480 matches
-
se lasă mai degrabă ghicită decât văzută. Parcă aș fi vrut ca veselia la care aspiră secvența carnavalului să fie susținută de "turtă dulce - panorame - tricoloruri - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare"... (Moșii - tablă de materii). Or, tocmai din această serie de combinații se naște toposul specific caragialian, aflat la interferența a două universuri - cel real și cel moftologic - interferență ce nu poate fi detectată în spectacol. Și, neîndoielnic, nu
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
atîtea bijuterii. Absurdul și comicul își unesc vocile și tonalitățile. Ilie Gheorghe în Primarul face unul din cele mai complexe roluri din ultima vreme, cu o modificare semnificativă de registru. Valer Dellakeza găsește clou-ul pentru un diriginte de poștă pungaș și veșnic cherchelit care trăiește dependent de scormoneala în intimitățile (scrisorile) celorlalți, un viciu ce-l concurează zdravăn pe cel al băuturii. Ceva caragialesc se regăsește în atmosfera spectacolului. Excelenți Angel Rababoc și Nicolae Poghirc în Dobcinski și Bobcinski, un
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
lui Nicolski și Drăghici - doar-doar vor scoate de la el vreo informație pe baza căreia să fie ulterior acuzat -, dl. Erceanu întrupează distanța la care ne aflăm de lumea civilizată. Asasinii din decembrie '89 își fac în liniște mendrele, hoții și pungașii de calibru mondial se lăfăie în vile, aranjorii din guvern nu sunt atinși nici cu o floare, ba chiar sunt decorați cu importante medalii străine (rușine lor și rușine mărunților funcționari diplomatici ce se dedau la asemenea jocuri murdare!), iar
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
pare impecabilă: "Curtea Domnească din București, pustiită mai întâiu prin incendiul din 1718, apoi prin marele cutremur din 1738, ajunse, prin al șaselea deceniu al secolului al XVIII-lea, un complex de ruine, în care se adăposteau toate haimanalele și pungașii Capitalei, cărora li se zicea, în ironie, «crai de Curtea-veche». Astfel cuvântul craiu ( scurtat din expresia craiu de Curtea-veche) ajunse să fie întrebuințat, mai întâiu în București, apoi și în provincie, în înțelesul de haimana (...), om chefliu, berbant (...), desmățat, desfrânat
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
Mircea A. Diaconu Arestarea unui îndrăzneț pungaș Joi seara pe când comerciantul de porci Sidac Dumitru din Coclucica no. 143 se găsea cu agentul de la Primărie Dubniciuc la un pahar de vin în restaurantul lui Tauber din strada regina Maria, și-a făcut apariția în birt un anume
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
la o masă și au consumat câteva sticle de vin. În timpul când ședea la masă, Dumitrescu era obsedat de gândul cum ar putea să-i scoată din buzunar lui Sidac portmoneul cu suma de 7000 lei. La un moment dat, Pungașul, cu o rară dibăcie, i-a scos tovarășului său portmoneul din buzunar, fără ca acesta să simtă sau să observe ceva. Plata consumației a făcut-o de data aceasta, bine înțeles, Dumitrescu, care pentru a nu fi descoperit s-a grăbit
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
Nefiind nimeni lângă el în birt, bănuiala a căzut deci asupra lui Dumitrescu. În culmea disperării a anunțat imediat cazul agentului Mohilnițchi, care împreună cu sergentul Ionescu Iordache s-a transportat în grabă la Otelul Imperial, unde l-au așteptat pe pungaș. Individul Dumitrescu, odată în posesiunea banilor s-a dus în localul de noapte San Souci, unde a consumat mai multe sticle de șampanie. Într-un târziu de noapte s-a înapoiat la otel, unde agentul a pus mâna pe el
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
un târziu de noapte s-a înapoiat la otel, unde agentul a pus mâna pe el și l-a predat Poliției. La percheziția corporală s-a găsit asupra lui Dumitrescu suma de 6426 lei. Fiind interogat asupra provenienței acestor bani, pungașul a mărturisit că a plecat din București cu suma de 7800 lei, dintre care 1000 lei i-a dat pe drum unui prieten al său, iar restul i-a rămas de cheltuială. Deoarece spusele pungașului nu corespund adevărului, el a
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
