187,471 matches
-
o prelungire a transei. Orașul era pustiu, curat, luminat. Luna strălucea. Și îmi dirija pașii pe drumul nopții. se instalase deja în toți cei care am fost la Ateneu. Delicatețea și fermitatea acestui muzician, cu o energie fantastică, cu o putere de concentrare uluitoare m-a făcut să cred că poate cînta la mai multe intrumente în același timp, ca un fel de om-orchestră. Prezența lui Beethoven a devenit majoră. Dramatică, tensionată, imperială, divină. După al doilea concert, am prelungit starea
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
ambiții, pofte, dorințe, posesiuni. În abstracțiunea lor, cuvintele cad, asemenea pietrelor tombale, peste realități concrete. Trebuie să se întâmple câte o nenorocire, pentru ca să ne dăm seama de importanța acestei stranii invenții. De pildă, cuvântul ,proprietate". De când au pus mâna pe putere, comuniștii n-au avut dușman mai mare. ,Proprietate" înseamnă ,independență". Înseamnă libertate de gândire și de acțiune. În marea lor ticăloșie, comuniștii au dat proprietății o conotație agresiv-negativă: ești proprietar, ești hoț, rău, ticălos. Trebuie să fii cârpit în fund
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
de vultur? Cum să-ți intre în cap că există limite în poftele și abuzurile tale, când ai fost învățat de mic s-o iei ,spre comunism, în zbor?" Cum să accepți teroarea nesomnului și a muncii până dincolo de limita puterilor, când ai fost dresat să ,ți se dea" totul pe gratis? La acest nivel, al orbirii voluntare a indivizilor, comunismul a fost, într-adevăr, o utopie. O utopie a leneșilor și a hoților. Când, prin modificarea legii, molatecul cuvânt ,ocrotește
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
Occident...". Și Ion Bogdan Lefter: ,Nu văd - așadar - motive de realimentare a tradiționalelor noastre complexe, conform cărora am suferi veșnic de grave ,decalaje". Poate că rămîne valabilă doar constatarea că prozatorii români, cu excepții rare, au o fantezie limitată, o putere de invenție mediocră. Din perspectiva unei analize tematice, atare carență e gravă." Altă ,durere" e deprinderea literaturii noastre de-a fi ,targetată" (sic!) mult mai mult spre critică (și-a pierdut din influență, și ce dacă...) decît spre public, atavism
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
tour du rôle, Ion Simuț și Costi Rogozanu: Cele mai bune romane din proza actuală au o intrigă de bibliotecă: sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale lui Nicolae Breban, pînă la Puterea nevăzută, apărut de curînd, sau dezastrul spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. ș...ț Mă întreb ce le lipsește pentru a stîrni un ecou important în Europa. Și un răspuns acesta ar fi: sînt prea livrești
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
Radu al VII-lea de la Afumați, tot din 1845, este ,tradus de S. Andronic", cum se precizează în subtitlul lui, după un presupus manuscris original al profesorului francez Buvelot, stabilit în București. Prin 1847-1848, Ion Ghica își încearcă și el puterile în construcția dificilă a acestui gen de scrieri, dar eșuează, lăsând numai un fragment, Istoria lui Alecu, rămas necunoscut, în manuscris, mai bine de un secol. Ion Ghica avea ca model romanul Jérôme Paturot ŕ la recherche d^une position
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
e o minciună, ei o repetau însă până la exasperare, jucând un rol într-o piesă sinistră. Ancheta n-avea nici un sens căci adevărul fabricat într-o noapte era stabilit dinainte, uneori modificat în noaptea următoare până coincidea cu verdictul convenabil puterii bolșevice. Era produsul unei perversiuni care fusese imposibil de anticipat. Așadar A.K. s-a eschivat, ba, mai mult, s-a scuzat că trebuie să plece și a întrerupt vizita. După ce și-a sedimentat impresiile despre întâlnire, care nu erau
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
nici el vreun efort de a îmbunătăți canalizarea și nici n-a dat vreun semn că nu-i place contractul cu Apa Nova încheiat de predecesorul său. Sînt de acord că Traian Băsescu a fost vînat ca primar de fosta putere, dar pe acest principiu, al hăituirii, Ion Iliescu s-a dat drept victima lui Ceușescu, Emil Constantinescu drept victima structurilor, iar Ion Iliescu, din nou, drept victima bunei sale credințe. Dacă și Băsescu se victimizează, ca fost primar al Bucureștiului
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
