304 matches
-
Musil se știu puține, despre înaintașii lui Trakl și mai puține. Lenau este revendicat cu extraordinară energie de oamenii locului fiindcă, pe de o parte, e implicat în fenomenul Eminescu, pe de alta, era un cântăreț al spațiului maghiar - al pustei și al istoriilor ei. Expresivitatea lui de limbă germană nu era jignitoare pentru nimeni; dimpotrivă, acomoda etniile. Dacă mai punem la socoteală polonezii (pe care i-a elogiat în poeme memorabile - s-a scris că între înaintașii lui s-ar
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
pe care I-ai făcut datornici astrelor, Înfeudându-i cerului cu Puternica pârghie a Eu-lui. (1921-1922) Însinguratul Atâta timp cât peste Țarskoe Selo Se revărsau cântecul și lacrimile Ahmatovei, Eu, deșirând ghemul vrăjitoarelor, ca un Cadavru somnolent abia-mi împleticeam Picioarele prin pustă, unde Murea neputința. Actor obosit Pășeam oricum, răpus, la întâmplare. Dar între timp în grota-ntunecoasă Cârlionțatul cap al taurului tenebrelor Devora oameni, clefăind sângeros În agresiva roire de insecte. Din mila lunii, ca și cum înfășurat Într-o hipnotică hlamidă, noptaticul
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
nu ideologice (după ce laudă șoselele din Ungaria, călătoarea are grijă să adauge: Ce face însă mîna omului nu poate compensa ceea ce a lăsat, sau n-a lăsat, Domnul. Peisajele plaiurilor românești de un pitoresc greu descriptibil cedează acum locul aridei puste"), cu aer de compunere școlară uneori ("Tot gîndindu-se la felul în care să îmbine utilul cu plăcutul în sejurul care debuta, Ingrid nici nu și-a dat seama cum au ajuns la graniță"), discuțiile "inteligente", complezente și înalt morale despre
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
omenești, Aron Cotruș stimulează, retează prin ricoșeu, izbucnește pe detalii și reconstituie în perspectiva analogiilor cu firea: „Ca o iubită care pleacă pentru totdeauna/ și uită să se uite/ încă-odată înapoi.” Dimensiunea nesfârșitului este cuprinsă în două versuri ale poeziei Pusta, dar semnificația estetică a întregii poezii depășește imitația naturii, ca și în formele și alcătuirile sculptural coloristice din poezia Bivolii, considerată antologică. S-ar putea spune că poezia lui Aron Cotruș este o poezie vizuală. Un peisaj cu atmosferă complexă
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
striga din adîncul plămînilor: "Toți oamenii care..." Și dădea știrea. D.P.: Și tu alergai... M.P.: Distanța de la mine, de acasă, și pînă unde se oprea el, era destul de mare, dar îl auzeam și o luam la fugă. Și ajungeam la mijlocul pustei, știi, un teren deschis, larg, unde se făceau tîrgurile, unde se aduna ciurda..., un teren mare în mijlocul ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
se oprea el, era destul de mare, dar îl auzeam și o luam la fugă. Și ajungeam la mijlocul pustei, știi, un teren deschis, larg, unde se făceau tîrgurile, unde se aduna ciurda..., un teren mare în mijlocul ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile, iar dacă de emoție nu auzeam nimic, îi întrebam pe ceilalți copii. Apoi fugeam acasă și dădeam vestea. Așa că am și amintiri luminoase
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu năduf peste boabele litere transportate spre moară în carele frazelor nu-ți mai spun nimic ție semănătorului de smsuri de linkuri de mailuri tu cultivi în pusta netului jumătăți de idei în jumătăți de cuvinte poemele pentru tine sunt ferestre înguste Cuvântul cu care o numesc angoasa bate să spargă ușa deși e mai bine s-o înfrunt direct nu-i deschid o las să se consume
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
șah 1. Într-o zi rătăceam pe culoarele muzeului de artă modernă din Budapesta; te căutam! Înainte de asta, am stat pe terasa din Buda, pe care o știi, și am privit călărețul de bronz ce se pregătea să plece în pusta maghiară. Cred că și el tot după tine pleca.... Am băut, am mâncat, am clevetit verzi și uscate cu niște doamne cărora le sclipeau ochii după o poveste de dragoste. Eu treceam pe o graniță de anotimp, care nu se
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
