53 matches
-
adâncă unde țineam pepenii la răcoare, cafegiul declara sever: "Mare càldur!". Și tot își netezea țeasta cheală, lucioasă, cu un șervet înnegrit care mirosea a cafea. Cu el, observasem, acoperea cafeaua proaspăt râșnită, gata să fie pusă în vânzare. O râșnea cu un aparat prevăzut cu o roată mare, la care dădeam și eu, des, în schimbul câte unei napolitane, ori rahat sugiuc, turcesc; nu se compară cu ăl românesc. Când Garabet prăjea cafeaua, Urziceniul se umplea de mirosul oriental și de
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
unei napolitane, ori rahat sugiuc, turcesc; nu se compară cu ăl românesc. Când Garabet prăjea cafeaua, Urziceniul se umplea de mirosul oriental și de un norișor vânăt. Eram, dacă vreți, un ucenic, binevoitor, al armeanului poliglot. Manivela, roata aparatului de râșnit, era lustruită de palmele generațiilor de antecesori, căci era o mașină veche de tot, din cele care, la orice ar sluji, au "un aer julvernian", zic acum. Ce mai știam eu despre această mașină străveche era că ea participase și
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
la ilustrație. Brațele astea mari sunt cele patru pânze ale morii de vânt. Când pânzele se rotesc în vânt, ele răsucesc roata, iar roata răsucește o piatră mare înăuntrul morii, care se numește piatră de moară, iar piatra de moară râșnește grâu și-l face făină, pentru ca brutarul să coacă pâine pentru noi, să o mâncăm. - Dar nu e cu adevărat o moară de vânt, nu-i așa? zice băiatul. Mai departe. - Poate că tu asta vezi, Sancho, o moară de
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > AMINTIRI DE CAFEA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului . Scrisoarea din umbra de tei foșnea răsăritul adormit pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. . râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. . sub tălpile-ți reci, mușuroi de
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384315_a_385644]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > AMINTIRI DE CAFEA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Scrisoarea din umbra de tei foșnea răsăritul adormit pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. sub tălpile-ți reci, mușuroi de
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382118_a_383447]
-
baloane publicitare sau chiar gonflabile gigant etc. Personal, îi prevăd un viitor luminos acestui tip de publicitate mai ales datorită impactului și ineditului utilizării. Poți să folosești și tu în magazin mijloace de comunicare nonconvenționale pornind de la mirosul de cafea râșnită până la reclamele din wc. INTERNET-UL Notorietatea Internetului a fost speculată și în domeniul publicității, pentru că potențialul acestui mijloc de informare în masă este practic nelimitat. Internetul este cea mai operativă și amplă sursa de informație, un mod comod de
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
voi scăpa de ei». Dar el nu știa că Domnul se depărtase de el. Atunci l-au luat fruntașii Filistenilor și i-au scos ochii și l-au dus la Gaza și lau legat cu două lanțuri de aramă și râșnea În temniță. Dalila poate fi considerată o antecesoare a tipului de spioană care Își oferă farmecele În vederea obținerii unor secrete, tip ilustrat mai târziu de Mata Hari. Miturile sau mărturiile istorice demonstrează că la vechile popoare prostituția nu era numai
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cum se afla încât aveai impresia că intrase, se înglobase în țesătura lemnului. Servește, drăguță, o îmbie gazda cu voce groasă și se instală pe un scaun apropiat, își aruncă un picior peste altul. E proaspătă, mai spuse, acum am râșnit-o, nu merge drăcovenia aia prea bine, râșnește cam mare dar ce să-i faci, asta-i! Căută în buzunar pachetul de tutun, alese cu multă atenție o țigară, o fixă între buze și cu fața crispată, toată numai cute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se înglobase în țesătura lemnului. Servește, drăguță, o îmbie gazda cu voce groasă și se instală pe un scaun apropiat, își aruncă un picior peste altul. E proaspătă, mai spuse, acum am râșnit-o, nu merge drăcovenia aia prea bine, râșnește cam mare dar ce să-i faci, asta-i! Căută în buzunar pachetul de tutun, alese cu multă atenție o țigară, o fixă între buze și cu fața crispată, toată numai cute adunate ca razele în jurul gurii, rupse trei bețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
încălțăminte, butic, cârciumă, florărie, mătăsuri la kilogram, fast-food, farmacie, pompe funebre, materiale de construcții, instalații sanitare, fitting-uri, cârciumă, farmacie, anticariat, cârciumă, haine de piele, blană și sport, automat pentru transportul în comun, chioșc cu cafea la pachet, cafea boabe de râșnit, cafea în vid, cafea la suta de grame, librărie, farmacie, cârciumă, covrigărie, centru Vodafone, încălțăminte, frizerie, farmacie, centrul Orange PrePay, alimentară, cârciumă, biserică, centru cosmetic, îmbrăcăminte, țesături la sul, haine la tonă, cârciumă, telefonie mobilă Cosmote, farmacie, bancă, schimb valutar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zic vouă" strigătul lui Moise în pustie. Patima avea gust, avea miros, patima avea cântec și descântec, formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Teclele berbecilor. Prin alte părți Teclele se numesc Berbecari și țin trei zile, în perioada 26-28 septembrie. Ele se serbează „pentru că-i rău de lupi, ce fac zbranca printre dobitoace”. În aceste zile nu se mătură prin casă, nu se râșnește, nu se macină, nu se coasă, nu se umblă cu frigări sau țăpoaie, topoare și alte unelte ascuțite. Ultima zi a acestora, numită „Haritonul” este ținută îndeosebi de femei, pentru a nu înnebuni.
