196 matches
-
pare o poveste cu happy-end, reportajul îți lasă un gust amar. În demnitatea cu care incearca sa regăsească rânduiala și confortul unui trai pe care l-au trăit mai mult si mai bine părinții și bunicii lor, ghicești întreaga cicatricea rânii pe care comunismul le-a pricinuit-o când erau copii. De fapt, nici nu trebuie s-o ghicești, Radu Miclescu recunoaște: Am simțit asta și că o datorie de familie și că o revanșa împotriva comunismului! Să le arăt că
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
de zile într-un astfel de aranjament, dar e ceva ce cu siguranta îți împrospătează energiile și te face să vezi o groaza de lucruri într-o nouă perspectivă. Câtă vreme se întâmplă firesc, fără să forțezi lucrurile, si nu rânești pe nimeni, nu poate fi decât ceva bun pentru trup, minte și suflet. Comentariul meu preferat e “da, dar nu e ce credeti”. Cum altfel? I’m normally an open-minded person...still, ăsta nu aș face, nu pentru că aș vedea
Cifra trei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82747_a_84072]
-
dar nu cred că ție îți oferă perspective prea plăcute... Ah Raluca, ce mă bucur Ca să fiu prozaic, o dată în viață nu functioneaza pentru că cere antrenament. (Hihihihi...) Ideea e să găsești persoană cu care să nu forțezi lucrurile să nu rânești, să vină totul de la sine...și totuși mă întreb: Dacă ea accepta a treia persoană e pentru că nu te iubește îndeajuns sau pt că dimpotrivă te iubește prea mult. Suz, nu prea văd pe nimeni care să fi zis că
Cifra trei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82747_a_84072]
-
a privi goliciunile mîndrului Bombea. Care Bombea, deținător al unui formidabil șezut, pornește cu galoane de locotenent pe calea gloriei de cavalerist. Glorie care nici vorbă să se prindă de eroul-narator, în război declarat cu călăria; după 10 luni de rînit la cai și corespondențe la ziarul regiunii militare, e detașat ca ziarist la Cluj. Aici descoperă farmecul subtil al cofetăriei Vita dulci (titlul unei alte povestiri a Supraviețuirilor), cu savarinele ei și lectura deloc subversivă a franțuzescului L’Humanité; e
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
Darius a poruncit să fie biciuită marea, pentru neobrăzarea-i, iar căpitanii săi au și intrat la apă, ca s-o pliciue, tot astfel primarii localităților în chestiune, cu salariații lor și membrii valizi ai familiilor au ieșit in corpore rânind de-a dreapta și de-a stânga drumului național. Întocmai cum, prin munți și muscele, fragezi entuziaști ai naturii înzestrați cu mănuși de plastic, strâng de sub molizi, tufani și curpeni grămăjoarele de resturi - pentru sezonul ce urmează. Dacă asta ar fi
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
aer. când dorm, somnul meu îl odihnește, când mănânc, merindea mea îl hrănește. ce uit eu se depune în el, ține el minte, îmi soarbe emoțiile și le păstrează intacte, îmi cunoaște măsură oaselor, îmi ia tiparul creierului, când mă rânesc, simte durerea. el, admiratorul și administratorul meu perfect, zi și noapte e cu ochii pe mine, atent să nu-mi lipsească ceva. tratează fiecare zi a mea ca si cum ar fi inestimabila un fel de poem de aur, un fel de
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
schizofrenie curată, cum să depună mărturie despre mine imaginea cu distorsiuni, chipul fluid strânge între sprâncene ziua promisă, fata Împăratului Roșu, Amazoanca îmi face cu ochiul știe că eu sunt știu că ea este dar trage la țintă și mă rânește ehee, băcănia ironică în care râdem de bancurile cu români, le aflu pe toate dar nu le pot stăpâni Ochi de oțel, radiații Mănânci din ziar, în casa pădurii biscuiți expirați fără gust, "populari", în vreme ce la televizorul rubin parlamentoarii înghit
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
