121 matches
-
de supradozaj se produce confuzie mentală, vertij. La nivelul aparatului cardiovascular, morfina determină vasodilatație și, implicit, slăbirea cordului. În plus, în doze foarte mari, poate duce la hipotensiune arterială. De asemenea, la nivelul ochilor, există riscul de mioză (micșorarea diametrului pupilar), iar la nivelul aparatului urinar poate fi stimulată diureza. S-a mai observat că, în unele cazuri, morfina produce grețuri, vărsături, prurit (senzația de mâncărime) și urticarie. Dacă revedem simptmatologia pacientului Eminescu, dacă vom citi raportul de expertiză medicală, din
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
din zona cerebeloasă de tip hemisferic dacă sunt bilaterale; ... d) ataxiile severe prin leziuni de cordoane posterioare; ... e) tulburările de serie extrapiramidală mari, bilaterale; ... f) boala Parkinson; ... g) sifilisul sistemului nervos (se vor cerceta reflexele osteo-tendinoase, forma, dimensiunea, și reflexele pupilare, probe de mers, Romberg, probe de atenție, memorie și vorbire, elementele neurologice și psihice clinice ale sifilisului nervos etc.); ... h) epilepsia. Persoana fizică interesată pentru procurarea, deținerea, portul și folosirea armelor și munițiilor, care nu este în evidență cu epilepsie
ORDIN nr. 1.945 din 9 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271387]
-
siguranța transporturilor în scopul verificării stării de sănătate și prevenirii afecțiunilor medicale incompatibile cu funcția pentru care se solicită examinarea este următoarea: – trusă neurologică completă (ciocan de reflexe, ciocan pentru evaluarea sensibilității superficiale, diapazon de 128 Hz, lanternă pentru reflexele pupilare, abeslanguri, creion pentru reflexele cutanate). ... ... 6. PSIHIATRIE Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul general, anamneza cu evaluarea percepției, atenției, memoriei, gândirii, afectivității, comportamentului, voinței, ritmului nictemeral, logicei acțiunilor, timpului de reacție, conștienței, criticii bolii. Dacă există indicii/suspiciuni clinice, medicul de specialitate
NORME METODOLOGICE din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298979]
-
element al unui sindrom general) ... – cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, opacifierea capsulei posterioare) ... – principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată ... – modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații ... ... 17. Pupila – anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare ... – farmacodinamica pupilei ... – anomalii congenitale ale pupilei ... – patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie) ... – anizocoria ... – anomalii pupilare în traumatismele craniene ... ... 18. Corpul vitros – anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros ... – anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
capsulei posterioare) ... – principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată ... – modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații ... ... 17. Pupila – anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare ... – farmacodinamica pupilei ... – anomalii congenitale ale pupilei ... – patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie) ... – anizocoria ... – anomalii pupilare în traumatismele craniene ... ... 18. Corpul vitros – anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros ... – anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal ... – afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana ... – chirurgia vitrosului ... ... 19
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
uni sau bilaterală, congenitală, câștigată ... – modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații ... ... 17. Pupila – anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare ... – farmacodinamica pupilei ... – anomalii congenitale ale pupilei ... – patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie) ... – anizocoria ... – anomalii pupilare în traumatismele craniene ... ... 18. Corpul vitros – anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros ... – anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal ... – afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana ... – chirurgia vitrosului ... ... 19. Patologia tensiunii oculare – fiziologia normală și patologică
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
