40 matches
-
de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
care au început a tăcea, nu din cauza depărtării de prilejurile ispitei, ci din sănătatea sufletului tău; așijderea, care din ele ai deprins a birui cu mintea, și nu din lipsa prilejurilor, și ia aminte de nu vezi cumva în lăuntrul putrejunii rănii tale, că aprins a crește ca o pace a sufletului. Din aceasta îți este cu putință să cunoști măsura sufletului tău. Dar acestei scări a însingurării, pe care a privit-o Iacob în vis, cine să-i spună toată
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
să se înalțe o politică și o etică”. Concepția lui politică corespundea principiilor politice ale Partidul Conservator (1880-1918)|conservatorilor, și mai ales ale junimiștilor, care erau de formație germană. Scopul lui Eminescu era să acționeze ca un „chirurg” care elimină „putrejunea bubei noastre naționale” astfel încât societatea să poată să-și însănătoșească „corpul statului”. El se simțea obligat să lovească în nulitățile politice, pentru ca ele să știe „că nu se pot amesteca nepedepsite în lucruri ce nici sunt în stare să le
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
a face originea, etimologia unui sunet cu scrierea lui? Nimic. Cum va scrie autorul - pentru a pune în evidență - sunetul j, când se derivă din z [plus] ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi - substantivului repejune; apoi sânt mulțime de numiri colective cari se termină în ez sau az și au regulat ej la plural precum genoveji, franțuji, olandeji, engleji, portugeji, apoi praz/praji, obras/obraji, viteaz/viteji etc. Un exemplu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
descredita tot ce se opune la instinctele lor de rapacitate înnăscută. Prin sistemul minciunii constituționale, prin mascarea urelor și intereselor individuale cu masca intereselor statului, prin formarea de comitete de esploatare în tot lungul țării, statul român e cuprins de putrejunea unei adânci corupțiuni, ce roade în mod egal cercurile cele mai nalte guvernamentale până la cel din urmă postulant din sat. Chiar dacă sentimentul statului revoltă pe mulți din cei cu mintea și inima limpede, poporul a pierdut de mult încrederea că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multe scene comice. Realitatea tragică a vieții noastre de stat e nespusa mizerie a populațiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e ușurința și lipsa de caracter în viața publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioți care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor și lefilor nemeritate, fie prin arendarea moșiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituționalismului, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai ieri republicană până la comunism, astăzi crează decorații, împărțindu-le între ei cu profuziune; ieri voind să răstoarne pe Domn, azi îl titluiesc rege; ieri proclamând republică la Ploiești, azi joacă cu aceeași măiestrie pe lingușitorii Curții. Din focarul Bucureștilor putrejunea morală și socială se mănține metodic asupra întregei țări; din painjinișul hidoasei pocituri se-ntind firele în filialele societății de exploatație ce au forma de comitete de salut public. Pe când nici o îndreptare nu se face nici școlii, nici bisericii, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bilete de la "Caffe chantant" și advocați fără pricini cum și fără știință de carte. Puțin ne pasă nouă cine se va alege. Fie negustori cinstiți, țărani, proprietari mari, numai elemente sociale pozitive să fie, nu de acelea cari trăiesc din putrejunea corupțiunii publice, nu de acelea pentru cari diurna de doi galbeni și gheșefturile cu moșiile statului sânt idealele vieții. Respingem dar tertipul autorizării de prisos din partea Camerelor, o autorizare prin care guvernul voiește să scape de răspunderea ce cade asupră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ridică in ceruri, iar cetitorii cred, reputația se întemeiază, până ce la urma urmelor avem leit-poleit înainte-ne pe candidatul la minister. Cazuri s-ar putea cita o mulțime, ba chiar ar fi practic de a se face o statistică, a putrejunii sociale, atât de numeroase și instructive sânt ele. Pentru România cel întîi și cel mai mare bine ar fi o curățire a universităților noastre de semidocții si simplii postulanți cari îi ocupă catedrele și introducerea unui alt mod de numire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Al d-voastră cu stimă, Moldoveanu Avem atâtea de imputat guvernului roșu, atâtea falsificări, atâtea calomnii aruncate asupră-ne, atâtea acte nesocotite, atâta lipsă de simț de dreptate încît adeseori ne lipseau cuvintele și proprii, și figurate, pentru a însemna putrejunea bizantină ce-au răspîndit-o oamenii aceștia asupra țării, ne lipseau locuțiunile pentru a reduce la adevărata lor espresie zădărnica logomahie cu care amețesc publicul român și falsifică bunul lui simț, atât de vestit odată, pentru a arăta, în fine, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Adu-ți aminte că așa îmblau bizantinii cu turcii, // adu-ți aminte că așa îmblă popoarele în decadență și dezbărbătate de corupțiune și că insulta azi, lingușirea mâni, lingușirea până la pământ cu restabilirea celor mai bune raporturi sunt semnele de putrejune internă, semne că mărul e copt, putred de copt pentru a vă cădea în poale, puternici vecini! De aceea, aveți îndurare de spuma Fanarului, de cucuvaia pripășit[ă] de ieri alaltăieri în această țară, și ce deriziune!! șef al partidului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul sub o formă ori sub alta. Asta e cheia tuturor relelor și tuturor suferințelor, acesta cuvântul cu care se