cu obiective mai curajoase decât ăla de a face o cafea. Îmi ard mâinile (în cel puțin 2 locuri) de fiecare data cand manipulez cuptorul aprins, îmi tăi unghiile (deși sunt mereu scurte) de câte ori mărunțesc ceva cu cuțitul și îmi rânesc degetele când e vorba de tăiat chestii în felii mai mari. Aseară, intervenind chirurgical asupra unui ardei, am reusit aproape să-mi secționez încheietura de la mâna stângă. Nu știu cum am facut, dar sunt recunoscătoare cerului că am trecut cu bine și
Cum era sa-mi sectionez venele taind un ardei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21253_a_22578]
-
Părtinitor e Universul, sau poate că eu Cu tălpile-mi aspre rânesc poala lui Dumnezeu? Că pe-o țoala spălată-n năduf pe piatră de rău Frecată-n leșia nopții până-i ruptă din brâu. Sau poate, cu tropot, rănit-am al zilei timpan Fugărind cu pintenii arși iluzoriul liman: Chilia apelor
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
vagonul demodat de clasa a treia. E una din observațiile geniale ale titanului prozei mondiale: "Așa sunt făcuți oamenii. În mai toate clasele, ei acorda bârfei sau cugetelor josnice care îi măgulesc, înlesnirile, favorurile refuzate inșilor a caror superioritate îi rânește, oricum s-ar manifestă această superioritate." Deodată, o frână violență zguduie micul tren provincial, făcând să se ciocnească vagoanele între ele. Toată lumea sare la ferestre, să vadă ce-i. Aflăm că un măgar, tras de funie de un copilandru, s-
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
comunicare - Cum să comunici politicos și să te faci înțeles, cum să aduci argumente pentru a îți susține punctul de vedere, cum să scapi de timiditate și emoții. 3. Abilități de feedback - Cum să spui oamenilor lucruri fără să îi rânești, într-un mod politicos, ajutându-i, nu jignindu-i. 4. Obiceiuri nesănătoase de alimentație - Elevii vor crea și susține o dezbatere pro/contra unei alimentații sănătoase vs. fast-food. 5. Ecologie - O lecție despre lucruri mici ce pot conta foarte mult
Educatie si internationalism [Corola-blog/BlogPost/99684_a_100976]
-
ajuns aici și ce ai fi putut face altfel. Chiar poți să ierți, daca nu uiți? Și mai ales, ești un om rău pentru că nu poți să uiți?. Eu nu cred în a doua șansă. Cred că cei care te rânesc o dată o vor face și a doua oară atâta timp cât le dai ocazia. Nu cred în a doua șansă și cu toate această de multe ori ajung să o ofer, pentru că oricât de cerebral aș fi ca om, rațiunea nu are
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
care ne-au greșit, ci doar ne mai acordăm nouă șansă de a încerca încă o dată în numele unor momente frumoase din trecut, pentru că suntem naivi în speranța că le-am mai putea trăi încă o dată. Dar există oameni care te rânesc atât de tare, încât pur și simplu pe ei nu vrei să îi mai ai în preajmă. Lor pur și simplu nu poți să le mai dai ocazia să te lovească din nou; spui că nu îi urăști, nu le
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
nu-mi spui că mă iubești? Că faptele o demonstrează eu știu deja, nu sunt povești, dar tot nu înțeleg de ce nu-mi spui deloc că mă iubești. O fi orgoliul tău de vină și nu ar vrea să te rânești, dacă îți sunt atat de dragă de ce nu-mi spui că mă iubești? Această stare nu-mi da pace ce dacă-mi spui, nu tot tu ești? sau crezi că se dărâma cerul dacă îmi spui că mă iubești. Tot
DE CE NU-MI SPUI CA MA IUBESTI? de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380296_a_381625]
-
DRAGOSTE FĂRĂ SFÂRȘIT, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016. Dragoste fără sfârșit Cristina Pârvu De câte ori rostesc "cât te iubesc!", Îmi pare că te știu de-o viață. Mi-e teamă să nu te rânesc, Strigând mereu, ca într-o piață. Nu cred c-ar fi cuvinte de ajuns, Nici mângâieri și nici săruturi. Iar inima din mine de mi-aș fi smuls, N-ar însemna mai mult decat nimicuri. Doar timpul îți va demonstra
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
