9 matches
-
și față de lumea reală (a vechilor greci), "infernul" va fi și el moștenit în mare parte de imaginarul creștin, cu caracteristicile și dezvoltările sale antice, la care se vor adăuga, firesc, scara morală a păcatelor, tipologia demonicului, rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330 d.Ch., iconografia bizantină preia și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o bătălie aproape feroce între carnasierii umani. Indivizii nu mai percep în opozanții lor niște adversari, ci niște dușmani, de unde practica bestializării lingvistice a presupusului inamic. Se pare că imageria animală este cea care satisface cel mai puternic necesitățile de puniție lingvistică ale indivizilor. Registrul-bestiariu are ca principal scop umilirea și ridiculizarea opozantului, care este portretizat, în societatea contemporană, mai puțin ca un monstru, și mai mult ca un animal abject, repugnant. Nimeni nu prea mai vorbește astăzi despre dragoni, balauri
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
este definită ca o acțiune intensă, brutală realizată cu forța, Îndreptată Împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
îi poate reduce coeficientul intelectual. În acest caz, experții au descoperit că, prin intermediul gravelor tratamente aplicate copiilor, ei devin agresivi și antisociali și pot avea probleme cognitive. Totodată, oamenii de știință subliniază că, pe parcursul ultimilor 20 de ani, metodele de puniție au evoluat, sancțiunea fizică nefiind considerată cea mai bună modalitate de a educa un copil neascultător.
Bătaia din copilărie induce alcoolism și depresie, la maturitate () [Corola-journal/Journalistic/66417_a_67742]
-
Învinovățindu-se în mod exagerat pentru o serie de greșeli comise în trecutul lor, — în general minore, sau în legătură cu care nu sunt în realitate vinovați, — astfel de persoane cer insistent să li se aplice pedeapsa cuvenită, iar atunci când apreciază că puniția / pedeapsa venită din partea celor din jur nu este suficient de aspră, recurg la suicid. O formă interesantă de autofrustrare întâlnim și la ipohondrici, care sunt într-atât de intens preocupați de buna funcționare a organismului lor, încât se cred cuprinși
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și rău, potrivit unui pervertitor principiu biblic: Cine nu este cu noi, este împotriva noastră". Nevoia de "puritate" a unui "om nou" a impus ruperea de "nefastele" influențe ale trecutului printr-o prezentare total tendențioasă a acestora. Sistemul unor subtile puniții a îngăduit transformarea unora dintre "recalcitranți" în instrumente mincinoase ale căror nume mai zac și astăzi în dosare încă nedezvăluite. • Cultul confesiunii este direct legat de imperativul purității, fiind o consecință a acestuia. În societățile totalitare de tip religios, confesiunea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sociale, ce generează conflicte. Apare în special la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale SNC sau cu retard mintal. Climatul educațional (familial și formal) încărcat de nedreptate, lipsa de respect, rigiditate, restricții excesive și dezechilibrul dintre dragoste și puniție (pedeapsa), libertate excesivă, disensiuni în educație, generează neascultarea. 2) Ascultarea (supunerea) Este reacția pozitivă a copilului la solicitările celor din jur și depinde de relația emoțională cu acele persoane. Relația pozitivă părinte-copil va determina un comportament pozitiv al copilului. 3
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul negației, în care sunt "repartizați" atât păcătoșii, cât și forțele răului și scenografia puniției (fie în câmpul acțiunii umane coercitive, fie în cel al Judecății divine, respectiv al "lumii de dincolo" și în special al iadului). Spre diferență de sistemul conceptual al imaginarului, în care arhetipul se situa la un prim nivel, paradigmatic, generator
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
moartea lui Mihai Viteazul în Letopisețul Cantacuzinesc sau a lui Ion-vodă la Cahul, în letopisețul lui Ureche), imaginarul a fixat și o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]