366 matches
-
amintiri care-ți umbresc obrajii tăi atât de îmbujorați altădată, gura ta, fântână seacată de izvoare, s-a topit în cântec de liră, ochiul meu nu mai întârzie pe gleznele de viori care cântau, acum e tăcere, cerul se dilată, pustiiri de toamnă fluidă care alunecă prin geamuri, procesiune de nimfe, plutim peste lucruri cu aripi de ceară, ca doi zei morți printre ruinele unui apus târât prin Insulele Fericiților... sâmbătă, 1 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: apus / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
din zece ca număr. Sărmana Romă pe care noi o divinizăm și ne-o închipuim că a rămas încă aceeași...! Un oraș care se hrănește cu stârvuri. O mașinărie de zdrobit oase, conștiințe, idei, destine. Un loc al disperării și pustiirii morale. Și ceea ce este mai înfiorător e că nu se întrevede nici o scăpare! Roma e stăpâna lumii dar ea e moartă sufletește. A murit acea frumusețe tinerească pe care au cântat-o poeții ei. Unde sunt Vergiliu, sau Horațiu, ori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
aceste trei volume sunt o meditație asupra miracolului, sau, mai bine spus, asupra lipsei lui și posibilității de a-l recrea sau de a-l regăsi în hiper-realitatea lumii de azi. Privirea inteligentă, lucidă și sceptică a ei remarcă frust pustiirea acestei lumi, absența zeilor, sau, mai degrabă, căderea lor în derizoriu. Cristina Dascălu participă cât se poate de efectiv și de vivace la întâmplările lumii sale, pe care le observă, le cântărește, le influențeză și le împărtășește. Nu există tânguire
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
am făcut din ele: Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul; De când Te-am bătut în cuie, Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-fiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Ne rugăm la Tine: Iartă
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarta_doamne.html [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]
-
nouă din zece ca număr. Sărmana Romă pe care noi o divinizăm și ne-o închipuim că a rămas încă aceeași! Un oraș care se hrănește cu stârvuri. O mașinărie de zdrobit oase, conștiințe, idei. Un loc al disperării și pustiirii morale. Și ceea ce este mai înfiorător e că nu se întrevede nici o ieșire! -Eu văd și partea plină a paharului, spuse Audanius. Suntem aici și îmi e de ajuns! Familii nu mai avem...n-are cine să ne aștepte la
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
pe sine până-n rădăcinile existențiale când se preocupă cât de cât de Luminarea Poporului, adică Rezistența prin Cultură, iar aceasta devine orbitoare efectiv asurzitor numai dacă există progrese notabile prin geniu obligat în Marea Recuperare a istoriei spirituale netrăite din cauza pustiirilor, de la antici la existențialism, dar am rezistat. Una dintre cele mai grele sarcini Kitsch ce revin postacului, postănacului, cameleonului, cocalarului, samsarului, renegatului, mankurtului, popândăului, ratonului sau sconcsului este atunci a naviga corect ipocrit prin vâltoarea accepțiilor de român ca membru
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
picătură de apă trebuie să fie prețuită, organele de decizie și de gospodărire a apelor fac eforturi pentru amenajarea complexă a cursurilor de apă, astfel încât societatea și natura să nu fie afectate în condiții deficitare de secetă hidrologică. Comparativ cu pustiirea, extinderea deșertului pe Planeta albastră, în ce măsură este amenințată România de coșmarul infectării mediului, al diminuării resurselor de apă, energie și hrană? România nu este în situația regiunilor cu deșert, dar este conștientă că prin activități iraționale în care se neglijează
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
priviri! Totul va fi al tau din tot ce poți s-admiri. SONETUL FEMEII Femeia e-n toate și toate-s în una, Poartă deschisă spre (ne)fericire, Punctul sacrosanct pentru pomenire, Pentru intrarea-n paradis, arvuna, Unic antidot pentru pustiire, Setoasa de iubire-ntotdeauna, Uneori furtună, dar și fortuna, Un felinar în ceață subțire. E al magneticei fascinații semn, Pe scena vieții, prima solista, Poate chiar și într-un cadru nesolemn Să-nsuflețească și-o inima de lemn, Motiv că
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1424174960.html [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