dezleagă cimilitura putrejunii sociale și politice din România. Posibilitatea dată unor nulități și unor parveniți de-a trăi din buget, din întreprinderi, din arenzi, din păsueli; posibilitatea constituțională dată unor oameni de proveniență incertă de-a exploata munca poporului fără nici o compensație, iată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceea ce fac desigur că am fi mai blânzi, pentru că rușinea e un semn de posibilitate de îndreptare. Dar aceasta lipsește cu totul. Vedem dar că aci nu ajută alifia îndulcitoare a eufemismului, ci numai scalpelul chirurgului; de aceea tăiem în putrejunea bubei noastre naționale și voim ca protoplasma națională să re]ntregească golurile create prin tăieturi. Din sâmburul și esența poporului autohton trebuie să iasă puterea medicatrice a naturii, care să însănătoșeze corpul statului. În fine mai relevăm o acuzare, "Romînul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să li se interzică de-a face politică într-o țară ce nu-i a lor, să arunce pe orice român ce nu stă sub inspirațiile sub cari ele stau epitetul de trădător. În mlaștina aceasta de scurgere pentru toate putrejunile orientale și occidentale, în acest otel malfamat care se numește "Romînia" străinii vor să ne învețe cum să păstrăm întregi dreptățile și hotarăle țării și, ceea ce-i mai rău, d. Ion Brătianu nu pregetă nicicând de-a se pune în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știe nici Coroana, nici poporul și ceea ce ne-am însărcinat noi a le spune amândurora. Și ceea [ce] nu știe nici Coroana, nici poporul românesc este că această stare de lucruri nu poate merge înainte, că o stare sistematică de putrejune și de corupție trebuie să dea loc la izbucniri și că asemenea izbucniri ar fi periculoase în starea internațională, precară în care se afla România. Lucrul merge atât de departe încît orice putere străină are în mână făgăduința de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la un milion. Sentimentul de drept și datinele vechi dispărând, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viața oamenilor. Sub domniile străine se tipăresc adevărați codici în locul legiuirilor bisericești de mai nainte. Precum corupția îmbătrînește pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul românesc. Într-adevăr, acum două sute de ani aflăm o mulțime de caractere ale evului mediu: aflăm pe jurați în chestii civile, ceva cu totul medieval, gratuitatea serviciilor publice, o jurisdicțiune limitată a proprietarilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pune de {EminescuOpIX 312} ex. întrebarea cum de se preface în limba română grupul sc în șt? Ce înrîurire are i consonans (jot) asupra vocalelor și consoanelor cu cari se-ntîlnește? Cum se poate esplica prefacera lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor pentru a evita orice turburări. Nouă ni se pare că pericolul turburării s-ar putea evita dacă li s-ar îngădui "docților magnați" petrecerea a 24 de oare - în beciurile poliției. Dar ceea ce e caracteristic pentru vremea noastră, pentru "putrejunea mărului ", este că se găsesc organe care să ieie asupră-le apărarea acestor băieți, care, în loc să învețe carte și să-și împlinească prin învățătură știrbăturile firești ale minței lor, pleacă să complimenteze pe turc cu o bandă de țigani în urma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce scump e visu-acesta! Ce Taină crește-n zid, de crapă de lumină, Lumină izvorând? Serafice cântări mă însoțesc în sfere pe trepte de lumină, în nesfârșit urcuș... Și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... Și limba amuțește! Căci ochiul vede-n sine o lume fără nume și mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Da, cred că ți-ar face bine... Banditule, păstrează-l pentru tine! Și scuipă temnicerul, în scârbă, printre dinți. ... rămân cu Visul meu, încă trei luni de zile... ... și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în Ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... O, ce sfânt e Visu-acesta! Divinul și pământul, îngemănate-n mine... Metode diabolice și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
romane: "rivalul". Cu alte cuvinte nu poți fi o putere dacă nu ai un rival. Dacii nu se vor înfrânți, nu vor să atace ei se doresc doar un echilibru: "un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o aurora nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți un rival...". "Putrejunea" despre care vorbește eroul reclamă schimbarea hegeliană; dărâmăturile istoriei au la Eminescu un sens catartic pe care-1 va explica mai convingător
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
înfrânți, nu vor să atace ei se doresc doar un echilibru: "un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o aurora nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți un rival...". "Putrejunea" despre care vorbește eroul reclamă schimbarea hegeliană; dărâmăturile istoriei au la Eminescu un sens catartic pe care-1 va explica mai convingător M. Eliade: "pentru societățile arhaice, viața nu poate fi repetată, ci numai creată din nou printr-o întoarcere la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și-n palmele-mi întoarse spre izvorul etern al vieței, "soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei, dar să mă ferească de putrejune. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată". Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și- n palmele-mi întoarse spre izvorul etern al vieței, "soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei, dar să mă ferească de putrejune. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată. Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]