]
-
susținere și potențare energetică. Prin afectivitate, omul se manifestă ca o ființă capabilă să vibreze, să empatizeze, să se transpună și să trăiască în plan intern raporturile sale cu lumea. Afectivitatea nu dispune de structuri operatorii, deoarece este un proces pulsional, tensional. Raporturile afective cu lumea sunt foarte fluide, parcurg o succesiune de stări ce nu pot fi subordonate sau manipulate prin intervenția unor operații automatizante. Putem vorbi cel mult despre o serie de structuri și reacții emoționale de diferite tipuri
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
avutului obștesc sau personal - al lor personal sau al rudelor prin cheltuieli exagerate , dezordonate , risipirea valorilor materiale. Aceste manifestări pot fi uneori simptom -semnal imediat Înaintea debutului clinic manifest al fazei maniacale sau evolutiv ca urmare a unui comportament dezinhibatdezinhibiții pulsionale și instinctuale , expansiv. Pentru pacienții cu tulburare afectivă suicidul reprezintă un alt aspect important În cadrul manifestărilor agresive (autoagresivitate), atât pentru cei cu tulburare unipolară , cât și pentru cei cu tulburare bipolară. Factorii predictivi ai riscului suicidar În tulburarea bipolară nu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
i connotati di una radicale mutazione antropologica. La fondazione dell'individuo, allora, pur mantenendo, în tutta evidenza, un connotato naturale, im-mediato, nelle sue modalità contemporanee acquista pienamente senso soltanto a patto di riconoscere quanto la coniugazione attuale di 'individuo', centro pulsionale complesso, frastagliato, che tende a, e pretende una, regolazione nient'affatto spontanea, si inserisca în una portentosa corrente storica e di pensiero alla quale non bașta opporre, salvo produrre effetti inintenzionali, l'esigenza di scrostare îl vocabolario religioso. Né bașta
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
pretențios. Pascal Quignard, Sexul și spaima, trad. Nicolae Iliescu, col. "Sinteze", Editura Univers, București, 2000, 189 pag. Filosofia la ora digestiilor inspirate Dacă descoperirea inconștientului a consacrat, printre altele, teza impurificării spiritului prin recunoașterea unei relații speciale cu zonele întunecate, pulsionale ale sufletului, Michel Onfray va merge chiar mai departe o dată cu Pântecele filozofilor, redefinind întreaga problemă în termeni alimentari. El se integrează astfel unei tendințe mai recente a autorilor occidentali, cu precădere a celor din Franța, prin care sunt redescoperite și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
semaforul roșu ne obligă să ne oprim, obiectul sau elementul roșu poate fi incitant, dar interzis sau periculos. Roșcat Roșcatul reia în esență semnificațiile atribuite roșului, însă mai ales în aspectele sale negative de violență, de instincte dezlănțuite, de energie pulsională necontrolată. Iată de ce, în imaginarul popular, roșcatul este asociat cu demonii și vrăjitoarele. Conform expresiei „ferește-te de omul cu părul roșu”, roșcatul poate evoca și pericolul și îl poate alerta pe cel ce visează asupra amenințărilor ce-l pândesc
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau gazul) este controlată, înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că își pierde stăpânirea activității psihice profunde. În acest caz, există amenințarea de a fi copleșit de instincte, dorințe sau angoase. Emoții și sentimente Constituind o activitate inconștientă, visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizată
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
-se de celălalt, toți împreună distingându-se de persoanele străine de grup, fiecare și toți împreună administrându-și dovada absolută a existenței lor"420. Asemenea reguli merg în sensul controlului afectelor și servesc la acea refulare a iraționalului și a pulsionalului care constituie pentru Norbert Elias procesul însuși de civilizare. În viața indivizilor, eticheta servește pentru a opera în mod foarte vizibil ceea ce Bourdieu numește distincție. Boitard scria în mod foarte explicit: "Eticheta bunei companii a fost inventată într-un singur
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trecere și, prin urmare să întreții un raport de exterioritate cu unealta de comunicare. Rațiunile acestei excluderi sunt multiple dar una dintre ele este importantă, forța Erosului care este forță de excludere, forță centrifugă, element fundamental de asocialitate drept activitate pulsională care se opune ordinii. Comisul voiajor este deja vinovat de rătăcire, adică de această viață dezordonată care îi caracterizează profesia 611. Gregor este el însuși expulzat din limbă și cu toate că se străduiește să articuleze distinct nimeni nu-i mai recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional / 47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii / 94 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii / 97 Capitolul 2. Cenzura imaginarului în secolul al XVII-lea / 101 2. 1. Anul 1600 și simbolurile cenzurii
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
