33 matches
-
grijă de copii și de oile altora la păscut, să le spună copiilor povești de demult!... Pustii sunt și marginile de pădure. S-au dus zilele cele calde de vară când copiii adunau printre rădăcini groase de copaci bureți albi, râșcovi, hribi și gălbiori. Nu mai e nici urmă de fragi, căpșuni, afine și zmeură, după care umblau copiii veseli, cu cănițe în mână călcând iarba din fânețurile oamenilor supărați că vor cosi cu greu la vară iarba bătătorită și încâlcită
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
Lactarius deliciosus sin Agaricus deliciosus Linnaeii, Agaricus deliciosus L. lactifluus, numit în popor râșcov de brad, pita pădurii sau pita lui dumnezeu, este o specie de ciuperci "basidiomycete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord
Râșcov de brad () [Corola-website/Science/335174_a_336503]
-
burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum sub arbuști de ienupăr, din (iulie) august până octombrie. Râșcovul este cunoscut de mult. Astfel o frescă în fostul orașul roman Herculaneum îl descrie, fiind una dintre cele mai vechi piese de ilustrare a unei ciuperci în artă. În anul 1753, buretele a fost descris oficial pentru prima dată de
Râșcov de brad () [Corola-website/Science/335174_a_336503]
-
acestui burete în comun. Se interzice de sine confundarea cu specii de Lactarius cu suc alb sau galben. Totuși se găsesc culegători care culeg și consumă ciuperca cu lapte alb "Lactarius torminosus" care este otrăvitoare și crește numai sub mesteacăn. Râșcovul nu se potrivește la ciulama, sau sosuri, dar la salată (cu castraveți murați, ceapă și capere) sau cu fasole albe. Cel mai bine place fript în tigaie în unt sau la grătar, cu sau fără slănină și usturoi, servindu-l
Râșcov de brad () [Corola-website/Science/335174_a_336503]
-
(Christian Hendrik Persoon, 1797), denumit în popor râșcov sau lăptucă, este un gen de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" în ordinul "Russulales " și familia "Russulaceae" cu global aproximativ 450 de specii (Europa: peste 130), al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=lapte)", preluat pentru acest tip de
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
Lactarius volemus", aparținând genului "Lactarius". Mai departe precum mult mai important este faptul, că acest taxon este neacceptat actual (2016) nici de "Index Fungorum" nici de Pan-European Species Directories Infrastructure. Multe soiuri acestui gen sunt comestibile, lăptuca dulce și râșcovul de brad fiind cele mai preferate căci delicioase. Deși lăptuca dulce sau lăptucă neagră se pot mânca crud, pentru celelalte soiuri este recomandat neapărat un tratat termic înainte de ingerare, altfel bureții pot să provoaca intoxicații digestive. După consum, câteodată urina
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), vinețica ("Russula veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau "burete lăptos"), gălbior ("Cantharellus cibarius"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), ghebe ("Armillaria mellea"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
care s-a adaptat o capelă, ca de exemplu în Piervomaisc, Rîșcani, Ivanovka, Petropavlovka, Mateuți. Depășind o primă fază de formare, unele comunități au reușit să construiască, să mărească ori să restaureze propriile biserici ca în cazul Stăuceni, Stârcea, Petropavlovka, Râșcov, Râbnița, Tighina. La Râbnița se află în constructie într-o fază destul de avansată o biserică foarte frumoasă. În această perioada a reușit să construiască și un Centru Administrativ Social în care a organizat Curia, centrul parohial, precum și o casă pentru
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
această perioada a reușit să construiască și un Centru Administrativ Social în care a organizat Curia, centrul parohial, precum și o casă pentru oaspeți. Asemenea case s-au construit și în alte localități, desigur în alte proporții, precum la Bălți, Stârcea, Râșcov, Râbnița. Au fost construite sau amenajate case pentru surorile care s-au stabilit pe teritoriul noii dieceze: la Crețoaia, Stăuceni, Chișinău, Bălți, Râbnița, Râșcov, Sloboda. Mons. Anton Coșa s-a implicat și pe plan social, promovând proiecte de asistență. A
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
case s-au construit și în alte localități, desigur în alte proporții, precum la Bălți, Stârcea, Râșcov, Râbnița. Au fost construite sau amenajate case pentru surorile care s-au stabilit pe teritoriul noii dieceze: la Crețoaia, Stăuceni, Chișinău, Bălți, Râbnița, Râșcov, Sloboda. Mons. Anton Coșa s-a implicat și pe plan social, promovând proiecte de asistență. A deschis biroul național Caritas Moldova, care colaborează cu caritas-urile parohiale încercând să sprijine proiectele lor. La Chișinău se află în construcție un centru social
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
Lactarius torminosus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
Lactarius torminosus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
se gătesc. Pentru iarna se conservă in oțet, deci prin acest procedeu și-au pierdut fiecare gust de burete. Dar de asemenea fapt este, și acesta este mult mai important, că anual se intoxică oameni cu această ciupercă destul de grav. Râșcovul de mesteacăn conține mai multe toxine. În primul rând provoacă sindromul resinoidian, adică iritații ale mucoasei aparatului digestiv cu grețuri, vărsături, dureri abdominale, diaree, asociate uneori cu tulburări ale funcțiilor cardiace (simptome după 1-3 ore de la ingestie). Prin urmare se
