6 matches
-
unul lângă altul, avea ciudata însușire de a răsuna nu ca un violoncel, nu ca un contrabas, ci ca un fierăstrău, ca un joagăr scârțâitor, mai dihai decât toate joagărele pe care și le va fi cumpărat el (...). Erau niște râcâituri absolut insuportabile. În tăcerea acelei după amieze grele - după ce de multe alte ori îl rugasem cu glas implorator pe dragul meu de conu Jorj să nu se mai scarpine așa - m-a apucat deodată un fel de amoc, m-am
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
de nime’, apoi să se ia acasă, 287 să se cheme respectivii asupra cărora voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însoțiți de alaiul fecioarelor ce-i jeleau în hexametri... Nici moartea nu mai era ca odinioară; moartea despre care un filozof marxist ar fi zis că era singura proprietate neaparținînd de fapt nimănui... Porumbeii de pe Gabroveni. Un zgomot fin -, niște rîcîituri mici, dese, extrem de aplicate - se aude în odaia lui A., strungar pensionat de boală, avînd astm, și un comunist înfocat, onest, sincer... Tresar în odaia lui de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
rușine de părintele oficiant, apelă la popa Țuică, pe care-l convocă la biserică pentru mărturisire. Era frig, afară ningea și biserica era rece. Popa Țuică își târâia pașii pe lespezi, stârnind ecouri haotice, și tușea cu un abandon agresiv râcâiturii din gât. - M-a omorât iarna asta, tăiculiță, bat-o Maica Precistă,mă-njunghie prin oase toți diavolii. Doar cu țuiculiță fiartă îi mai sperii puțin. Și zici că vrei să te mărturisești, găinușa tatei, ai ceva păcate pe suflet
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
atunci n-am Îndrăznit să mă Întorc, ca să nu descopăr că mă Înșelasem. Dar simțeam parfumul Lorenzei și abia atunci am Înțeles cât de mult o doream. Trebuia să fie Lorenza. Era acolo, reluând dialogul acela făcut din foșnete, din râcâituri cu unghiile la ușă, pe care-l lăsase În suspensie seara trecută. Sulf și mercur păreau să se unească În ceva cald și umed care făcea să-mi palpite vintrele, dar fără violență. Așteptam Rebis-ul, copilul androgin, sarea filosofală, Încununarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mersesem șchiopătînd pînă la telefon. CÎrîisem În urechea speriatului portar de noapte, insistînd să sune la poliția spaniolă și să raporteze atacul. Două ore mai tîrziu, sosise un detectiv veteran de la brigada furturi din Benalmadena. Îi arătasem mobila răvășită și rîcÎiturile de pe podea, iar portarul Îi tradusese. Detectivul nu se arătase prea convins și-l auzisem murmurînd „domestica“ la telefonul mobil. Totuși, cînd i se spusese care-mi e numele de familie, purtarea i se schimbase. Inspectorul Cabrera Își făcuse apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]