10 matches
-
o șleahtă de copii, unul mai mic decât altul. Trebuia să trăiască pentru ei, dar și pentru ea. Rămăsese frumoasă și dreaptă, ca un general, iar acum chiar dacă mai avea vreo aventură, o făcea discret. Dragostea pe care nu a pututo arăta copiilor ei s-a răsfrânt din abundență asupra nepoților. Dintre toți, avea cinci la număr, cel mai mult îl iubea pe Ionuț, era departe și îi duceau mereu dorul. - Bunicule, plecăm la bunica Ioana! Sărea într-un picior de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1461862830.html [Corola-blog/BlogPost/378307_a_379636]
-
lucrări, aduse la zi, scoase la imprimantă, cu speranța că înalt Prea Sfinția Sa Arhiepiscopul nostru PIMEN va găsi ceva bun de publicat. întrucât n-am primit nici un semnal, ajutat de fiica mea Cristina, doctor în chimie macro moleculară, am publicat ceam putut, pe cheltuială proprie și pe răspundere proprie, gest simbolic, înainte de a pleca pe calea veșniciei, convins că și după plecarea mea, este neceară apărarea credinței strămoșești și că ceea ce am scris „pentru credința strămoșească” poate fi de folos și în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tinerii s au dat jos, dar înainte de a coborî, unul dintre ei a spus uneia dintre fete o glumă, pe care eu am auzit-o și care a căzut în sufletul meu curat, ca o otravă dulce. N-am mai pututo uita niciodată. Toate gândurile și închipuirile necurate s-au făcut tot mai vii în sufletul meu, până ce în curând am păcătuit. Nu aveam încă împliniți 14 ani. Prima dată m-am îngrozit după păcatul meu, dar n-m mai putut
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
intelectuali, ai Virginiei Codrea. Virginia care s-a prăpădit numai acum vreo 5 ani, era fiica Eufrosinei Budac, nepoată de la fiu de-a lui Coman Budac, plecată în America la începutul secolului XX, și care datorită vremurilor nu și-a pututo lua cu ea și pe fiică-sa Virginia care s-a măritat când i-a venit timpul cu maistrul de înaltă clasă în probleme de chimie la Orașul Victoria, Codrea originar din Drăguș, cu care a făcut casă chiar la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului, amintind în unele locuri rumoarea pe care au pututo produce la vremea lor, Jurnalul fericirii, Parabolele lui Iisus sau, într-un sens arhetipal pentru această discuție a textului evanghelic, comentariul lui Augustin la Predica de pe munte a Domnului. În text, frapează mai întâi o medietate pe care și-o
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
tuturor geniilor trebuie să spună ceva despre realitatea lui Dumnezeu, este - nu mai e nevoie s-o spun - o intuiție foarte importantă. Dar cred că în cartea de față Bloom nu și-a dezvoltat intuiția atât cât ar fi trebuit (putut) s-o facă. Pe de altă parte, te întrebi dacă nu cumva acest eșec nu e unul premeditat, un eșec minuțios pregătit. Mă întreb dacă nu cumva folosirea de către Bloom a acestei scheme cabalistice nu e una din marile ironii
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
să miște-n inimă-ți Alte simțiri decât ce le găsesc, Dar te-am văzut sinistru ș-adîncit, Tăcut, purtat de-o tainică durere, Dureri cum se-ntrevăd pe frunți de regi Și am crezut... Ce am crezut?... Uitai. B[ORIS] Putut-am ști c-a ta îngenunchere * Izvor e numai la dorinți d-acestea? Ce-mi pasă mie cum pe rege-l cheamă Dacă e mare Dacia? De-i mare Atunci fii tu, fie-orșicine rege, În el trăiesc și eu - și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi de crezi și voi fi mângâiat... D[OCTORUL] De cred?... Este, amicul meu, este... Și cum n-ar fi și cum poate să nu fie?... Tu ai văzut-o așa de adeseori această copilă, acest înger... putut-ai tu, putut-am eu vreodată presupune sau crede cumcă în acest corp diafan și palid n-ar fi suflet?... Nu-i o crimă de-a crede așa lucru?.. Aida de, consolă-te... Crede și te vei mântui... Doctorul din creierii mei n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aruncată ironic - de amor? Comoară nu-i destulă privirea, un cuvânt, Ce viața-mi însoți-va de-acum pîn-în mormînt? Sunt vrednic eu a cere - sunt demn să am mai mult? A lumei hulă oare în juru-mi n-o ascult? Putut-am eu cu lira străbate sau trezi Nu secolul, ca alții - un ceas măcar, o zi? Cuvinte prea frumoase le-am rânduit șirag Și-am spus și eu la lume ce-mi este scump sau drag... Aceasta e menirea unui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gât! Ha, ha, ha! Treceam cu mâna peste aceste părți fierbinți, pe care le mângâiaseră zei ca Ares, Dionysos, Hermes, Poseidon și muritori ca Anchises, Adonis. Intuiam îmbrățișările, șoaptele lor. Apoi vocea ei șovăindă. Timbrul. Mai ușor mi-aș fi pututo imagina pe Afrodita ca întreg, dacă asamblâdui componentele cu lipici de duzină (șutit și ăsta de șmecherii care, lucrând la vreo cizmărie, aduceau acasă materie primă, ca să mai scoată un ban, pentru că salariul era, ziceau ei printre dinții galbeni de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]