35 matches
-
Îi fi având tu dreptate, Mariane, însă ți-ar prinde mult mai bine să-ți faci casă undeva pe-aici prin sat... să te însori c-o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent însemna vreo ispravă nemaiauzită
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
-se cu ce le putea oferi natura ce-i înconjura. Până și-au putut realiza un sălaș permanent în adăpostul stâncii de piatră, au trăit în colibe, pentru a se proteja de vicisitudinea vremii de munte. Ei copiau sihăstria altor pusnici înaintași ai lor, precum Misail și Daniil. Lui Sebastian i-ar fi plăcut ca cei doi băieți ai Adrianei, să cunoască prin istoria acestor mănăstiri, istoria țării în care trăiesc și ce poate fi mai edificator și mai pur decât
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389842330.html [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
acest bătrân gârbovit care abia își târa picioarele și pe moment se îndoi de promisiunea sa. „Oare cum să vină acest unchiaș noaptea peste munte? Sau are vreo peșteră secretă? Se va strecura pe întuneric peste stânci și izvoare subterane... Pusnicul este un Sfânt! Numai printr-o minune se poate ține de cuvânt!... Dar să nu mă îndoiesc de onoarea acestui călugăr că-l voi supăra pe Dumnezeu! Sfatul și povața sa sunt sfinte și nu mă voi lăsa pradă ispitei
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
furișă de privirile indiscrete, încălecă pe roibul său și se făcu nevăzut pe cărarea dintre munți care ducea la cascadă. Se strecură pe sub șuvoiul de apă, se cățără pe stânci și ajunse în fața grotei, unde, spre surprinderea sa, îl aștepta pusnicul cu toiagul în mână, nemișcat ca un sfinx. După câteva clipe, ce părură o eternitate, pe chipul bătrânului se așternu un surâs de admirație: - Vezi? Iar te aștept! - Mă uimești, sfințite părinte! Ești mai degrabă o vedenie și nu un
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
mulți bani să îi dăruiască Lui Prepeleac, să le dea pace, / Căci nu-i era pe plac ce face. El, un burduf, a pregătit, / Pe cari cu bani l-a burdușit Și-a dat poruncă dracului / Grabnic să-l dea pusnicului. Dracul, la Prepeleac, s-a dus, / Îi dete banii și i-a spus: „Ia banii ăștia și-apoi pleacă / Unde-i vedea cu ochii! Dacă N-ai să te duci, să știi tu bine / Că rău are a fi de
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Apoi, cu mâna face semn / Și-i adresează un îndemn Încornoratului, să vină, / Pe urma lui ca să se țină. Au mers prin văgăuni adânci, / Până aflară printre stânci O peșteră ce o găsise / Dănilă-n vremea când gândise Ca să se facă pusnic. Ea / Drept vizuină folosea Pentru un urs mătăhălos, / Bătrân și tare fioros. Dănilă-i zise dracului: / „Iată sălșul unchiului, De care îți vorbisem eu. Intră-năuntru, dragul meu, Și-ai să-l găsești chiar după ușă, / Dormind cu nasul în cenușă
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în mână, a luat O drughineață de stejar. / Era el mare pusnic, dar Mai mare-ncredere avea / În bâta ce-n mâini o ținea, Decât avea în sfânta cruce. / Apoi, cu parul el se duce, La Michiduță și-l lovește / Cu sete, cât ai zice pește, În tâmpla dreaptă. Dracul sare / Și
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
a făcut / Atunci când capra a vândut, Păcatul ce l-a săvârșit / Când boi și car a prăpădit. Apoi blestemul gâștelor / Cari n-aveau un gânsac al lor, Se pare că l-a încolțit. / Vai, mult are de pătimit Un biet pusnic adevărat / Atunci când s-a îndepărtat De faptele lumești și vrea / Doar fapte bune a avea! Și ce e mai mare durere, / Decât a ochiului vedere Ca să o pierzi? Dar ce să faci? Numai să rabzi poți și să taci! La
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