perforanta, lamelară și endotelială ... 24. Chirurgia viciilor de refracție ... ... ... 1.4.2. STAGIUL DE NEUROLOGIE - MODUL II (Durata 1 lună) 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore): 1. Anatomia căilor optice ... 2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodatie convergentă ... 3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar ... 4. Paraliziile oculomotorii ... 5. Scleroza multiplă ... 6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale ... 7. Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene ... 8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică. ... ... 1.4.2.2. Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice Rezultate
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
întinse): prezente/absente; ... 7.2. dinamic (mers cu ochii deschiși/închiși): prezente/absente. ... ... 8. Incoordonare motorie: 8.1. tremor: prezent/absent; ... 8.2. imprecizie în mișcări (proba: indice-nas, indice-ureche, indice-indice): prezentă/absentă ... ... 9. Facies: necaracteristic/palid/hiperemic ... 10. Halenă alcoolică: prezentă/absentă ... 11. Examen ocular: 11.1. pupilă: normală/midriază/mioză/inegalitate pupilară (O.D. > =; < O.S.); ... 11.2. nistagmus: prezent/absent; ... 11.3. secuse pupilare (hippus): prezent/absent; ... 11.4. reflex fotomotor: prezent/absent/diminuat; ... 11.5. reflex de acomodare-convergență: prezent/absent/diminuat; ... 11.6. îngustarea fantei palpebrale: prezentă/absentă. ... ... 12. Alte aspecte (boli declarate, medicamente administrate etc.): ......................... ... În urma efectuării examinării medicale, solicitată
ORDIN nr. 1.252 din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279695]
-
de dispoziţie sau comportamentală înainte de criză semne ictale: vocale (ţipăt sau inspir zgomotos, vorbire neinteligibilă), motorii (versia ochilor sau capului, posturi anormale, rigiditate, mişcări ritmice, automatisme, mişcări focale sau generalizate), respiratorii (modificări ale ritmului respirator, apnee, cianoză), autonome (dilataţie pupilară, hipersalivaţie, tulburări de ritm cardiac sau respirator, incontinenţă sfincteriană, paloare, vărsături), pierderea cunoştinţei, incapacitate de comunicare verbală. Semne şi simptome postictale: amnezia evenimentelor, confuzie, somnolenţă, cefalee, dureri muculare, greaţă, vărsături, semne de traumatism al limbii prin muşcare, deficit motor focal
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
ochii deschiși/închiși): prezente/absente; ... 7.3. bază lărgită de susținere: da/nu. ... ... 8. Incoordonare motorie: 8.1. tremor: prezent/absent; ... 8.2. imprecizie în mișcări (proba: indice-nas, indice-ureche, indice-indice): prezentă/absentă. ... ... 9. Facies: necaracteristic/palid/hiperemic ... 10. Halenă alcoolică: prezentă/absentă ... 11. Evaluare oculară: 11.1. pupilă: normală/midriază/mioză/inegalitate pupilară (O.D. >; =; < O.S.); ... 11.2. nistagmus: prezent/absent; ... 11.3. secuse pupilare (hippus): prezente/absente; ... 11.4. reflex fotomotor: prezent/absent/diminuat; ... 11.5. reflex de acomodare - convergență: prezent/absent/diminuat; ... 11.6. îngustarea fantei palpebrale: prezentă/absentă. ... ... 12. Alte aspecte (boli declarate, medicamente administrate etc.): ...................................................................................... ... Medic, ..................... (semnătură/ parafă) Ștampila unității sanitare ................................... Sus-numitul/Sus-numita
NORME din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285722]
-
note ipohondriace. b) Sindromul neurologic se manifestă printr-un mare polimorfism de semne clinice care traduc un deficit funcțional, în primul rând motor. În sensul acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și echilibru, disartrie, tremurături, tulburări ale reflexelor osteo-tendinoase, inegalitate pupilară (anizocorie) cu păstrarea acomodării la distanță și pierderea capacității de acomodare la lumină (semnul Argyll-Robertson). c) Sindromul humoral are un caracter de mare specificitate diagnostică prin confirmarea etiologiei sifilitice a bolii. El pune în evidență pozitivitatea reacției Bordet-Waserman în lichidul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanei: - boli infecțioase - infecția gonococică, trahomul, conjunctivita difterică, rujeola, tuberculoza, sifilisul, infecții pe traiectul nervului optic etc.; - intoxicații cu diferite substanțe (de exemplu, alcool metilic, arsenic, antibiotice, intoxicații profesionale); - traumatisme, arsuri produse de accidente sau explozii; - cauze diverse (iradiații, staze pupilare, dezlipire de retină etc.). Un loc important în etiologia deficiențelor de vedere este rezervat numeroaselor boli care se pot manifesta în perioada copilăriei și a căror neglijare sau netratare poate conduce la urmări foarte grave în dezvoltarea și funcționarea structurilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
