35 matches
-
acest bătrân gârbovit care abia își târa picioarele și pe moment se îndoi de promisiunea sa. „Oare cum să vină acest unchiaș noaptea peste munte? Sau are vreo peșteră secretă? Se va strecura pe întuneric peste stânci și izvoare subterane... Pusnicul este un Sfânt! Numai printr-o minune se poate ține de cuvânt!... Dar să nu mă îndoiesc de onoarea acestui călugăr că-l voi supăra pe Dumnezeu! Sfatul și povața sa sunt sfinte și nu mă voi lăsa pradă ispitei
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
furișă de privirile indiscrete, încălecă pe roibul său și se făcu nevăzut pe cărarea dintre munți care ducea la cascadă. Se strecură pe sub șuvoiul de apă, se cățără pe stânci și ajunse în fața grotei, unde, spre surprinderea sa, îl aștepta pusnicul cu toiagul în mână, nemișcat ca un sfinx. După câteva clipe, ce părură o eternitate, pe chipul bătrânului se așternu un surâs de admirație: - Vezi? Iar te aștept! - Mă uimești, sfințite părinte! Ești mai degrabă o vedenie și nu un
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
-se cu ce le putea oferi natura ce-i înconjura. Până și-au putut realiza un sălaș permanent în adăpostul stâncii de piatră, au trăit în colibe, pentru a se proteja de vicisitudinea vremii de munte. Ei copiau sihăstria altor pusnici înaintași ai lor, precum Misail și Daniil. Lui Sebastian i-ar fi plăcut ca cei doi băieți ai Adrianei, să cunoască prin istoria acestor mănăstiri, istoria țării în care trăiesc și ce poate fi mai edificator și mai pur decât
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
mulți bani să îi dăruiască Lui Prepeleac, să le dea pace, / Căci nu-i era pe plac ce face. El, un burduf, a pregătit, / Pe cari cu bani l-a burdușit Și-a dat poruncă dracului / Grabnic să-l dea pusnicului. Dracul, la Prepeleac, s-a dus, / Îi dete banii și i-a spus: „Ia banii ăștia și-apoi pleacă / Unde-i vedea cu ochii! Dacă N-ai să te duci, să știi tu bine / Că rău are a fi de
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Apoi, cu mâna face semn / Și-i adresează un îndemn Încornoratului, să vină, / Pe urma lui ca să se țină. Au mers prin văgăuni adânci, / Până aflară printre stânci O peșteră ce o găsise / Dănilă-n vremea când gândise Ca să se facă pusnic. Ea / Drept vizuină folosea Pentru un urs mătăhălos, / Bătrân și tare fioros. Dănilă-i zise dracului: / „Iată sălșul unchiului, De care îți vorbisem eu. Intră-năuntru, dragul meu, Și-ai să-l găsești chiar după ușă, / Dormind cu nasul în cenușă
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în mână, a luat O drughineață de stejar. / Era el mare pusnic, dar Mai mare-ncredere avea / În bâta ce-n mâini o ținea, Decât avea în sfânta cruce. / Apoi, cu parul el se duce, La Michiduță și-l lovește / Cu sete, cât ai zice pește, În tâmpla dreaptă. Dracul sare / Și
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
a făcut / Atunci când capra a vândut, Păcatul ce l-a săvârșit / Când boi și car a prăpădit. Apoi blestemul gâștelor / Cari n-aveau un gânsac al lor, Se pare că l-a încolțit. / Vai, mult are de pătimit Un biet pusnic adevărat / Atunci când s-a îndepărtat De faptele lumești și vrea / Doar fapte bune a avea! Și ce e mai mare durere, / Decât a ochiului vedere Ca să o pierzi? Dar ce să faci? Numai să rabzi poți și să taci! La
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Îi fi având tu dreptate, Mariane, însă ți-ar prinde mult mai bine să-ți faci casă undeva pe-aici prin sat... să te însori c-o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent însemna vreo ispravă nemaiauzită
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știe pe de rost bucăți întregi din opera povestitorului, mai cu seamă dialogurile, și îndeosebi vorbirea femeilor. Când harabagiul întreabă pe maica Evlampia Desăgărița de la Văratic pentru ce-și leagă întotdeauna la drum vaca dinapoia căruței, răspunsul călugăriței - că părinții pusnici din Sfânta Agură i-au dat canon să mănânce lapte numai de la o vacă, pentru ca să nu îmbătrînească degrabă, - Adela îl spune ca o perfectă actriță de comedie. Iar la cuvintele "părinții pusnici din Sfânta Agură", bisericește repezite, ea completează textul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
drum vaca dinapoia căruței, răspunsul călugăriței - că părinții pusnici din Sfânta Agură i-au dat canon să mănânce lapte numai de la o vacă, pentru ca să nu îmbătrînească degrabă, - Adela îl spune ca o perfectă actriță de comedie. Iar la cuvintele "părinții pusnici din Sfânta Agură", bisericește repezite, ea completează textul luîndu-și o figură sastisită și făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte - închinăciune adâncă în fața schivnicilor plini de solicitudine pentru tinerețea călugăriței de la Văratic. Problema e simplă. Cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
URMĂ Plecarea mea nu va fi anunțată prin ziare, Pentru că eu nu mă voi duce acolo Prin mica publicitate și nici prin ferpare. Eu am zapis de liberă trecere mai discretă. Dacă mă gândesc bine, eu am trăit ca un pusnic. și ce‐i trebuie însinguratului trâmbițe? E ca și cum te‐ai bucura mai curând: Uite, bre, va mai fi încă un praznic. 174 La capul meu, cuvântări nu doresc să se țină. La ce bun să aflu că am existat, Că