0244526248 3544 CAUTES CRISTINA (n.1952) Sinaia, Str. M. Kogălniceanu, Nr. 82 țel: 0244312939 0722748837 9905 CERNAT GHEORGHE (n.1949) Ploiești, Str. Clementei, Nr. 2, Bl. 28I, Ap. 4 țel: 0244511194 0745478660 29785 CERNEA Ț. MARIA (n.1961) Sinaia, Str. Pusnicului Nr. 27 țel: 0244314640 0724623824 29786 CHIPERI G. LOREDANA GEORGETA (n.1976) Ploiești, Al. Parașutiștilor Nr. 2 , Bl. 132A , Sc. B , Ap. 21 țel: 0244590936 0741190541 24712 CHIRILĂ ȘTEFAN (n.1950) Ploiești, Str. Ducă Vodă, Nr. 37 țel: 0244523362 0729305892
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
România: Concursul interregional, ediția a III-a a Cupei Zarandului, marchează primul concurs, în anul 1949, cu etape de zi și noapte, la care au participat echipe din București, Brașov, Timiș și Bihor. Primul concurs din București, organizat în Pădurea Pusnicul în anul 1949, de Ioja Ion, Bucurescu Cristian, ambii muncitori la IOR, urmat de primul concurs de Noapte organizat de bucureșteni la 18 octombrie 1951, la Sinaia în Masivul Gârbova; Anul 1950 - primul concurs de Orientare, organizat la Timișoara (organizator
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
a celor morți de ciumă. Pe acest loc Bosie a zidit o bisericuță de lemn, care s-a numit “Schitul Sihăstria” pentru că era amplasat într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit s-au oploșit câțiva călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, ""pe o dărâmătura de stâncărie, ce forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
uscate și trei vase de lut) și s-ar putea foarte bine să fie o aluzie la urciorul ovidian, fiindcă sfântul Iulian descoperă, când caută urciorul, "o aromă care îi dilată inima și nările". Era niște vin: ce descoperire!" Desigur, pusnicul ar fi putut să uite de urcior, dăruit poate de vreun călător ca mulțumire pentru trecerea cu barca și îl descoperă cu această ocazie. Dar aspectul fabulos și aproape miraculos al descoperirii ne face să ne gândim la o intervenție
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea basmului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care aparține dracilor, motiv pentru a i se oferi lui Dănilă ceea ce-i lipsește: „un burduf de bivol plin cu bani, să-l deie pusnicului Dănilă”. Dar „norocul” nu-i poate surâde pentru mult timp păgubosului Dănilă și, constatării sale sarcastice: „Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu banii de-a gata la picioare și să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într un joc semantic, pentru a amplifica opoziția dintre cele două personaje, Dănilă și Sarsailă: „Cât era de pusnic Dănilă, tot mai mult se sprijinea în drughineață decât în sfânta cruce și pac! La tâmpla dracului cea dreaptă, una!/ -A... Leu! Destul! Nu mai chiui./ Ba nu! Stai, tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! și la stânga una
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea o iconiță făcătoare de minuni a Maicii Precisti, și iconița aceea avea puterea că cine ar fi fost pe moarte, dacă o atingea cu credință de buze, îi trecea boala
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la rând. Ca și mine de altfel. Acasă? Păi, Într’o zi geroasă de decembrie, Grinuț și-a Însușit apartamentul prietenului lui Cristi, intrând prin oberlihtul uitat deschis... Și, gând la gând cu bucurie, i-a Îndulcit aceluia singurătatea de pusnic Într’o bibliotecă, căci asta Îi era apartamentul, una pe care ar invidia-o chiar un oraș, nu doar Cristi, care mă hutuchește ori de câte ori Îmi ascut gheruțele pe cotorul vreuneia din mult mai puținele lui cărți. Cum m’am Împrietenit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Părinținumesc „filosofia vieții”. Printr-o astfel de cugetare mântuitoare,ce trebuie să se permanentizeze în viața duhovnicească, creștinulîși pregătește „răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată” și