interogat asupra provenienței acestor bani, pungașul a mărturisit că a plecat din București cu suma de 7800 lei, dintre care 1000 lei i-a dat pe drum unui prieten al său, iar restul i-a rămas de cheltuială. Deoarece spusele pungașului nu corespund adevărului, el a fost depus în arest, iar cercetările continuă. Nr. 1483/ marți, 26 februarie Escrocherie La comerciantul Rosenblatt Meier din localitate s-a prezentat săptămâna trecută un anume Iossel Weinrauch, fiul evreului Schmil din Siret, și a
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
ca mulți neisprăviți să treacă drept oameni deștepți, așa cum, prin compensație (?), o seamă de oameni remarcabili pot trece drept neisprăviți; de legea grație căreia apar mulți chemați, dar puțini aleși ori prin care alături de un păcălit, dai întotdeauna peste un pungaș; de prea multa laudă a negustorilor de muzică, cei care cred că este bine să fie compuse muzici pentru a sluji oamenilor, dar și să fie creați oameni care să servească drept ladă de gunoi pentru aceste muzici; de secularizarea
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
în caraiman???", gardianul.ro - comentarii 5.05.2006; "nu-și dau demisia nici când sunt prinși cu mână până la cot în Ťcaraimanť" (old.revistapresei.ro). Caramangiu a fost înregistrat și de Arghezi, în Poarta neagră (1930): "E Ťcaramangiuť, definesc doi pungași de buzunare" (p. 316) și a fost foarte mult folosit de E. Barbu în Groapa, cu un sens lărgit: "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (1974: 269); " Cine n-a
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
hotel, sumele de speculă practicate de absolut toate restaurantele și, nu în ultimul rând, mizeria vecină cu promiscuitatea de pe plajele și din stațiuni. Nimic din toate astea nu te îmbie, oricât ai fi de patriot, să-ți dai banii unor pungași, enervându-te la fiecare secundă că ești tratat ca o scamă deranjantă pe reverele unui costum Armani? De ce-ai prefera un hotelier autohton, care te privește disprețuitor de la înălțimea tejghelei, colegului său din Grecia, Turcia, Croația sau Bulgaria, care
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
s-a prăbușit mai adânc decât ne imaginam. Când, la Balul "Academiei Cațavencu", i-am văzut și auzit pe junii Ponta și Daciana bătându-și literalmente joc de unii colegi de partid, am înțeles că zilele adunăturii de pomanagii și pungași sunt numărate. Nu de alta, dar ce i-a adus pe acești tineri în preajma partidului-administrație este instinctul de parvenire. Ponta și Daciana Sârbu au fost fii credincioși ai partidului atâta vreme cât existau pentru ei culoare deschise. Or, în clipa de față
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
de soartă cu ei și de hinghereală și care atât că nu vorbesc cu tine, când dau din coadă, purtând în ochi expresia eternă a supunerii mizere și fidelității totale. Este fantastic flerul lor. Latră imediat pe hoți și pe pungași cu o furie de oratori radicali. Dacă trece pe lângă proprietatea lor mașina de pompieri vertiginoasă, cu claxonul la maxim, ei se reped la ea cu un curaj nemaipomenit, gata s-o sfâșie... Măcar de-am fi primiți și noi în
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
indulgente false, Ori măsluiești cu alti coțcari; Ori calpuzan ești, ce se arse Ca opăriții de pleșcari (Sperjuri, nelegiuțiți, tîlhari); Ori hoț, pîndind pe după tufe: Cui duci purcoiul de biștari? Tot pe la crîșme și la fufe. Glumește, cîntă, joaca farse; Pungaș ghiduș, fă tumbe, sări; Zar, cărți, popici - să lași pungi stoarse; Și prin orașe mici și mari, Arată-le comédii țări Și umple-ți cu bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
cu filmul Ho Ho Ho (regia Jesus del Cerro, 2009). El a jucat rolul principal, alături de Ștefan Bănică Jr. și a interpretat un băiețel de opt ani care primește drept cadou de sărbători o zi la mall, unde întâlnește un pungaș deghizat în Moș Crăciun. Alexandru Bindea. Renumitul actor român a jucat în peste 20 de filme și tot atâtea spectacole de teatru, majoritatea pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale”. Este absolvent al Academiei de Teatru și Film din București, promoția
Gérard Depardieu şi Harvey Keitel, într-un film românesc [Corola-blog/BlogPost/98290_a_99582]
-