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
Crusoe. Izolatul, izvoditorul de lume în pustiu. Cel liber să respire. Femeia lui e făcută și iubită cu aceeași libertate, care dă viață și totdeodată omoară: " - ce frumos, spuneam,/ aș face boabe de cafea din părul tău/ și le-aș râșni și le-aș bea calde!/ ce frumos, degetele tale lungi/ le-aș sfâșia până la umeri/ și aș flutura/ cu ele, sângerânde serpentine!/ ce frumos, fesele tale ca doi copii adormiți/ le-aș gâtui și le-aș svârli în gârlă./ Te
Respiro by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7167_a_8492]
-
Totul. O societate e un corp viu, unde fiecare celulă e în strânsă interdependență cu celelalte. De unde luăm informațiile necesare domeniului în care ne câștigăm pâinea? De la televizor? Din talk-show-urile pline de ură, mustind de vulgaritate, în care mercenari ideologici râșnesc între dinți aceleași trei-patru sute de cuvinte lipsite de sens? Cartea a devenit obiect de batjocură, cumpărată mai ales cu ocazia târgurilor, de minoritatea tot mai marginală a câtorva don-quijoți care se încăpățânează să creadă în valorile spiritului. In clipa
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN RÂȘNIȚA VREMII Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Medalii de război împinse adânc în râșnița vremii miros uitat de eroi râșnește continuu mărunt istorie prăfuită ținută ascunsă pe etajera din colț printre afișe lozinci papagali împăiați ce încă se moțesc rânjesc către oglindă apoi își zic fazani trecut uitat prezent îngălbenit tu țară mireasă timidă cu nuntași indeciși încremeniți la poza
ÎN RÂȘNIȚA VREMII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362894_a_364223]
-
ornamente simple, linii în formă de zig-zag, încrustate în vas sau făcute pe roată cu ajutorul cornului de vacă în capătul căruia se pune o pană de găină. Vopseaua albă se obține dintr-o piatră specială, moale, care se macină sau râșnește și se amestecă cu apă pentru a se forma o pastă. Ceramica de Șișești, județul Mehedinți, este reprezentată de Ghiura Iancu, Cățea Maria, Gârboveanu Gheorghe și impresionează prin simplitate cromatică, pe fondul alb spre bej fiind aplicată o linie șerpuită
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
piața neagră, tot poporul caută mâncare. Au ros coji de copac pe vremea când noi descopeream încântați cerealele Nestle, au terminat toate broaștele din regiunea Chongjin, nici picior de cățel nu mai era pe acolo, prindeau insecte, vrăbii, fierbeau buruieni, râșneau coceni de porumb iar noi mâncăm iaurt cu fructe, sărmăluțe. Orezul fiert în apă și atât, ar fi salvat atâția oameni de la moarte! De ce n-am știut, de ce nu am găsit una dintre organizațiile de profil care acordă ajutoare umanitare
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
domestic animals. That is why I have named all of you my concubines. Bless me father for I have sinned. CONCUBINE Gură ta a fost musai desenată cu lopata. Și nu mai tot intra în tunel pe unde nu trebuie, râșnind cafeaua, fiindcă multe-ți sunt păcatele. Pe de altă parte eu m-am lipit de măiestrie că tiparul de apă în cunoștință depravata a unor talente risipite ici și colo cu o mulțime de oameni disperați care-mi urlau tot
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
acestea flexibile. Culegem informații despre câți clienți ne-au sunat și cu ce întrebări la nivel de 15 minute în fiecare zi, 24 de ore din 24. Toate informațiile respective le adunăm într-un sistem specific de workforce management, care „râșnește” toate datele, câte apeluri au fost și care au fost problemele, astfel încât să putem prognoza de la un an la altul ce o să se întâmple. După câteva zile libere, de obicei, în ziua următoare este o explozie de apeluri. Te sună