își asigură, pentru veșnicie, fericirea comuniunii cu Dumnezeu și cu „prie tenii” Săi. Cuviosul Isaia Pusnicul, descriind bucuria sufletului celui dreptîn clipa despărțirii de trup, arată că „la ieșirea lui din lumea aceasta,va face să meargă înaintea lui lucrarea lui și se vor bucura cu el în-gerii când îl vor vedea scăpat de stăpânirile lumii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care le-a făcut. Ele îl vor învonjura și-l păzi de acele puteri, ca sănu se atingă de el. Iar de vor învinge faptele lui, vor cânta înaintealor îngerii, până ce vor ajunge la Dumnezeu întru veselie”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, traducere din grecește,în Filocalia, introducere și note de Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Editura Harisma,București, 1991, p. 116. footnote>.În clipa morții fizice, indiferent de starea sa duhovnicească, sufletul va simți o ușurare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de tot felul;căderea de la Împărăție; despărțirea de sfinți; depărtarea de îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune că la judecată se vor deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale. Cunoștința
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune că la judecată se vor deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale. Cunoștința sfinților între ei, în Filocalia, volumul VI, p. 174. footnote>. Dacăîn inima și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Iluminarea în Spirit adusă pe pământ de Isus Christos și răspândită în lume prima dată prin apostoli și apoi prin religia Creștină nou creată. Timp de exact 31 de ani, am trăit între câțiva pereți mai mult singur, ca un ,,pusnic modern”, încercând să înțeleg ce trebuie învățat în această existență. Un ,,pustnic” în mijlocul agitației ! La un moment dat văzând care este situația, că nu reușeam decât să rămân un neadaptat în fața unei realități care îmi era străină, m-am gândit
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
afară mare și fără nici o izbândă. Parcă perise sămânța sălbătăciunilor. Osteniți, descurajați și mai cu samă flămânzi, căci nu mai era mult pănă la amiazăzi, ne-am întrunit cu toții la umbra unui stejar singuratic și rămuros, care străjuia ca un pusnic în mijlocul câmpului și acolo am ținut sfat unde să ne ducem ca să ne înfiripăm cu nițică mâncărică și băuturică, deoarece nu luasem merinde cu noi, în speranța că ne vom întoarce mai curând acasă, speranță de multe ori înșalată, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bucura mai mult în lume și care-l primea de la orcine cu plăcere și recunoștință erau oalele nouă nesmălțuite. Cum căpăta [una] nouă, spărgea pe celelalte, chiar de ar fi fiert numai o dată în ele. Toate apucăturile lui erau de pusnic, și dacă nu pu [s]tnicea era pentru că-i erau într-adevăr dragi oamenii; el n-ar fi putut trăi departe de ei, deși nu-mpărtășea așa - numitele plăceri și trebuințe ale lor. Sigur era cumcă acest om era pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
neîncrezut; neînțeles; nemaivăzut; neobișnuit; nesiguranță; nevăzut; nimănui; a nimănui; nu; nu acasă; nu prea; oameni; oarecare; obiect; ofensat; om bun; om necunoscut; om simplu; oportunitate; oricine; ou; părăsit; persoană îndepărtată; plăcut; popor; posibil; precaut; precauție; prietena; prietenie; prietenos; profesor; prudență; pusnic; pustiu; răceală; răi; rămîn; rătăcit; rege; rudă; ruși; rușinos; saltea; sărac; scepticism; secret; socializare; spate; stăpîn; străinare; străină; suflet; suspans; șansă de a cunoaște; taină; teamă; teren; timid; timiditate; toiag; toleranță; trecător; uimit; umbra; umbră; un nou început; un om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]