141 matches
-
de inducție, în locul CYC, a fost propusă și testată cu succes în unele studii de mică amploare (eficiență bună, toxicitate mai mică), dar experiența acumulată este insuficientă pentru a susține această opțiune terapeutică. Micofenolatul de mofetil (MMF) inhibă sinteza bazelor purinice, suprimând selectiv proliferarea limfocitelor T și B. Față de CYC, are avantajul de a fi mult mai puțin toxic (în particular, este lipsit de toxicitate gonadică, iar riscul infecțios este și el net inferior). într-un studiu recent, MMF s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și a leucemiei acute mieloblastice. C. MICOFENOLATUL DE MOFETIL 1. Mecanism de acțiune: Micofenolatul de mofetil (MMF) este un ester al acidului micofenolic, care este și metabolitul său activ. Acidul micofenolic inhibă inozin-monofosfat-dehidrogenaza (IMPD), o enzimă implicată în sinteza bazelor purinice. Rezultă blocarea sintezei de ADN și ARN, mai ales la nivelul limfocitelor T și B (acestea fiind strict dependente de calea IMPD, în vreme ce alte celule dispun de căi alternative). Astfel, MMF inhibă selectiv proliferarea limfocitelor T și B și producția
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
latină, albidus, a, um (adj.) avea sensul de. "alburiu". În greacă, χλωρός, -ά, -όν (adj.) era utilizat cu sensul de "verde, de culoare verde - închis până la galben, palid" (A. Gioroceanu, 2008: 72), iar ίοειδής,- ές avea sensul de "violet". Baza purinică existentă în majoritatea țesuturilor poartă denumirea de Xantină, metaforă terminologică al cărei model preconceptual este gr. ξανθός,- ή, -όν(adj.) utilizat în limba comună cu sensul de "galben". În domeniul chimiei, clor, iod (cf. fr. iode; en. iodine) sunt constructe
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
OX-PURINOLALLOPURINOL Xantinoxidaza Xantinoxidaza H. 2,8-Dihidroxiadeninuria Această supraîncărcare a urinii cu 2,8-dihidroxiadeninuria (substanță insolubilă pentru un interval mare al valorilor pH-ului) apare ca o consecință a lipsei adenin-fosforibosill-transferazei (APRT). Această enzimă avea misiunea de a facilita reconversia bazelor purinice la mononucleotide. Și această afecțiune este foarte rară, până În 1996 fiind descrise doar 30 cazuri (confuzia cu litiaza de acid uric, cu metodele uzuale de diagnostic, este ușor de făcut). 4. EFECTUL DE SALTING OUT La o soluție "complexă" cum
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
din substanțe nutritive, este O2. La rândul lor, organismele anaerobe își procură cea mai mare parte a energiei tot din reacțiile de oxido reducere, însă, dintr-un proces de fermentație, proces în care pot fi fermentați acizii grași, aminoacizii, bazele purinice, bazele pirimidinice, glucoza (cel mai frecvent). Fermentația anaerobă se numește și glicoliză (glycos = dulce, zahar și lysis = descompunere). In glicoliză, glucoza este degradată, eliberandu-se energie (înmagazinată în moleculele de ATP) și metaboliți intermediari (care pot fi captați în alte
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
necesară organismelor vii pentru efectuarea de lucru biochimic este procurată din mediul înconjurător. Înainte de a fi utilizată, această energie este depozitată în molecule transportoare de energie liberă. Este vorba de moleculele de adenozintrifosfat (ATP), formate din trei unități: o bază purinică adenina, o pentoză riboza și trei grupări fosfat (ADP-ul are două grupări fosfat, iar AMP-ul are o singură grupare fosfat). ATP-ul este un donor de grupări fosfat și de energie, în reacțiile de fosforilare, catalizate de enzime
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
și proteinelor dintr-o soluție, cunoscând următoarele aspecte: cuantificarea acizilor nucleici se poate face pe baza absorbției probelor care conțin ADN sau ARN, la lungimile de undă de 260 nm și, respectiv, 280 nm; anumite subunități ale acizilor nucleici (bazele purinice) prezintă maxime de absorbție la lungimi de undă situate sub 260 nm, altele (bazele pirimidinice) prezintă maxime de absorbție la lungimi de undă mai mari de 260 nm, astfel încât, maximul de absorbție depinde de componența în baze a speciei de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de 260 nm și 280 nm: coeficientul molar de extincție al unei proteine, măsurat la 280 nm, depine de numărul și tipul aminoacizilor aromatici prezenți în lanțul proteic; coeficientul molar de extincție al acizilor nucleici depine de componența în baze purinice și pirimidinice, dar și de tipul lanțului (simplu sau dublu). De obicei, pentru a estima concentrația de acizi nucleici sau de proteină dintr-o probă, se folosește o valoare medie a coeficientului molar de extincție. Astfel: dacă o probă conține