„Tinerii de astăzi sunt mult mai puțin dispuși să aștepte ca lucrurile să se întâmple. Fac lucrurile să se întâmple” () [Corola-blog/BlogPost/337992_a_339321]
-
avantajele lui: toți bolizii din parcarea de sub el valorează cât bugetul anual al Parlamentului României, cu factura la energie electrică inclusă. Apoi e atât de aproape de terasa hotelului de alături, încât auzi cum răsfoiesc oamenii de la mese meniul sau cum râșnesc piperul pe bucate. Iar dacă mai pun la socoteală și faptul că urmează un concert cu Adrian Enache, m-am scos: am asigurate locuri VIP și pot să mă delectez cu o performanță unică în regim de playback a artistului
Litoral la cinci stele în septembrie. „Nu știam că a fost predată camera, am crezut că e goală”. „Bine că nu sunt goală eu, zic. Ne-am scutit de o emoție în plus” () [Corola-blog/BlogPost/337770_a_339099]
-
fața arsă de soare și părul negru, înveșmântată în cămașă lungă, albastră și încinsă cu sorț de împletitură de papirus în jurul taliei, muncea de dimineața până seara pentru asigurarea hranei pentru familie. Treaba cea mai importantă a ei era să râșnească boabe de grâu pentru făină, din care cocea turte. Pe jos, în bucătăria din curte, așternute pe rogojini de stuf, erau frunze de salate și rădăcini de plante ce așteptau să fie fierte. Doi copii mici, un băiețel și o
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
dintre primul fior și rană... putând fi „măsurată” cu o singură vocală - cea în care toate fulgerile, naufragiile, bucuriile, tristețile, diminețile și înserările „eului” prigonit din EDEN - își au loc! „ ceruri sfâșiate durerile ne-mbătrânesc/ai rostit ultimul cuvânt - / ecou râșnit de suferință/cel ce te topește în lumi pierdute.../ sângerezi în vers plângând, / pe umerii inimii mele/vulcan de lacrimi - turmă de frunze / sărutând fâlfâitul fluturilor,/fredonând în respirație de sânge/zbaterile de aripă ale pescărușilor.../ ai rostit ultimul cuvânt
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
Borta-vântului”: Era un om sărac - sărac, ș-avea o mulțime de copii. Acu era-n vremea foametii și el a muncit v-o săptămână pe un căuș de grăunțe. Acu s-a dus la râșniță cu dânsele. După ce le-o râșnit, a eșit afară cu căușul cu făină și s-a pornit o furtună mare și i-a luat toată făina din căuș. 11 Irmós, irmoase, s. n. Primul vers sau prima strofă dintr-o cântare bisericească. - Din sl. irmosŭ. Cf. DEX
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
continuă spre sud, la mică distanță de terasă, pe stânga un magazin unde se ofereau spre cumpărare a multitudine de obiecte artizanale realizate numai de insulari, accesul unor astfel de produse finisate fiind prohibitive în insula . Dintre produsele oferite menționam: râșnite pentru măcinat cafeaua manual din alama,(având formă cilindrica cu două componente principale manivela plianta fixată de un ax care în repaus putea di introdusă într-unul din cele două corpuri componente , un căpăcel care acoperea coșul în care se
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
-i strivește, Austria-i macină. Din românii basarabeni nu iese nimic; din cei din Austria, măcinați în Bucovina între piatra rușilor ș-a evreilor, iese făina din care se face d-rul Tomasciuc și alte genii cosmopolite; din cei din Ardeal, râșniți în hodoroaga statului unguresc, ies mameluci guvernamentali și alte soiuri de creștini nepricopsiți. În Austria, acela dintre români care va dovedi că n-are caracter va ajunge mai departe - înaintarea socială se bazează dar pe un viciu al caracterului. Mica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]