Te vrem aici, mereu cu noi. De câteva ore stai stană de piatră. Hai, în ținutul nostru! - Dar sunt cu voi! Și-mi șterg obrajii de înrourare sau poate că nu ar trebui că și așa inima mi se supune pustiirii. Cana de pe colacul fântânii mă așteaptă cu apă bună. În față îmi stă decorul de basm, în spate am amintirile noastre, în gând mă zbat, răcnesc și în inimă parcă mă înec. Cuvintele se opresc undeva și doar cântecul clopoțeilor
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
cu raza ta, să mă-ncălzești cu iubire! Să-mi poți lumina cărarea ce duce în nemurire! Te-oi aștepta, Luceafăr blând, aici, pe margine de Lac! La nuferi să privești zâmbind, când în petale mă îmbrac! Din a vieții pustiire, în tine să mă regăsesc, îmi adun glas din gândire și-n versul tău mă risipesc! © Maria Filipoiu Din ,,Antologia SIMBIOZE LIRICE vol.11" Editura Anamarol Metamorfozare Adeseori îmi viscolește gândul prin amintirile sub tei în floare. Cum Eminescu șlefuia
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434661732.html [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să știi că ești nebun și să aștepți ocara ca să te curățești”. Lucru regretabil, scrierile Părintelui i se par autoarei niște „compuneri minore”, care „n-au atras niciodată atenția, nici a specialiștilor, nici a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
neștiuți de nimeni. Dar și unii și ceilalți trebuie să fie cuprinși de dorul patriei care plânge, căzută sub loviturile ticăloșilor interni și ale dușmanilor externi, furată de haite naționale și internaționale, țară asupra căreia se abat norii arctici de pustiire. Să-i doară și să nu mai rabde suferința ei, supusă atâtor amenințări. Să-și aducă aminte cu toții, că într-un astfel de moment, Avram Iancu doar atât a spus: NO, HAI!.. Și a plecat cu ceata lui de moți
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să știi că ești nebun și să aștepți ocara ca să te curățești”. Lucru regretabil, scrierile Părintelui i se par autoarei niște „compuneri minore”, care „n-au atras niciodată atenția, nici a specialiștilor, nici a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii spre est și sudul însorit. Apoi, din hăul asiatic, au tot venit ordii păgâne, ce-
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
dispariței canalelor de comercializare a produselor pe relația sat-oraș, prăbușirii industriei, emigrării a cca 3 milioane locuitori din care, posibil, cca 1,5-2,0 milioane să provină din mediul rural, iar ca urmare, are loc îmbătrânirea populației, depopularea satelor (până la pustiirea celor de munte). Situația satului românesc nu a fost singulară, ea s-a suprapus peste criza întregii agriculturi care a devenit un sector marginal al economiei naționale, căruia decidenții din ultimii 22 ani nu au găsit timpul necesar să se
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
peste noi fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire. Multe se-adună sub a mea privire! Până și cerul e sătul de-atâta amăgire! Nori negri se adună în neștire Când printre brazii cei rămași în pustiire Curg munții peste noi fără oprire... Referință Bibliografică: Rondelul munților / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RONDELUL MUNȚILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1489917931.html [Corola-blog/BlogPost/353374_a_354703]
-
nu te cunoști, cum te poți iubi? Și atunci, de asta zic, că iarăși începutul este să ne aplecăm asupra noastră, și aplecându-ne asupra noastră vom descoperi un mare hău și-o mare prăpastie plină cu toată urâciunea și pustiirea a ceea ce este omul în starea lui de părăsire. Și dacă fiecare vom descoperi ceea ce suntem noi de fapt, noi vom ierta prea grabnic pe cel care ne greșește nouă, iar această iertare este de acum un început al dragostei
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
celei individuale) punea în acțiune un teribil appareil sanglant de la destruction, o industrie de falsificare a conștiinței și deturnare a realității, o fabrică de opinie publică și un despotism dezlănțuite asupra mentalului, o monstruoasă tehnologie de mutilare a minții, de pustiire a sufletelor, un demers deliberat de distrugere sistematică a imaginii omului despre sine și despre ceilalți. Se miza astfel, cu evidentă premeditare, pe o cât mai profundă (și definitivă!) amuțire a gândului, a interiorității și deci, implicit, pe totala dizolvare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