nu-i voie! Popescu - Ce nu-i voie, mă? Sergenul - Nu-i voie, să trăiți, a se călca pe iarbă. Popescu (imperturbabil) - Da’, ce mă, e moșia ta? Sergentul - Nu e a mea, conașule, da’ e orden! Popescu - Cum mă, pungașilor, d-aia plătim noi impozite, să nu putem călca pe iarbă verde? Sergentul (convins în parte și el, nemaiavând argumente).- E orden, mă rog, vă facem contravenție... Popescu - Mie să-mi faci contravenție? Sergentul - Păi, dumneavoastră, dacă e orden! Popescu
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
nr. 1790 din 25 noiembrie 2015. nici nu știi ce se petrece când șapte și cu trei nu mai fac zece și fac să zicem cât o fi să fie după cum cad în cârdășie; când albul e socotit negru și pungașul om integru; când doi și cu patru fac cinci și adevărul intră în clinci cu nedreptatea și hoția de astăzi din România; când doi și cu doi nu mai dau patru iar voi puteți să spuneți că eu latru ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
le e placul! geaba parlament, guvern ... Citește mai mult nici nu știi ce se petrececând șapte și cu trei nu mai fac zeceși fac să zicem cât o fi să fiedupă cum cad în cârdășie;când albul e socotit negruși pungașul om integru;când doi și cu patru fac cinciși adevărul intră în clincicu nedreptatea și hoțiade astăzi din România;când doi și cu doi nu mai dau patruiar voi puteți să spuneți că eu latruca avocații la procescând între ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
cu ajutorul sufixelor de agent: -ar (cel mai frecvent), -aș, -ist, -(n)giu. Unii termeni, mai vechi, au suferit procese de extindere semantică, dobîndind sensuri generale sau peiorative, cu care au intrat în uzul familiar. În această categorie se încadrează desigur pungaș (hoțul care fura pungi cu bani), atestat la Anton Pann și devenit cu timpul un termen familiar generic și peiorativ, cu sensul de "escroc". Borfaș (hoțul de boarfe, de haine) e cel puțin la fel de vechi, apărînd la Ion Ghica ("Pe
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
limbii române, s.v. bojoc); acesta presupune că sensul derivatului s-ar baza pe al doilea sens al cuvîntului popular bojoc sau bojog - care ar însemna, pe lângă "plămîn", și "pungă"). În acest caz, boșogarul ar fi un echivalent perfect al lui pungaș. Ideea e plauzibilă, fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
tipuri se pot înmulți și căpăta un rol însemnat în viața socială. Însă din personajele literare menționate unul e criminal scăpat din ocnă, apoi prins și reinternat, altul un ciocoiaș scăpătat, care își începe cariera sub protecțiunea ucigașilor și a pungașilor și isprăvește ca un elegant "pește" de lumea mare, al treilea după ce se însoară cu o babă bătrînă șsicț și bogată, amorezată de el, cade sub lovitura unui glonte răzbunător al moralei. Fantazia lui Balzac și Daudet n-a îndrăznit
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
Covrig Roxana Vasile Blaga ar fi vrut să transforme PDL-ul într-un partid "de portofel", acuză deputatul PDL de Vrancea, Florin Secară. El spune că pentru a ajunge șeful formațiunii, Blaga a "încercat să predea partidului șuților, manglitorilor și pungașilor". Girând decapitarea unei organizații locale care nu îl susține la alegeri, Vasile Blaga demonstrează că dorește să transforme PDL într-un 'partid de portofel', după un model brevetat de un prieten al domniei sale - un celebru baron de Vrancea. Strategia actualei
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
la întâlnirea de duminică a anunțat că este de partea lui Vasile Blaga". Deputatul de Vrancea mai acuză pe Blaga că "pentru a-și satisface dorința disperată de a fi președinte PDL, a încercat să predea partidul suților, manglitorilor și pungașilor".
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
și azi erai la Combinat... Stai jos și taci, până nu ne superi, vei face cum dorim noi, e clar?! Nu e clar, poate nu știți cu cine vorbiți, sunt un înalt demnitar! Ești pe p... mă-tii, ești un pungaș mărunt, care s-a hrănit cu firimiturile aruncate de noi. Dacă vrei să știi cine ești, poate ai uitat, am să-ți dăm câteva casete, domnule demnitar! Dacă nu le vrei, le dăm lui Băcanu sau Roșca, să afle și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]