războinic de opoziție dintre imaginar și știință. Limitările teoretice amintite care chiar dacă reconsideră poziția imaginarului subliniind importanța acestuia în dezvoltarea epistemei, nu îi exploatează valențele de reprezentare a realității în ansamblul ei, ci doar pe cele specifice perspectivelor mitico-magice sau pulsionale. În 2001 într-o lucrare de sinteză, Philososphie des images 1, Jean Jacques Wunenburger corelează ideea de imaginar, imaginii surprinzând astfel majoritatea aspectelor în care imaginarul poate să se dezvolte. Totuși în cazul analizei realizate de filosoful francez trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără legătură cu imediatul, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de acesta, ajungându-se până la imagini fantastice. Lipsa totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În general societatea nu își începe dezvoltarea imaginarului propriu de la zero absolut și nu există posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antichitate la evul mediu, sau momentul de început al modernității. Dincolo de toate aceste forme de cenzură există și mecanisme de protecție specifice imaginarului: 1. Cel mai des întâlnit este mecanismul de ocultare a imaginilor și prin acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din perspectiva noi imagini. Acesta este începutul simplu necesar oricărei noi construcții de imaginar, început care prin structura sa este într-o oarecare măsură pulsional. După instituirea acestui context social, cultura a început să se dezvolte prin intermediul religiei creștine care, prin creștinarea popoarelor păgâne, oferă un nou tip de "înțelepciune" și de "putere" la curțile diferitor regi "păgâni". De asemenea se adaugă construcția de mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific acestuia. Acest lucru s-a realizat concomitent cu transferul culturii din spațiul închis al mănăstirii în cel deschis al universităților. La aceasta se mai
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi regăsite în spațiul cultural specific acelui secol și care s-au dezvoltat în această lume. Analiza pe care o vom realiza în următorul capitol va urmări nu doar imaginile asupra lumii din secolul al XVII-lea, ci și componentele pulsionale anterioare. Astfel vom încerca să descriem această perioadă pornind de la perioadele anterioare cele mai apropiate și cu impactul cel mai mare. În principal vom comenta dezvoltarea imaginii asupra lumii din diverse perioade pornind de la timpul cultural specific renașterii. Acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care populația este asociată unui teritoriu modificând imaginarul specific popoarelor migratoare, apărând primele semne ale ceea ce ulterior vor constitui statele naționale și ale unui imaginar național. În acest interval se construiește și se realizează un transfer de la rațional spre pulsional ajungându-se la perioada ce necesita în mod necesar intervenția prin cenzură. Analiza acestei perioade nu trebuie realizată fără precizarea unor evenimente ce au implicat schimbări de imagine fundamentale. Fiecare dintre aceste evenimente majore sunt acceptate ca atare și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pentru filosofiile arabe, una dintre porțile de intrare în Europa a fost Peninsula Iberică. Influența acestora nu poate fi neglijată și din perspectiva noastră considerăm că este unul dintre pașii care realizează trecerea de la perspectiva rațională a imaginarului la cea pulsională. Prin intermediul aceleiași culturi este recuperată opera lui Aristotel împreună cu interpretările arabe ale acesteia. Trebuie să amintim câteva dintre numele a căror operă a fost determinantă pentru sfârșitul Evului Mediu și perioada Renașterii. În primul rând trebuie amintit Abū Ībn Sină
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în mod principal de ordin conflictual, s-au realizat și schimburi de imagini dintre cele mai profunde. Aceste imagini venite din Orient aveau o latură de noutate și originalitate determinând o expansiune a imaginarului rațional, conducându-l spre partea sa pulsională. Întâlnirea determinantă este cea dintre partea răsăriteană a imperiului Roman și noile populații musulmane care vor întemeia Imperiul Otoman. Această întâlnire s-a realizat pe durata a peste unui jumătăți de mileniu și a avut drept consecință reordonarea lumii. În urma
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se realizează și un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea imaginilor rămase specifice populațiilor locale. Devenirea de imagine în aceste spații a fost complexă. Pe lângă exportul și importul de imagine, multe forme de imaginar au fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spațial. Imaginarul rațional al antichității s-a dezvoltat în Grecia Antică, între zidurile orașelor-stat, cel medieval între zidurile mănăstirii și ulterior al universității, iar cel modern între zidurile universităților și a laboratoarelor. Odată cu expansiunea spațială și socială se dezvoltă componentele pulsionale ale imaginarului datorită diversității de imagini care sunt implicate și a unei lipse de rigoare metodic rațională. Având drept sursă interpretările variate, analize și extinderi ale părților raționale, popularizarea cunoștințelor, dezbaterile publice cu personaje mai mult sau mai puțin avizate
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]