apuse însă mesajul este cu totul altul. Unul cu impact optimist dat de așezarea în tablouri, discret dar foarte vizibil, a unor tonuri de verde proaspăt, semn că viața, așa cum o cunoaștem și o recunoaștem, nu se lasă înfrântă de pustiiri trecătoare și rămâne întotdeauna triumfătoare împotriva oricăror vicisitudini. Nici nu se poate să nu observăm subtila dar și extrem de inteligenta metaforă conținută de aceste peisaje referitoare la istoria la fel de zbuciumată și încărcată de nefericire a acelor locuri dar și a
ISPITA ARDERII ÎNĂLŢĂTOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_ispita_arderii_mihai_batog_bujenita_1338711446.html [Corola-blog/BlogPost/358274_a_359603]
-
prins' în lâncezeli, Când îndoiala va pierde-n rațiune, Zâmbetul se va cerne-n incertitudini, Făr'de zâmbetul de dans! Viața-i crezul în argumentul de iubire, De vezi și mentalul cu a sa vinovăție, Fugind, strivind și conștiința-n pustiire, Crezând că se oprește-n loc o calomnie.. Zâmbind, o ștergi dansând pe ironie! Copil al umanității în fiecare zi - zâmbește! Este un 'logos al libertății tale de expresie, Căci, zâmbetul drăgăstos nimeni nu-l oprește, Unde nici patos, nici
ZÂMBETUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Zambetul_valerian_mihoc_1371222745.html [Corola-blog/BlogPost/342161_a_343490]
-
de zile cu fața spre Răsărit zicând de câte 100 de ori: ,,Dumnezeule, miluiește-mă pe mine, răutatea cea veche”; și iarăși: ,,Dumnezeule, miluiește-mă pe mine, care sînt înșelăciunea cea întunecată”; și iarăși: ,,Dumnezeule, miluiește-mă pe mine, urâciunea pustiirii”, săvârșind aceasta cu gând smerit, atunci vei fi primit în rînduiala cea dintîi, și te vei număra cu îngerii lui Dumnezeu. Dar Zerefer i-a răspuns cu trufie: Oamenii care ascultă de mine mă iubesc și mi se supun, cum
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/17_ianuarie_sf_antonie_cel_m_ion_untaru_1389930006.html [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
ce cresc în tâmple Visele-ncăpute-n palma vremii Călimări de suflet ce se umple Cu dureri ascunse-n trupul iernii Năvălesc în noi precum furtuna Și se năpustesc rupând zăgazuri De pe boltă-și oglindește luna Chipul șters în luciul din iazuri Pustiiri de vise-n copci de gheață Între două ierni - parfum și muguri, Primăveri cu dor nestins de viață Înflorind în liniștea din crânguri Pumni de ghiocei, miresme fine Ochi ce strălucesc râvnind iubire Umbrele se sting, când din stamine Aripi
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_iarna_georgeta_resteman_1331010803.html [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
îndurarea ca ispășire pentru neam, împăcări profunde, arderi spirituale, dăruiri frumoase, chemări celeste, înălțări mistice, incantații serafice, toate îmbrățișate în, Poemele sublime ale nimbului durerii tuturor prigoniților. Toate sigiliile marilor tragedii istorice naționale prin întemnițări, persecuții și prigoane, dincolo de toate pustiirile rele, au înmugurit prin harul lui Dumnezeu, conferit prigoniților, în versul creștin cu o demnitate liturgică, sacerdotală, nemaiîntâlnită pe pământ. Prin configurația ei sufletească, Poezia Suferinței transcende un spirit de continuitate adorabil și memorabil privind Atitudinea jertfei în Epoca de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
am făcut din ele Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul De când Te-am bătut în cuie Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-nfiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Au sosit maeștrii fricii Zilnic
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarta_doamne_.html [Corola-blog/BlogPost/351441_a_352770]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎN SEARA ASTA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 815 din 25 martie 2013 Toate Articolele Autorului în seara asta In seara asta vreau să te simt ca pe-o aripă blând presărată peste pustiirile mele. In seara asta dărui-te mie ca o poemă ce n-am citit-o încă, ca o paletă de pictor din care să gust culorile tale. Și, când voi fi îmbătat de blândețea, cuvintele și culorile tale, voi fi
ÎN SEARA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/In_seara_asta_leonid_iacob_1364228209.html [Corola-blog/BlogPost/345398_a_346727]