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sud, sub a doua fereastră privind spre zidul despărțitor, este Sfântul Zosima încadrat de două personaje dintre care o recunoaștem pe Sfânta Maria Egipteanca primind împărtășania de la Sfântul Zosima. Figurile slăbite de post exprimă spiritualitatea și asceza profundă a acestor pusnici. În ambrazura ușii prin care se intră în pronaos, în dreapta, este pictat Samson în luptă cu leul, iar în stânga David cu capul lui Goliat în mâna stângă. Ambele scene arată talentul de mare desenator al pictorului. Impresionează realismul puternic care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: “Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: “Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punându-se în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care aparține dracilor, motiv pentru a i se oferi lui Dănilă ceea ce-i lipsește: “un burduf de bivol plin cu bani, să-l deie pusnicului Dănilă”. Dar “norocul” nu-i poate surâde pentru mult timp păgubosului Dănilă și, constatării sale sarcastice: “Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu banii de-a gata la picioare și să
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într-un joc semantic, pentru a amplifica opoziția dintre cele două personaje, Dănilă și Sarsailă: “...cât era de pusnic Dănilă, tot mai mult se sprijinea în drughineață decât în sfânta cruce și pac! La tâmpla dracului cea dreaptă, una!/ -A...leu! Destul! Nu mai chiui./ Ba nu! Stai, tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! și la stânga una
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
bucura mai mult în lume și care-l primea de la orcine cu plăcere și recunoștință erau oalele nouă nesmălțuite. Cum căpăta [una] nouă, spărgea pe celelalte, chiar de ar fi fiert numai o dată în ele. Toate apucăturile lui erau de pusnic, și dacă nu pu [s]tnicea era pentru că-i erau într-adevăr dragi oamenii; el n-ar fi putut trăi departe de ei, deși nu-mpărtășea așa - numitele plăceri și trebuințe ale lor. Sigur era cumcă acest om era pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
turnuri ocolită. Ca de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc; Și pustiul fără margini, și cărarea rătăcită, Stînca, peștera adîncă, În vechime locuită De al muntelui sfînt pusnic ce sîrmanii Îl iubesc. Erau dulci acele ceasuri de extaz și de gîndire, Șoptele, adînci murmure ce iau viața În pustii, A mormintelor tăcere ce domnea În mănăstire, Loc de zgomot altădată, de politici vijălii. Noaptea, totul astei scene colosală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea o iconiță făcătoare de minuni a Maicii Precisti, și iconița aceea avea puterea că cine ar fi fost pe moarte, dacă o atingea cu credință de buze, îi trecea boala
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
neîncrezut; neînțeles; nemaivăzut; neobișnuit; nesiguranță; nevăzut; nimănui; a nimănui; nu; nu acasă; nu prea; oameni; oarecare; obiect; ofensat; om bun; om necunoscut; om simplu; oportunitate; oricine; ou; părăsit; persoană îndepărtată; plăcut; popor; posibil; precaut; precauție; prietena; prietenie; prietenos; profesor; prudență; pusnic; pustiu; răceală; răi; rămîn; rătăcit; rege; rudă; ruși; rușinos; saltea; sărac; scepticism; secret; socializare; spate; stăpîn; străinare; străină; suflet; suspans; șansă de a cunoaște; taină; teamă; teren; timid; timiditate; toiag; toleranță; trecător; uimit; umbra; umbră; un nou început; un om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Părinținumesc „filosofia vieții”. Printr-o astfel de cugetare mântuitoare,ce trebuie să se permanentizeze în viața duhovnicească, creștinulîși pregătește „răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată” și își asigură, pentru veșnicie, fericirea comuniunii cu Dumnezeu și cu „prie tenii” Săi. Cuviosul Isaia Pusnicul, descriind bucuria sufletului celui dreptîn clipa despărțirii de trup, arată că „la ieșirea lui din lumea aceasta,va face să meargă înaintea lui lucrarea lui și se vor bucura cu el în-gerii când îl vor vedea scăpat de stăpânirile lumii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care le-a făcut. Ele îl vor învonjura și-l păzi de acele puteri, ca sănu se atingă de el. Iar de vor învinge faptele lui, vor cânta înaintealor îngerii, până ce vor ajunge la Dumnezeu întru veselie”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, traducere din grecește,în Filocalia, introducere și note de Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Editura Harisma,București, 1991, p. 116. footnote>.În clipa morții fizice, indiferent de starea sa duhovnicească, sufletul va simți o ușurare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de tot felul;căderea de la Împărăție; despărțirea de sfinți; depărtarea de îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune că la judecată se vor deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale. Cunoștința
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune că la judecată se vor deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale. Cunoștința sfinților între ei, în Filocalia, volumul VI, p. 174. footnote>. Dacăîn inima și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]