nostalgică aducere-aminte a vremurilor când, prin anii '60, generoasa piață alimentară din România era asaltată de vecinii de dincolo de Tisa. Atunci a fost vorba, într-adevăr, de o clară superioritate a industriei alimentare de la noi asupra aceleia a vecinilor din pusta panonică. Dar acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea a românilor înșiși care se grăbesc să-și facă plinul atunci când onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
Faptul în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci și romanțele de țară Ne vom înmulți ca iarba din pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda, cât veacul, pe cadran. De-atunci, înșiră, zilnic, semn după semn, în salbă, Dar foaia lui e rece și-n crugul vieții albă. Unge-i condeiul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
de catalepsie a vizitatorului, parcă ar ascunde ceva din Secretul doctorului Honigberger. Adie și alte nuanțe familiare din expresii de monopol matein: vînătorile din bălți (Farul) se desfășoară ,sub pavăza nedeslușită a unei taine" sau din figurile unor schimnici de pustă, recognoscibile la V. Voiculescu în chipurile pădurețe ale anahoreților de prin stînci. Corabia lui Sebastian (volum publicat postum) este, în egală măsură, un fals jurnal din timpul șederii în Berlinul Occidental și o Nef des fous cu deschidere atît spre
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
muzical, care va fi lansat joi, 28 august, la ora 18, la Școala Populară de Arte din Timișoara (str. E. Ungureanu nr. 1). Înregistrat în Studioul Radio Timișoara de către Ninoslav Iancovici, albumul conține brâuri, hore, ardelene, doine din Banatul de pustă, cu o tematică variată, de la cântecul de dragoste, la cel de joc, de la recunoștința față de părinți, la dorul de locurile natale, ne-a mărturisit faimoasa interpretă. Textele îi aparțin în majoritate poetului Adrian Drăgan din Buziaș, dar și-au adus
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Pescarilor Sportivi Timișoara, unde membrii asociației pot practica pescuitul recreativ-sportiv. Iată o enumerare a acestor acumulări după suprafața luciului de apă: Surduc (365 ha), Jimbolia (120 ha), Liebling (65 ha), Ianova (47 ha), Pescărușul-Lugoj (25 ha), Cărpiniș, Gad, Gătaia și Pusta Variaș (10 ha), Ștrandul Tineretului și Sânnicolau Mare (5 ha), Ciacova (4 h), Deta, Jebel, Otelec și Periam (3 ha). Cât despre speciile dominante de pești ce pot fi întâlnite și capturate - pentru pescarii pricepuți sau ... mai norocoși - ele sunt
Agenda2004-3-04-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281955_a_283284]
-
5 ha), Ciacova (4 h), Deta, Jebel, Otelec și Periam (3 ha). Cât despre speciile dominante de pești ce pot fi întâlnite și capturate - pentru pescarii pricepuți sau ... mai norocoși - ele sunt crap, caras, amur, șalău, plătică și lin. La Pusta Variaș există numai crap; la Pescărușul, Ciacova, Deta, Gad, Cărpiniș, Jimbolia, Liebling, Sânnicolau Mare, Periam și Otelec - crap, amur și caras; la Ștrandul Tineretului și Jebel - crap, știucă, amur și caras; la Ianova - caras, amur, crap și șalău; la Gătaia
Agenda2004-3-04-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281955_a_283284]
-
margarete, 5 camere, 10 locuri; localitatea Bulz - „Leșu“, sat Remeți, motel, o stea, 48 de camere, 117 locuri, restaurant cu 170 de locuri; „Coada Lacului“, camping, sat Remeți, o stea, 18 camere, 68 de locuri, bufet-bar cu 60 de locuri; „Pusta Bulz“, camping, o stea, 60 de camere, 240 de locuri, bufet-bar cu 40 de locuri; localitatea Oradea - „Terra“, strada Făcliei nr. 29, hotel, 2 stele, 21 de camere, 42 de locuri, restaurant cu 130 de locuri l Județul Caraș-Severin - localitatea
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
Dumbrăvița (p) - străzile Vladimirescu, Plăvăț, Maurițiu, Făget (p), Buziaș (p), Sârbova, Hitiaș, Racoviță, Capăt, Dudeștii Noi (p), Ghiroda - străzile Bobâlna, Aleea Ghirodei, Fuișor, Spartachiade, Luncii, Mătrăgunei, Cărăbuș, Lăptarilor; Comloșu Mare (p), Sânnicolau Mare (p) - „Tarotex”, Gară, „Banat Tractor”, „Eurovitalis”, „Legumicola”, „Pusta Kiri”; Denta (p), Gad (p). JOI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), străzile Iorgovanului (p), Cerceilor (p), Lacului (p), Labirint nr. 1, sc. B, Canal Bega (p), I.I. de la Brad (p)), Lugoj - străzile Tapia, Aurel Vlaicu, Caraiman, Timișului, Pescarilor, C. Munteanu, Șirul