anonim cum îi stă bine unui om cu asemenea preocupări, Caesar (1054-1098), un fel de Zorro, ziua înger, noaptea demon, aventurier și corsar; Schwartz von Schwartz (1088-1160), genealogul, omul care pune bazele științei pe care se întemeiază tot sistemului de putere în Evul Mediu; Richard le Noir (1118-1149), cavalerul, personajul curajos, veșnic îndrăgostit, oricînd dispus să sară la luptă în numele onoarei și al dreptății. Dincolo de aceste personaje care ne introduc în climatul fascinant și misterios al unei epoci prea puțin cunoscute
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
p. 15), chiar dacă exemplele analizate preferențial pot induce o astfel de conexiune obligatorie. Rămân, totuși, la această idee că vizionarismul poetic, dacă nu e apanajul romantismului, e o virtute sau o predispoziție de sorginte romantică, bazată pe încrederea totală în puterea (divină și divinatorie) a poeziei de a inventa trecutul, prezentul și viitorul ca lumi fictive ce concurează sau exploatează realul. O astfel de convingere ar fi putut fi combătută sau contracarată de Cătălin Ghiță dacă acorda o atenție mai mare
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
în două acte Comandantul închisorii și deținutul ar fi putut fi foarte bine un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
propria sa filozofie a supraviețuirii, propriile sale tehnici de înșelare a vigilenței Stăpînului. Cinismului în tortură al gardianului îi răspunde un cinism în supunere al deținutului. Firește întreaga situație este psihanalizabilă și ea reproduce imaginea la scară a relațiilor de putere care guvernează raporturile interumane. Deținutul este posedat, inclusiv fizic (chiar dacă nu neapărat sexual) de gardian, situație care îi asigură și lui un sentiment pervers, la limita plăcerii. Supus tuturor frustrărilor, deținutul sfîrșește prin a suferi, așa cum se întîmplă de obicei
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
și cine nefericitul în această relație. Cert este că între Stăpîn și Sclav se stabilește o situație de interdependență. Dispariția unuia ar face imposibilă existența celuilalt. Teza acestei piese este aceea că existența umană se bazează pe un raport de putere. Este o lume în alb și negru, o lume a terțului exclus, împărțită strict în călăi și victime, în opresori și posedați, în puternici și slabi, între cei care umilesc și cei nevoiți să-i lingușească pe cei care-i
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
în călăi și victime, în opresori și posedați, în puternici și slabi, între cei care umilesc și cei nevoiți să-i lingușească pe cei care-i umilesc, în ultimă instanță între masculin și feminin. Sexualitatea reprezintă chintesența acestui joc al puterii și nu întîmplător ea joacă un rol esențial în demonstrația lui Gabriel Diradurian. Ideile din Comandantul închisorii și deținutul nu sînt noi, nici neapărat corecte (politic), dar ele au meritul de a da de fiecare dată de gîndit. De aceea
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
veni să ne explice subtilitățile limbajului lui Noica. Și totuși, germanul, deși nu a auzit de Noica, te tratează politicos și curtenitor, pentru că știe că, prin oameni ca Noica, cultura germană va iradia în lume. Asta îl preocupă pe el, puterea tradiției germane de a rezona în lume și de a se întipări în mințile oamenilor. Din păcate, România a pierdut șansa unei iradieri culturale cu bătaie universală. Nu ne ajută limba, nu ne ajută tradiția, nu ne ajută politica. Și
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
de César Franck, cu tendința ei ascensională încordată cât și în evanescențele debussyste. ,Marea"de Debussy, în cele trei ipostaze ale ei, a beneficiat de un aliaj echilibrat între rigoare și limpezime, tensiune și suplețe. Mixturile timbrale rafinate au avut putere de sugestie picturală, iar intervențiile solistice, deosebit de reușite (mai ales cele ale lemnelor), ne-au demonstrat virtuțile individuale ale unor instrumentiști de performanță. Pentru încheiere, gradația dinamică și ritmică fără cusur a Bolero-ului de Ravel au adus satisfacție deplină
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
modă prostească, România nu e pregătită cu adevărat să intre în UE, sanctificarea lui Ștefan cel Mare și cea a lui Eminescu țin de propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna unor neisprăviți și fac propaganda Puterii (contextul e cel de anul trecut), terorismul nu poate fi ignorat, ne privește și pe noi etc., lucruri cu care cu greu
