210 matches
-
celebrități” din umbră ale orașului. Nume “grele” ca Bibiloi, Cenușă, Mircea- Nebunul, Florea-“Spaniolul”, Nicolae “Amor”, Fierăstrău-“Orient” și alții... Lăcrămioara rămîne gravidă, dar tatăl copilului își refuză odrasla: - Fă, cioroaico, dacă nu te potolești cu scandalul tău legat de puradelul ăla, o să ai belele grave cu mine! - și îi închise. Talentul pictural al autorului face ca atmosfera în care respiră personajele să fie veridică: Luna strălucea, galbenă ca puroiul. Apele tulburi ale lacului Fundeni aveau o sclipire fantomatică ce te
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
decât o cioroaică nenorocită... Încerca să sară cu un plod pe bărbatul meu, pe Ady! I le-am strecurat în casă printr-un intermediar, după care i-am trimis poliția-n “vizetă”. Ce voiai să fac? Îi tot dădea cu puradelul! Justițiarul a reușit să înregistreze mărturia cea mai prețioasă: ... El-Coyote desprinse din tavanul rabatabil al frumoasei sale limuzine o cameră video de înaltă definiție care filma alternativ în normal și în infraroșu. Derulă mulțumit materialul în dublă înregistrare. Era perfect
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile engleză, italiană, turcă și, mai ales, franceză - acestă ultimă limbă fiind vorbită în veacul al XIX-lea, după cum bine se cunoaște, în mediile intelectuale din aproape întreaga Europă. Opera literară este
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
te ajuți singur culegând. Nu se pune problema să vrei sau să nu vrei să mănânci spre a îndeplini scopul vieții. Indiferent dacă ți-ai închinat viața preamăririi Sfântului Domnul Dumnezeul tău sau pur și simplu dorești a-ți crește puradeii pe care i-ai procreat, va trebui să te saturi adică să menții energia necesară parcurgerii vieții. Este deci mâncatul inclusiv procurarea hranei un scop al vieții? Nicidecum! Procurarea și consumarea hranei este numai un element care mijlocește actul de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
cu tine de la Canton? - Am stat șase luni la orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
galerie de personaje pestrițe, coborâte în lumea reală, părăsind himerele pentru bâlciul deșertăciunilor numit: lume, de la politicieni, la femeia simplă, credincioasa, numită Augustina, care crede că tărie că este aleasă lui Iisus și primește rănile sângerânde, la clanul țiganilor cu puradeii lor, toți se pregătesc de spectacol, de circărie, pelerinaj, turniruri cavaleristice, de hram în aer liber, bal mascat cu vesminte medievale, toți s-au pregătit pentru serbarea medievală care bătrâni și copii, implică toate categoriile de cetățeni, credincioși și necredincioși
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
-l înjure și mai tare: Dă, mă, Converse, dai în naș-tu, fir-ar naș-ta a dracului că ea te-a luat în brațe la biserică!” Vedea, apoi, șchioapa aia de nevastă a lui Victor, cu o droaie de puradei după ea, și ți-l lua la bătaie de râdea toată țigănia. Astfel, taberele răsuflau ușurate că astăzi n-a murit nimeni și de bucurie se găsea câte unul, care câștigase la barbut cu o seară înainte, de-i invita
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
ale vietii literare... și parcă asistăm (în timp ce citeam) la discursurile lui G. Călinescu la Universitate, cînd și holurile erau ticsite de studenti! Am fost prieten cu Piru, cu Ion Rotaru (care mi-a fost și naș - mi-a botezat un puradel și, peste ani, cînd a vrut nasul s-o vadă pe doamna Mara Nicoară, aceasta i-a transmis prin portar că nu îl cunoaște... și a murit nasul cu regretul acesta în suflet !) - da' uite ce voiam să vă spun
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poezia_criticii_ioan_lila_1341101460.html [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Acasă > Impact > Analize > GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii UNGUREȘTI la cuvinte ȚIGĂNEȘTI în ziarul Adevărul! Să luăm una după alta afirmațiile domniei sale: “Cuvântul „puradel” nici macar nu există în limba români. Este un cuvânt de origine maghiară („purde”), folosit mai ales in secuime, a cărui semnificație este relativ aceeași, respectiv copil (cu variațiuni „copil rom” sau „dezbrăcat/a”). La noi, e „chavo”. Știi, ca să înțelegi
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