Agenda2004-15-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282300_a_283629]
-
gracil, cu o talie mică, o largă variabilitate dimensională și un dismorfism sexual slab exprimat, corespunzând tipului palustris“, concluzionează zooarheologul Florentina Chiu. Porcul domestic din sudul Banatului era ceva mai robust (68,8-75,5 cm) față de cel din Banatul de pustă (57,2-70 cm). Spre sfârșitul neoliticului se constată o creștere a taliei medii a porcinelor, de-a lungul epocii bronzului apropiindu-se de valorile raselor actuale din regiune, 65-90 cm. Pe tot parcursul neoliticului, guițătorul și-a menținut o poziție
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
de Prefectură, Consiliul Județean și Centrul pentru Cultură și Artă Timiș. Regia, scenografia și coregrafia îi aparțin maestrului Milosav Tatarici, care propune trei tablouri coregrafice inedite: Floarea Soarelui, Stegașii și Jordarii. În liniile melodice, cunoscătorii vor recunoaște întreg Banatul, de pustă, de deal și de munte. Soliștii spectacolului vor fi Aurelia Ardeleanu, Ion Luca Jurjescu, Ion Pieptănaru, Radu și Ilie Vincu, Cătălina Pâșlea, Dănuț Matei, Cristina Tăcină, Mircea Ardeleanu, Grigore Merceanu. Orchestrația a fost realizată de Deian Galetin, iar conducerea muzicală
Agenda2003-47-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281733_a_283062]
-
adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană privind păstrarea dominației asupra pustei maghiare și a Țărilor Române, fiind considerat „digul granițelor islamice și lacătul Țării Românești și al Moldovei, precum și al altor ținuturi aflate de partea cealaltă a Dunării”. Aici încercau să obțină ajutor unii pretendenți la scaunul domnesc, din Țările Române
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană privind păstrarea dominației asupra pustei maghiare și a Țărilor Române, fiind considerat „digul granițelor islamice și lacătul Țării Românești și al Moldovei, precum și al altor ținuturi aflate de partea cealaltă a Dunării”. Aici încercau să obțină ajutor unii pretendenți la scaunul domnesc, din Țările Române
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
mea. Există mărci comune, punți între realitatea prozastică și cea poematică (și ar fi de ajuns să citez poeme ca Tatăl nostru care ești în ceruri, Buna Vestire sau, mai încolo, Cântec de leagăn pentru Anaaugustinmarta ori Inima mea pustie ca pusta pustie). Există și o temă recurentă a extincției, imaginată acvatic (iar în legătură cu ea îi las pe alții să gloseze comparatist) și se pot identifica numeroase zone care, pur și simplu, comunică și se potențează reciproc, sugerând un efort de construcție
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
faci drăguțule", dar de codru nici urmă. Tufișurile și firele de iarbă au fost și ele înghițite de vârcolaci. Intri în România ca într-o Sahară iluminată de stele ostile, chioare și neputincioase. Pe când ungurul a știut să facă din pusta lui stereotipă un spațiu plin de pitoresc, românul a redus farmecul înnăscut al "spațiului mioritic" la o rezervație dezolantă de gunoaie, laboratoare sigure de viruși rari ce ne vor aduce din nou pe prima pagină a ziarelor europene. Dacă într-
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
de îndeletnicirile îndătinate și angrenarea în sistemul relațiilor bănești atrage după sine aspre sancțiuni pedepsitoare. Ghiță din Moara cu noroc și-a părăsit coliba și îndeletnicirile de pantofar sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată care îi va aduce pierzarea prezisă, de altfel, din capul locului de
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Constantin Țoiu FIICA PUSTEI sau Cartea vindecării (citez, n.n.) titlul nuvelei ales împreună cu Costi pe ziua de 1 august 2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]