24 matches
-
nori, zboară, mereu Căci eu sunt un mâncăcios Dar, deloc nu-s mofturos! Primesc des firimituri Biscuiți și prăjituri Și mă joc cu frățiorii Uneori, cu verișorii; Vara, zău, când mor de cald Într-o băltuță, mă scald. Ciiip-Ciriiip... sunt Rândunel Vă invit... la Alunel! Referință Bibliografică: Rândunel / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RÂNDUNEL de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495140662.html [Corola-blog/BlogPost/375815_a_377144]
-
mâncăcios Dar, deloc nu-s mofturos! Primesc des firimituri Biscuiți și prăjituri Și mă joc cu frățiorii Uneori, cu verișorii; Vara, zău, când mor de cald Într-o băltuță, mă scald. Ciiip-Ciriiip... sunt Rândunel Vă invit... la Alunel! Referință Bibliografică: Rândunel / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RÂNDUNEL de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495140662.html [Corola-blog/BlogPost/375815_a_377144]
-
cel mai tare trofeul. E mai meseriaș chiar și decât Rămurel Pastramă! Cu toate astea, n-a reușit până acum să urce mai sus de poziția 3. Fac, așadar, un apel disperat! Intrați aici și votați-l și voi pe Rândunel! Să-l susținem din toate puterile noastre! Numai împreună cu noi va reuși să câștige! Hai, Rândunele, câștigă! Ești campionul nostru! Votați Rândunel și vom trăi bine!
Să-l susţinem pe Rândunel Pisică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18733_a_20058]
-
mai sus de poziția 3. Fac, așadar, un apel disperat! Intrați aici și votați-l și voi pe Rândunel! Să-l susținem din toate puterile noastre! Numai împreună cu noi va reuși să câștige! Hai, Rândunele, câștigă! Ești campionul nostru! Votați Rândunel și vom trăi bine!
Să-l susţinem pe Rândunel Pisică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18733_a_20058]
-
Simona Tache Mai țineți minte lupta pentru a-l aduce pe Rândunel Pisică pe primul loc în topul celor mai haioase nume românești, organizat de Daily Cotcodac, da? Ei, bine, am învins!! Rândunel e acolo unde merita din capul locului să fie: pe primul loc! Din păcate, îl împarte cu rivalul său, mai puțin haiosul Struț Modest, dar asta e... Decât un rușinos loc doi, mai bine un semirușinos loc I, împărțit cu
Rândunel a învins! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19373_a_20698]
-
la „Basarabia literară”, „Frize”, „Rânduiala”, „Dacia rediviva”, „Dreapta”, „Carnet literar” (Buzău), „Viața”, „Gazeta literară”, „Munca”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Societatea de mâine”, „Orion”, „Plai”, „Azi”, „Îndrumarea”, „Dacia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”. A semnat și Almir, Nicu, Nicu Rândunel, Nestor Deleanu, Oreste, t.c.g. Apreciat ca unul din poeții valoroși pe care i-a dat Bucovina în perioada interbelică, V. își centrează opera, cu precădere cea poetică, în jurul ideilor promovate de mișcarea Iconar: obsesia pentru valorile pământului, potențate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
adesea vetust metaforică, de improvizația parcă de album. Substanța mai densă, socială, a poeziilor La țară, Îndoiala și Doina îl apropie de O. Goga. SCRIERI: Rândunel, București, 1906; ed. 2, București, 1930; În război, București, 1920. Traduceri: [Lenau, Heine], în Rândunel, București, 1906. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, I, București, 1957, 252, 275-276, 388; Lovinescu, Opere, I, 238-242; Izabela Sadoveanu, Impresii literare, București, 1908, 25-47; Chendi, Impresii, 213-217; Dicț. lit. 1900, 172-173; Piru, Ist. lit., 197. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286122_a_287451]
-
ață, îmi dă, totuși, frisonul imediatei lui risipiri, în același praf care-i mănîncă imaginile, tabloul cu turle, oameni și sfinți. Fascicula unei singure poezii, Biserică veche are, în dulcea picoteală de versuri lungi, cu rimă, scăpări potrivnice limbii: "mahalălii", "rîndunel". Sfîrșitul, însă, de-un firesc deasupra banalului, dar sub orice exagerare, sau emfază, aduce, întotdeauna la Pillat, un fel de argheziană, deși blagoslovită, poantă: "Tușind, mai stă paracliserul bătrîn, cu mîini cutremurate,/ S'aprindă la icoane cerul: sfînt lîngă sfînt