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Amoniacul rezultat din catabolizarea aminoacizilor este toxic, de aceea trebuie eliminat. Eliminarea se face sub formă de uree, pe cale urinară, dar și prin tranpirație, salivă, bilă. Concentrația sangvină a ureei - uremia - variază între 18 și 35 mg/100 ml. Bazele purinice rezultate din degradarea nucleoproteinelor endogene (mai ales din mușchi și din glande) și exogene (alimentare) sunt metabolizate până la acid uric la nivelul ficatului. Uricemia (concentrația acidului uric în sânge) este de 4 mg%. Acidul uric se elimină prin urină, sub
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
format din ARNr și proteine de tip ribozomal, reprezentând tocmai locul de asamblare a ribozomilor. Acizii nucleici sunt lanțuri polinucleotidice monocatenare (ARN) sau bicatenare (ADN). Nucleotidele din acizii nucleici sunt derivați glicozilați (riboză, respectiv dezoxi-riboză) și mono-fosforilați ai unor baze purinice (adenină, guanină) și pirimidinice (timină, citozină, uracil). Codul genetic este un limbaj bazat pe trimeri nucleotidici numiți codoni, care funcționează prin complementaritatea catenelor ADN surori, atât în cadrul replicării ADN (A-T, G-C), cât și al transcripției sale în ARN (A-
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din 4 tipuri de nucleotide. Un nucleotid este alcătuit dintr-un complex fosfo-glucidic format dintr-o pentoză (deoxiriboză esterificată cu un fosfat) care formează coloana lanțului și o bază azotată orientată spre interiorul helixului. Bazele azotate sunt de 2 tipuri, purinice și pirimidinice. Cuplarea fiecăreia din componentele nucleotidului se face la atomii de carbon 3` și 5` ai (dezoxi)ribozei. Fiecare bază azotată purinică se cuplează prin legături fizice (legături de hidrogen) cu una pirimidinică, adenina cu timina (2 legături) și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
formează coloana lanțului și o bază azotată orientată spre interiorul helixului. Bazele azotate sunt de 2 tipuri, purinice și pirimidinice. Cuplarea fiecăreia din componentele nucleotidului se face la atomii de carbon 3` și 5` ai (dezoxi)ribozei. Fiecare bază azotată purinică se cuplează prin legături fizice (legături de hidrogen) cu una pirimidinică, adenina cu timina (2 legături) și guanina cu citozina (3 legături), cuplând și solidarizând lanțurile în helixul ADN. Fiecare lanț de ADN are o direcție, fiind numit lanțul 5
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Substanțele neproteice din plasmă Ureea rezultă în urma transformării amoniacului (toxic) prin procesul de dezaminare; se elimină pe cale renală; concentrația plasmatică normală de uree este de 0,2 0,4 g/l. Acidul uric este un produs de catabolism al bazelor purinice; se elimină pe cale renală și intestinală; concentrația plasmatică este 2 5 mg/dl. Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
h înainte de utilizare. Valori normale: 6.3-8.2g/.dl. 2.2. Determinarea acidului uric Scopul utilizării: lamelele URIC Vitros, măsoară concentrația de acid uric din ser, plasmă și urină. Expunerea și explicarea testului: acidul uric este produsul final al metabolismului purinic. Creșterea acidului uric ,este întâlnită în insuficiența renală, azotemie, gută, anemie hemolitică, boli endocrine - acidoză, boala de gută ereditară. Scăderea concentrației de acid uric poate fi întâlnită și în urma tratamentului cu unele medicamente (exemplu aspirina) cu scăderea consumului de purină
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
viitoare, nici ca frecvență,nici ca probabilitate de apariție. în cele ce urmează vom vedea cum se poate produce o eroare de replicare în structura ADN-ului. Acizii nucleici sunt polinucleotide, nucleotidele fiind constituite, la rândul lor, din: o bază purinică sau pirimidinică, o monozaharidă, o pentoză, un rest de acid fosforic esterificat cu una din grupările hidroxil ale pentozei. în ADN se găsesc două baze purinice, adenina (A) și guanina (G), și două baze pirimidinicecitozina (C) și timina (T). Macromoleculele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