strânge pumnii, ticuri, strânge batista), instabilitate, mișcări du-te-vino, tremuratul mâinilor, frunte încruntată, facies tensionat, creșterea tonusului muscular, respirație sacadată, paloare facială. Își înghite saliva, eructații, tahicardie în repaos, ritm respirator mai mare de 20/min., reflexe tendioase vii, tremurături, dilatație pupilară, transpirație, clipit. b) Scala de evaluare a autismului infantil (CARS). Scala CARS (Cottaux și colab., apud Hoeksema, S.N., 1998)39 evaluează gradul de autism la copil în baza observației comportamentului în diferite situații (convorbire, situație familială, aplicare unor probe etc.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau endocrinologice majore - absența hipotermiei profunde Absența funcțiilor cerebrale - absența crizelor comițiale sau a semnelor de focar - absența răspunsului la stimuli dureroși în teritoriul de distribuție al nervilor cranieni - absența activității cerebrale - răspuns prin apnee la acidoză / hipercarbie - absența reflexelor pupilare sau corneene - absența reflexelor oculocefalic sau vestibulare - absența reflexelor traheobronșice Contraindicații absolute privind donarea de organe a) Istoric de cancer cu excepția: - tumori cerebrale primare non-invazive - tumori ale pielii non-melanoame - cancer de col uterin in situ. b) Infecții virale și bacteriene
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
intervine chirurgical în timp util devine definitivă. O afecțiune ereditară a nervilor periferici, produsă prin degenerare axonală, este boala Charcot Marie Tooth. Aceasta polineuropatie se manifestă clinic prin amiotrofii distale, mai ales la nivelul membrelor inferioare, tulburări trofice cutanate, anomalii pupilare, aritmii cardiace, câteodată areflexie osteotendinoasă [55]. La vârstnic au loc atrofia emisferelor cerebrale și a cerebelului, cauzele fiind predispoziția genetică și scăderea fluxului sangvin cerebral. Depopularea neuronală și gliala are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3, 1 și 2) și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu insulina cu durată lungă sau medie de acțiune (care va fi administrată în dimineața zilei în care se efectuează angiografia). Pe parcursul efectuării angiografiei se va monitoriza permanent pacientul neurologic, cardiac, respirator, oximetric. Intermitent vor fi testate nivelul conștienței, simetria pupilară, sensibilitatea periferică, nivelul conștienței, limbajul la pacienții neintubați. Pacientul va pleca din serviciul de angiografie însoțit de documentația completă referitoare la: procedura efectuată, tehnica utilizată, aspecte clinice relevante consemnate în timpul și după efectuarea angiografiei. Pacientul va fi perfuzat încă 4-8
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
respectiv. Contracția musculaturii striate, de exemplu, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut chiar de la începutul activității contractile a mușchiului. Tulburările vasomotorii asociate hemiplegiei corticale sunt de altfel cunoscute de multă vreme. Un alt exemplu îl reprezintă modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului. Cortexul motor ar elabora, după Guyton (1966), nu numai impulsuri somatice, ci și vegetative. Ariile 4 și îndeosebi 6 ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului nervos vegetativ, care spre deosebire de simpatic, provine de la extremitățile nevraxului. Ca și simpaticul, se compune din nuclei de origine și căi neuroefectoare eferente, formate din doi neuroni, ce se articulează sinaptic în ganglionii previscerali. Nucleii de origine ai parasimpaticului cefalic (pupilar, salivar superior și inferior, lacrimomuconazal și cardiopneumoenteric) au fost menționați la trunchiul cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi, pentru a se articula în ganglionul oftalmic, de pe fața externă a nervului optic, cu fibrele postganglionare scurte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
permite alunecarea facilă a suprafețelor tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici ai sistemului nervos central sunt activate de fibre adrenergice. La nivelul globilor oculari, sistemul nervos vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul globilor oculari, sistemul nervos vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta simpatică este stimulată în timpul emoțiilor puternice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta simpatică este stimulată în timpul emoțiilor puternice și determină creșterea diametrului pupilar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta simpatică este stimulată în timpul emoțiilor puternice și determină creșterea diametrului pupilar. Stimularea parasimpatică determină contracția mușchiului ciliar de formă inelară alcătuit din fibre musculare netede dispuse în jurul capetelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]