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
ajuns pe prispă. Ei, ce e, ce-ai văzut? Mare scofală! Sorina doarme pe salteaua pneumatică, atâta tot! îl ceartă Sorin pe Cuțulache. Cu un nou mârâit, câinele ar vrea să-i spună: „Să privim mai atent. Oare, de ce zboară rânduneii încoace și încolo?” Ia te uită! Se miră băiatul. Un pui a căzut din cuib. Săracul! Mă duc să-l mângâi pe căpșor. Că somnoroasa asta nici n-a băgat de seamă ce se întâmplă la nasul ei. „Lasă-l
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
împrăștiate de o parte și de cealaltă. Nu se putea apropia prea mult, pentru că de jur împrejur malul era acoperit cu mâl moale. Am lucrat ieri la șteamp, explică țiganul cel bătrân, n-a apucat să se usuce. Da' de Rândunel al nostru ce știți, dom' șef? Surprins, Cristi se întoarse brusc spre cel ce vorbise. Nu observase că zlătarii ieșiseră din apă și acum se aflau la doi pași în spatele lor. Unul dintre ei, un țigan înalt și subțire, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să își aprindă țigara. Fuma în tăcere privind la flăcările ce jucau peste lemnele cu care alimentase el focul. Cu dosul palmei își șterse o lacrimă din colțul ochiului. I se rupea inima și îi era un dor sfâșietor de Rândunel, fecioru-său care se pierduse. Nu se putea împăca cu gândul că tocmai lui i se întâmplase o nenorocire atât de mare. Băiatul era primul și singurul lui copil și ținea la el ca la lumina ochilor. Îl căutase disperat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Se opri fulgerat în loc nevenindu-i să-și creadă urechilor. Trupul îi tremura de încordare. Aștepta să audă din nou vocea aceea dar zadarnic, pădurea rămânea mai departe tăcută. Pe măsură ce trecea vremea, devenea tot mai sigur că era glasul lui Rândunel. Copilul rătăcise de unul singur prin pădure timp de două zile iar acum, prin cine știe ce minune, pașii îl aduseseră aproape de ai lui. Desigur că era obosit, flămând și înfricoșat peste măsură. Poate că nici nu mai era în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
gustul sărat al sângelui. Îl durea tare și sub genunchi, acolo unde se izbise în cădere de un bolovan ascuns între frunzele uscate de pe jos. Șchiopăta destul de rău de piciorul stâng și simțea că deja osul începe să se umfle. Rândunel! strigă el, mirându-se cât de slab i se aude vocea. Își înghiți nodul din gât și încercă să strige mai tare. Cu palmele adunate în jurul gurii îl chemă pe Rândunel din nou. Își dădu seama că de acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și simțea că deja osul începe să se umfle. Rândunel! strigă el, mirându-se cât de slab i se aude vocea. Își înghiți nodul din gât și încercă să strige mai tare. Cu palmele adunate în jurul gurii îl chemă pe Rândunel din nou. Își dădu seama că de acolo unde se afla, glasul său nu poate străbate prea departe. Trebuia să urce pe malul ravenei, să iasă din ea. Fără să țină seama de noroiul de pe fundul viroagei se repezi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un covor subțire peste tot în jur. Îi era tot mai greu să vadă pe unde calcă. Apoi, din direcție opusă celei în care se deplasa auzi din nou vocea. Nu distingea cuvintele dar era sigur că nu se înșela. Rândunel! strigă el din toate puterile. Rămâi pe loc, dragul meu, îi ceru el băiatului, sigur că acum acesta îl aude, sunt aici, la câțiva pași. Nu-ți fie teamă, sunt eu, taică-tu. Vin să te duc acasă. În timp ce vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aceea, îi tot cerea fiului său să vorbească. Copilul se încăpățâna însă să nu mai scoată nici un cuvânt. Habar n-avea unde se află acum, nu mai știa din ce direcție venise. Nu-i păsa, important era să dea de Rândunel. Ce va face după aceea nu-l interesa în momentul acela. Se va orienta și își vor găsi ei drumul împreună înapoi spre tabără. Oare de ce puștiul nu voia să-l asculte? De ce nu rămânea pe loc, acolo unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