tu, îți dau un hint: e fix că în melodia aia, „Muro Chavo”, cântată de roackerul ăla cu barbă...” Etimologul Alexandru Ciorănescu prin academicianul Marius Sală îți răspunde domnule Gelu Duminică pe site-ul : https://blogulblog.wordpress.com/z-postari-pe-alte-teme-lingvistice/etimologia-unor-cuvinte-tiganesti-din-romana/ puradel - copil de țigan phúrdel - respira (3 sg) La naștere se strigă „Phurdel!”, adică sufla, respira, e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
sg) La naștere se strigă „Phurdel!”, adică sufla, respira, e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea de „prunc”, si a rezultat romînescul PURADEL, pentru ca limbă romînească nu are aspirata PH. Deci, PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea de „prunc”, si a rezultat romînescul PURADEL, pentru ca limbă romînească nu are aspirata PH. Deci, PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL, este probabil Tudor Pamfile, căci așa scrie pe site-ul https://blogulblog.wordpress.com, care a preluat articolul de la http://www.historia.ro/articol.html?artid=4074. Sursă prima a etimologiei pare că a fost Tudor Pamfil. Gelu Duminică dixit
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
ROMNIE, ci simplu ROMNI! Articolul domnului Gelu Duminică poate fi găsit la: http://adevarul.ro/news/societate/mic-dictionar-rasisti-1 57b326775ab6550cb8cfe857/index.html Cu speranța că mi-am adus raportul la khultura kashtaleilor, cu respecte un Rom hautenticî! Referință Bibliografica: GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
era pe măsură. Seara veni repede. Vremea se mai răcorise. Înainte de a se întuneca, țiganii, ca la o comandă, se adunară să cineze la masa întinsă pe jos. Erau trei familii, neamuri între ei, iar corturile adăposteau 15 suflete. Toți puradeii erau sub zece ani, iar baba, care era cea mai bătrână, avea, după spusele ei, 35 de ani. Când mâncarea fu împărțită în trei talere de tablă și mămăliga răsturnată pe un cârpător și tăiată cu o ață în porții
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
care sugea vârtos dintr-o sticlă de ketchup, prevăzută cu biberon. Avem înlocuitori, foarte buni la gust, fabricați în America! Contele îl privi cu silă și rosti plin de greață: - Fă, Erji, du-te, dreacu’ afară și ia-ți și puradeii după tine, că-mi vin nervii la creier și acu’ vă golesc! Pastramă vă las, dacă mă mai enervați! De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
acoperite cu un mileu brodat, alb, scrobit ca hârtia. Ofrandă celor plecați în ceea lume, care vor să guste și ei, împreună cu noi, Sfintele Paște. Prin cimitirele orașului, preoții sunt căutați precum sfinții de altădată. Să citească la morminte bucatele. Puradeii se bulucesc să „apuce” și ei câte o felie de cozonac și câte un ou. Fac colecție de ouă. De cozonac s-au săturat și-l aruncă printre morminte. Doar banii îi mai tentează pe micii proprietari de castele cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
pe mine! Râd. Râdem amândoi și, parcă, mă simt vinovat. Așa că mă duc la frigider, devin excesiv de galant, și arunc într-o plasă tot ce găsesc de-ale gurii. Mă duc înapoi, la căruță, cu merindele, le împart eu însumi puradeilor, îi dau și lui o sticlă cu vin, să-l înmoi, să-l fac mai bun, iar țigăncii îi dau tot ce găsesc prin buzunare. Când mă uit, cu pătura pe el, catârul zornăia harnașamentul, pufăindu-mi iarba fragedă... Acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile engleză, italiană, turcă și, mai ales, franceză - acestă ultimă limbă fiind vorbită în veacul al XIX-lea, după cum bine se cunoaște, în mediile intelectuale din aproape întreaga Europă. Opera literară este
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
ale vietii literare... și parcă asistăm (în timp ce citeam) la discursurile lui G. Călinescu la Universitate, cînd și holurile erau ticsite de studenti ! Am fost prieten cu Piru, cu Ion Rotaru (care mi-a fost și naș - mi-a botezat un puradel și, peste ani, cînd a vrut nasul s-o vadă pe doamna Mara Nicoară, aceasta i-a transmis prin portar că nu îl cunoaște... și a murit nasul cu regretul acesta în suflet !) - da' uite ce voiam să vă spun
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Nonepoezia_criticii_ioan_lila_1338718699.html [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_i_a.html [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]