-ului. Acizii nucleici sunt polinucleotide, nucleotidele fiind constituite, la rândul lor, din: o bază purinică sau pirimidinică, o monozaharidă, o pentoză, un rest de acid fosforic esterificat cu una din grupările hidroxil ale pentozei. în ADN se găsesc două baze purinice, adenina (A) și guanina (G), și două baze pirimidinicecitozina (C) și timina (T). Macromoleculele de acizi sunt răsucite în forma unei duble elice. Cele două elice sunt orientate cu resturile de pirimidină și de purină spre interior, astfel că fiecare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ADN. Cele două elice de ADN care iau naștere sunt compuse fiecare dintr-o elice veche și una nouă. Dintr-o elice dublă de ADN iau naștere două duble elice perfect identice. Deoarece legăturile de hidrogen dintre bazele pirimidinice și purinice sunt slabe, este posibil ca de adenină să nu se lege, prin legături de hidrogen, timina ci citozina și astfel să apară o eroare în replicarea ADN-ului. Astfel una dintre dublele elice care vor apărea nu va mai fi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Andrițoiu Călin Vasile 83 cantități adecvate de triptofan în alimentație pot compensa deficitul de acid nicotinic și, implicit, previn formele ușoare de pelagră [4]. Xantina [1220,2221,4222]: de la grecescul xanthos - galben, deoarece nitratul său este galben, -ină [4], bază purinică existentă în majoritatea țesuturilor și fluidelor din organism, în anumite plante și în unii calculi urinari [4], este o moleculă intermediară în degradarea adenozin monofosfatului în acid uric, fiind formată prin oxidarea hipoxantinei [4], derivații metilați ai xantinei se numesc
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
o moleculă intermediară în degradarea adenozin monofosfatului în acid uric, fiind formată prin oxidarea hipoxantinei [4], derivații metilați ai xantinei se numesc baze xantinice și exercită efecte bronhodilatatoare [4], substanță azotată [1], compus cu structura: 2,6 dihidroxipurina [1], bază purinică care nu intră în constituția acizilor nucleici [1], este produs intermediar al descompunerii acizilor nucleici în acid uric [2], se formează în cursul degradării guaninei [1], derivat purinic rezultat din scindarea adenozinei și guaninei [2]. Hipoxantina [1223, 4224]: de la grecescul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
4], substanță azotată [1], compus cu structura: 2,6 dihidroxipurina [1], bază purinică care nu intră în constituția acizilor nucleici [1], este produs intermediar al descompunerii acizilor nucleici în acid uric [2], se formează în cursul degradării guaninei [1], derivat purinic rezultat din scindarea adenozinei și guaninei [2]. Hipoxantina [1223, 4224]: de la grecescul hypo - mai puțin, xanthos - galben, -ină [4], substanță azotată; 6-hidroxipurină [1], bază purinică a cărei formulă corespunde cu cea a adeninei, gruparea NH2 fiind înlocuită cu o grupare
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
descompunerii acizilor nucleici în acid uric [2], se formează în cursul degradării guaninei [1], derivat purinic rezultat din scindarea adenozinei și guaninei [2]. Hipoxantina [1223, 4224]: de la grecescul hypo - mai puțin, xanthos - galben, -ină [4], substanță azotată; 6-hidroxipurină [1], bază purinică a cărei formulă corespunde cu cea a adeninei, gruparea NH2 fiind înlocuită cu o grupare OH [4], intermediar în metabolismul adeninei și guaninei [1], ribonucleozidul și ribonucleotidul corespunzător sunt izonina și, respectiv izozinatul [1]. Hidroxiprolina [1225,2226,4227]: formula: HO-
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
București, 2001, 227. 267 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 546. 268 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 749. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 103 compus chimic format dintr-o bază purinică sau pirimidinică legată de un glucid sau o grupare fosfat (este un ester al acidului fosforic cu un nucleozid) [2], acizii nucleici sunt formați din lanțuri de nucleotide (lanțuri polinucleotidice) [2], ADN-ul conține bazele purinice adenină și guanină și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
format dintr-o bază purinică sau pirimidinică legată de un glucid sau o grupare fosfat (este un ester al acidului fosforic cu un nucleozid) [2], acizii nucleici sunt formați din lanțuri de nucleotide (lanțuri polinucleotidice) [2], ADN-ul conține bazele purinice adenină și guanină și bazele pirimidinice tiamină și citozină [2], în ARN, tiamina este înlocuită cu uracilul [2]. Proprietăți fizice ale Apilarnilului Proprietăți fizice (caracteristici organoleptice): aspect alb închis; consistență cremoasă, fluidă; miros caracteristic, ușor aromat; gust sensibil astringent, fără
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]