foșnet și se întoarse plin de speranță cu fața într-acolo. Imediat, același sunet veni și din spate. Își răsuci capul în direcția aceea, rămânând nemișcat. Cineva răscolea frunzele acum și în stânga lui. Nu mai pricepea nimic, era imposibil ca Rândunel să se poată deplasa atât de repede dintr-o parte în cealaltă. Fulgerător, își dădu seama că fusese păcălit. Cea mai sumbră presupunere a lui devenise realitate. Un grup de răufăcători își puseseră în gând să îi jefuiască. Voiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bine și va face mult mai puțin zgomot în mers. Ascultă liniștea din jur și din nou i se păru că aude vocea copilului. Venea mai de departe, de undeva din spatele lui. Acum nu mai semăna cu cea a lui Rândunel, dar în mod cert era un copil care vorbea. Nu mai ține, își spuse el în sinea lui, de data asta nu mă mai las păcălit. Pentru o clipă își puse întrebarea cum de se lăsase amăgit până atunci? Alungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu o să-ți schimbi visul, să mă cauți. Și-am să te ajut. Anii au trecut. Rădăcină Rândunel nu și-a modificat visul. S-a dus la brigada silvică. L a găsit pe omul acela. Și treaba s-a făcut. Rândunel a devenit elev la școala silvică din orașul de sub deal. Cât au mai ciorovăit, ei - viitorul elev și omul brigăzii silvice - acesta l-a întrebat, pe Rădăcină Rândunel: da’de ce ți se spune ție Viață de câine? Asta e, așa
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
silvică. L a găsit pe omul acela. Și treaba s-a făcut. Rândunel a devenit elev la școala silvică din orașul de sub deal. Cât au mai ciorovăit, ei - viitorul elev și omul brigăzii silvice - acesta l-a întrebat, pe Rădăcină Rândunel: da’de ce ți se spune ție Viață de câine? Asta e, așa, ca o poreclă mângâioasă. Noi am fost, acasă, zece copii. Am dus-o greu tare. Eu mă jucam, aproape totdeauna, cu căței. Pe la oi, pe la vite, prin peregrinări
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
dar ce multe, și de pus la inimă, cunoștințe, ai, tu, despre câini! Să știi, matale, că, așa e, cum spun eu.îți dau dreptate. Bine. Mulțumesc. Și anii a trecut. Anii liceului, vreau să spun. La terminare, absolventul Rădăcină Rândunel s-a prezentat la brigadă. Omul acela încă nu ieșise la pensie. Era tot acolo. S-au bucurat, și unul și altul, de revedere. Între timp, dealul Chiscul Vulturului se umpluse în întregime cu pui de copaci. Crescuseră și aceia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
împreună cu alți asemeni lui, îngrijesc și păzesc pădurile din zonă, ca pe ochii dn cap. Că sunt, și distrugători, destui, prin lume. Dar ei nu au spor, pe aici, nu pot strica, atât cât ar dori. Mai pe urmă, Rădăcină Rândunel s-a căsătorit. S-a mutat cu familia la canton. S-a legat și mai mult de pădure. Când se întâlnește, cu câte cineva, cunoscut, de dinainte de a se face cine este, și acela-l întreabă, ce mai faci, măi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
declară scopul de „a scoate la lumină” talentele locale. În consecință, în cele opt pagini din primele două numere vor fi întâlnite pseudonime sau nume mai puțin cunoscute (Profir, Ofelia, Isis - Isidor Budu, Silvia Slăvescu, Maria Arteni, A. Mândru, Dan, Rândunel, Nicu G.), semnând poezioare sau „rime vesele”, traduceri, schițe și impresii. De la numărul următor D. Nanu, constatând puținătatea talentelor locale ce nu reușeau să asigure textele pentru revistă (garantată financiar timp de un an de editor și colaboratori), trasează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
lumea rămânea uimită la vederea lui și toți își dădeau cu părerea despre frumusețea sa. Copiii îl asemuiau cu un înger, iar fetele toate îi făceau declarații de dragoste. Nu puteai să nu-i admiri măreția. Într-o noapte, un Rândunel tocmai zbura peste acea cetate. Suratele lui porniseră cu șase săptămâni în urmă, către țara Egiptului, dar el rămase în urmă căci nu se îndura să plece, purtând mare dragoste unei Trestii. Spre toamnă însă, se simți însingurat și Rândunelul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]