12 matches
-
de vedere cromatic se abate de la formula clasică, fiind realizat cu motive geometrice brodate cu mătase în nuanțe de albastru, motivele geometrice în nuanțe de portocaliu, maro, albastru se repetă pe rândurile de pe mânecă, și stan. Mâneca se termină cu pumnași și încreț, râuri brodate peste încreț și cipcă. Cămașa( P. 1246) are mâneca pe de-a întregul largă la capăt, cu două rânduri de motive florale brodate cu nuanțe de roșu și grena, cu guleraș pe bentiță și cu același
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
poale )și P.1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
1304, P.1307, P.1302, P.1293, P1310, P.1316, P.1463, P.1282,P.1326,P. 1375) dintre acestea fac parte din tipul încrețit în jurul gâtului, 2(P.1304, mâneca largă în partea de jos P.1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.307. Alte 4 ciupage au mâneca în tablă pe de-a întregul, toate au mîneca strânsă în pumnași, se termină cu cipcă, (P 1250, și P.1160), au rânduri sabiate, dintre acestea (P1366) cu decor geometric ales în război are despicătura gurii cămășii într-o parte. Găsim între acestea ciupage monocrome (P1462, P.1250) broderie cu arnici negru
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
elemente geometrice. Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase, cu bumbac alb, se termină în pumnași și cipcă. Tot de la Ogradena provin și P. 1375, P. 1326, P.1282, care corespund tipului tunică, poncio. Din același areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova și (P. 2498)- Sasca Montană ca și P.1369 de proveniență necunoscută, dar
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
și Munții Făgărașului și din care făcea parte și satul său: „Elementele caracteristice în portul femeilor sunt: vânătoarea albă sau păstura cu flori roșii pentru cap, șurțele vinete din două-trei foi cu ochi, iar în spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, nisipita(năsipita) sau rânduri săbiate. În Clisura Dunării, cămășile în general sunt strânse la mânecă, terminate cu pumnași, fodori, mânecă tripartită dacă există se abate de la modelul tradițional în sensul că încrețul este realizat într-un alt fel de broderie(decât cea în punctul pe dos, si de culoare albă, crem sau cânepie). Întâlnim și mânecă dintr-una
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
sub influența bluzei orășenești, iar o cămașă are mânecă ușor strânsă de feston(o soluție găsită de cea care a confecționat această piesă de port). În Plaiul Cloșani există 4 exemplare de cămăși cu mânecă strânsă la capăt și cu pumnaș, provenite din arealul Baia de Arama sub influența cămășii ungurenești. Dacă în Clisura Dunării, în general mânecă se termină cu cipca, exemplarele asemănătoare provenite din Zona de Sud (aflate în colecțiile muzeului) sunt doar două, în timp ce nouă se termină cu feston, iar
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
2729, P2730), ca aspect aducând cu ciupagul din Banatul de munte (așa cu era el confecționat din anii 1970-1980, din pânză de nailon, alb, ) cu broderie cu fir metalic, compoziție decorativă în tablă de motive vegetale-florale, liber desenate, mânecă cu pumnaș, influențe primite pe calea traficului fluvial, sau ca efect al circulației populației cu ocazia șantierului de la Hidrocentralele Porțile de Fier I- și ÎI, sau în alte centre industriale din Banat, Călan, Reșița, Hunedoara, etc. În funcție de amploarea și complexitatea decorului la
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului [[1900]], în sat începe să pătrundă costumul femeiesc „[[săliște]]nesc” , care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului 1900, în sat începe să pătrundă costumul femeiesc "săliștenesc", care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
în capitolul "Bufenii și Frătuții" din cartea sa "Potpuriuri" publicată la Oravița în 1901, face următoarea apreciere: "Femeile sînt foarte frumoase și se îmbracă cu gust, ele poartă opreg dinapoi (nu chitele cu ciucuri că fratuțele) și catrința dinainte, gulerul, pumnașii și poalele sunt împistrite cu băteala vânata sau neagră, unele poartă sumnă (sucnă) peste cămașă (nu chimeșă că fratuții). Bărbații sunt oameni frumoși și inteligenți, lucrători, ocupațiunea lor principala este ocnăritul, cărbunăritul, chiria (cărăușitul) și economia câmpului. Îmbrăcămintea lor diferă
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]