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
pus în rând cu ciupercile otrăvitoare în acest articol, de asemenea, pentru că această toxicitate este atribuită de aproape toți micologii (ăialalți îl desemnează necomestibil) pe lângă Bruno Cetto între alții: Marcel Bon, Jean-Louis Lamaison, Hans E. Laux sau Meinhard M. Moser. Râșcovul de mesteacăn poate fi confundat cu alte soiuri din genul Lactarius, cum ar fi: "Lactarius cilicioides" (otrăvitor), "Lactarius citriolens" (necomestibil), "Lactarius glaucescens" sin. "Lactarius pergamenus" (necomestibil), "Lactarius mairei" (ușor otrăvitor), "Lactarius porninsis " (comestibil), "Lactarius pubescens" (otrăvitor), "Lactarius resimus" (necomestibil, suspect
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
valea Tarcăului. Demne de menționat mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica montana), coada șoricelului (Achillea millefolium), mușețelul (Matricaria chamomilla), pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă română sau maghiară pot fi Întâlniți la culesul afinelor și bureților În zona Pasului Creangă/Borsec sau În Pasul Oituz dar și pe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mama intervenea numaidecât, spunând că, frumoși sunt toți copiii când sunt mici, fără nicio deosebire. Mi-a povestit tata mult mai târziu, că într-o toamnă, o țigancă de la Frătăuții Noi, Sasca, a venit la noi cu o traistă de râșcovi, pentru a-i pune la murat, pentru iarnă. Nu vroia bani pentru ei, ci doar niște rufe vechi, bărbătești (având un băiat bolnav). Cât timp a fost plecată mama că caute rufele, eu am rămas în cameră cu țiganca, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
căpșune, de zmeură, de pere și uneori de mere. Mult de tot îmi plăcea dulceața de nuci verzi și de trandafiri (acestea erau mai fine și serveam musafirii, când veneau în vizită). Din pădurea de la Frătăuții Noi veneau țigănci cu râșcovi, popinci, hulubițe, hribi și mama cumpăra în fiecare toamnă, pentru murat. Toate gospodinele din sat se aprovizionau bine pentru iarnă, parcă erau într-o adevărată competiție. Când se întâlneau duminicile la biserică sau la hore, discutau mai mult despre rețete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
blesteme pe dușmani, c-o învierșunare neistovită. În luna lui Octomvrie în zile, unele minunat de luminoase și călduțe, altele neguroase și reci, oamenii de la munte își strâng întăi puțintica roadă de porumb, cartoafe și fasole. Adună fructe sălbatice, adună râșcovii pe care-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de burduf. Din Hribi (Boletis edulis) se pot pregăti în aceeași măsură o mâncărică cu legume, ca și o tocăniță sau o ciorbiță bine dreasă cu ou și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care era negru, dar era foarte cuminte. Toader Chetreanu nu era de treabă nici de feli. Ancuța lui Gh.Chetreanu va fi fost mai mare ca noi cu 2-3 ani, că era comandantul nostru. Ea ne lua la cules bureți râșcovi, opintici, primăvara viorele și în Bou pădurea din fața satului, care era a proprietarului moșiei Baea. Opream apa părăului Bogata și făceam niște știoalne 10, bălți în care ne scăldam cu toți de-a valma. Ancuța era frumoasă, dar mergea oleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mâncare, firmiturile de la pâine, minerul le lasă hrană la șobolani. Cât privește pericolul care provenea de la existența gazelor în mină, treaba o rezolva inginerul care r ăspundea de întreaga galerie. În urma unor accidente, la propunerea inginerului de mină, patronul belgian Râșcov a asigurat schimbarea lămpilor de carbid cu o invenție nouă, fabricând sau procurând lămpi care dețineau în jurul flăcării o sită prin care gazele nu puteau trece s ă producă explozii. Patronul unde lucra tata, în afară de minele de cărbune Asău, Lumina
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Bohdan Hmelnițki (când trupul lui Timuș fusese adus la Cehrin, capitala cazacilor răsculați, la 22 octombrie 1653, ea tocmai născuse doi gemeni despre care nu există nici o știre) drept reședință cetatea Rașkov de pe Nistru (mai vechii noștri istorici îi ziceau Râșcov) și nu mai voia să se întoarcă în Moldova. „Ca un om tânăr” - zice Miron Costin - Ștefăniță-vodă a crezut că poate să o aducă (epistolele tatălui lor nu reușiseră) silind-o: „Ștefăniță-vodă aicea, [...], nevrândǔ soru-sa, doamna Roxanda, să vie pre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
barelor de combustibil, peste valoarea temperaturii în regim de furnizare cu abur, la turbogeneratorul electric propriu. Defecțiunea a apărut în sistemul de răcire al reactorului care a explodat. Raportul comisiei ex - sovietice, bine tolerat prezentat de fostul primministru de atunci Rîșcov, arăta foarte bine la citirea în fața biroului politic al C.C. al ex - P.C.U.S., evident s-a eludat aspectul că partea inferioară a reactorului era alveolată în sensul obținerii de plutoniu 239, material strategic - militar, dar să mai pomenească de anumite
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
văratice. Fructele unice, de pădure îfragi, afine, zmeură și mure) ne plăceau în mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător și ne deplasam kilometri buni pe cele trei dealuri: Buzăul, Runcul si Barbușca, trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert un ritual
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]