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
cea a lui Eminescu țin de propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna unor neisprăviți și fac propaganda Puterii (contextul e cel de anul trecut), terorismul nu poate fi ignorat, ne privește și pe noi etc., lucruri cu care cu greu nu poți fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
jalnică a social-democrației de la noi. A susținut Alianța hibridă, de criză, PD + PNL, două forțe politice opuse dar aliate împotriva unui PSD profund imoral, drapat sub o falsă doctrină social-democrată, urmînd ca după ce Alianța îi va înlătura pe criptocomuniști de la putere să-și separe, în timp, polurile iar acestea două să ajungă să alterneze democratic la putere (vezi O clarificare politică). Acesta e visul politic al lui Mircea Cărtărescu, politic precaut, echilibrat, mai degrabă de centru. Cît privește dimensiunea culturală a
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
opuse dar aliate împotriva unui PSD profund imoral, drapat sub o falsă doctrină social-democrată, urmînd ca după ce Alianța îi va înlătura pe criptocomuniști de la putere să-și separe, în timp, polurile iar acestea două să ajungă să alterneze democratic la putere (vezi O clarificare politică). Acesta e visul politic al lui Mircea Cărtărescu, politic precaut, echilibrat, mai degrabă de centru. Cît privește dimensiunea culturală a ideologiei, scriitorul se arată nu neinteresat de querella ,boierii minții" VS. ,oierii minții", dar dezamăgit, scîrbit
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
De ce are nevoie Heidegger de poeți și în slujba a ce anume pune el lectura acestora? Putem spune că poezia intervine în parcursul gândirii lui Heidegger atunci când el începe să fie invadat de un profund scepticism în privința filosofiei și a puterilor sale explicative. Este momentul în care Heidegger tematizează ,sfârșitul metafizicii", sau măcar impasul ei. ș...ț Rezumând, Heidegger abordează fenomenul poetic în direcția unei linii pe care am putea-o numi, cu ghilimele, ,meditativ-teologică", una în care Heidegger încearcă să
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
printr-o multitudine de stări, de la humorul robust până la cea mai adâncă reculegere. Și nu lipsesc nici referirile mai mult sau mai puțin directe la trecut (Mozart, Bach) sau flashurile pe care geniul beethovenian le aruncă spre viitor (Schubert, Brahms). Puterea de organizare, de cuprindere a pianistului ne-a prilejuit satisfacția unei versiuni remarcabile; poate doar o tentă de humor în plus și ceva pedală în minus pe alocuri ar fi fost utile. întotdeauna este interesantă o privire din afară asupra
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
în protocolul de acord". Oana Orlea, mai 2005. Din lipsă de spațiu Trebuie să pun punct aici, sau să promit printr-un Va urma, cine știe când, o continuare, mai mult poate pentru a-mi dovedi mie, orgoliului meu, o putere de concentrare, de sinteză, pe care n-o am, pentru a mă ține de cuvânt și a-mi onora enunțată destul de vag, de altfel, pe la începutul paginii, intenția de a comenta în cheie subiectivă mai multe puncte fierbinți din sumarul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
poate lua orice chip și nume. Un alien despovărat de efectele speciale ale cinematografiei și făcut să rămână, pentru totdeauna, în acest adăpost de carne dulce și sânge cald. Strecurat într-o identitate umană furată adevăratului posesor, demonul vine cu puterea lui de a altera și fărâma lumea, distorsionând tiparele divine și maimuțărind, în chip specific, gesturile fondatoare ale Creatorului. Asistăm la un ritual negru, prin care buna alcătuire a universului, vechile rosturi sunt maculate și rostogolite de frenezia distructivă: ,de câte ori
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
a altera și fărâma lumea, distorsionând tiparele divine și maimuțărind, în chip specific, gesturile fondatoare ale Creatorului. Asistăm la un ritual negru, prin care buna alcătuire a universului, vechile rosturi sunt maculate și rostogolite de frenezia distructivă: ,de câte ori inspir cu putere o gură fierbinte mi se lipește de plămâni./ sar prin odăi și mă rostogolesc până adun direct peste piele tot praful/ și toate firimiturile de pâine/ și până ce podelele se rulează în mijlocul încăperilor ca niște covoare" (Poem pentru MhM, 3
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]