sfârșitul va fi ca să vie, Voi trăi în tine, doar a ta mireasă. Citește mai mult Dragoste fără sfârșitCristina PârvuDe câte ori rostesc "cât te iubesc!", Îmi pare că te știu de-o viață.Mi-e teamă să nu te rânesc,Strigând mereu, ca într-o piață.Nu cred c-ar fi cuvinte de ajuns,Nici mângâieri și nici săruturi. Iar inima din mine de mi-aș fi smuls,N-ar însemna mai mult decat nimicuri.Doar timpul îți va demonstra
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
te asemuiesc cu vară, De te doare plâns de fluturi,esti la fel ca primăvară, Daca ploile amare strivesc frunză, te-ntomnezi, Porți victoriile luptând, învingi ierni și nu cedezi. Ai talanți nenumărați, esti izvor de apă vie, Plămădita din a rânii dragostei împărăție, Un poem plin de candoare, o steluța nestemata, Ești femeie, nu uita, pururi binecuvântata! Referință Bibliografica: Binecuvântata femeie / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
BINECUVÂNTATĂ FEMEIE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377234_a_378563]
-
se sinucidă. Sursă menționată subliniază că rechizitoriul, prin care procurorii DNA l-au trimis în judecată pe doctorul Brădișteanu, se bazează pe declarația polițiștilor, dar și pe percepția anchetatorilor. Un alt motiv de trimitere în judecată, pe lângă internarea și tratatea rânii lui Adrian Nastase, a fost transmiterea de informații către presă. Conspirația Luju scrie că rechizitoriul, pe baza căruia Șerban Brădișteanu a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului, este o conspirație pusă la cale de către un fost secretar de stat
Brădișteanu, în mijlocul unei conspirații. Percepția, literă de lege by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77620_a_78945]
-
de la MSAMDR să le poată evalua efectele În cunoștință de cauză. Preferaseră să-l exploateze pe post de femeie de serviciu. Cine știe cum miroase rahatul unei pisici, să-și imagineze mirosul rahatului cîtorva zeci de pisici, pe care trebuie să le rînești zilnic. Asta găsiseră ei să-i dea de făcut: curățenia și hrana pisicilor! Însă lucrul cel mai supărător era că se purtau ca niște șefi, Îi dădeau ordine și Îl priveau de sus. Iar el, dintr-un fel de gingășie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din fața sa, într-adevăr, dacă n-ar fi știut n-ar fi crezut că are de a face cu un aristocrat, arăta a hamal în portul Brăilei ori a chiabur de la munte, ochi grei, mîini mari, ca două lopeți de rînit în grajd, piept de bivol, mișcări greoaie de urs, respirația grea ca a unei vite sătule în staul. Așa arătase. Acum, punîndu-l în fața unei situații de margine devenise altfel: amenințător, sumbru, abia controlîndu-și forța violentă care izvora din organismul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
viața unui om. Doar în tragică noapte a asaltului se văzuseră nevoiți să pună mâna pe arme altfel decât în joacă, și erau conștienți cu toții că experiența nu s-ar fi putut dovedi mai nefericită. În afară de bestia pe care o rânise Tapú Tetuanúi, aproape dintr-un accident, toți ceilalți agresori reușiseră să se întoarcă la navele lor, fără să fi suferit nici cea mai mica zgârietura. Iar ei, acum, isi propuseseră să-i doboare pe propriul domeniu și în ciuda faptului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sé dai tu. Ar muri porcul de foame dacé n-ai fi tu. - Taci din guré. Și vacă ceea, ai muls-o dimineațé? Fé și tu niște brînzé cé vreau plécinte.. - CÎnd tai lemne Îți fac și plécinte... - Da’ de rînit, nu te-ai gîndit sé rînești, nu? Sté vacă ceea-n baligé de-o séptémîné. - Iaca bine c-ai venit tu sé rînești. Murea vacă ceea féré tine. Se ridică baliga pîné-n pod și murea. - Hai, pune o daté sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de foame dacé n-ai fi tu. - Taci din guré. Și vacă ceea, ai muls-o dimineațé? Fé și tu niște brînzé cé vreau plécinte.. - CÎnd tai lemne Îți fac și plécinte... - Da’ de rînit, nu te-ai gîndit sé rînești, nu? Sté vacă ceea-n baligé de-o séptémîné. - Iaca bine c-ai venit tu sé rînești. Murea vacă ceea féré tine. Se ridică baliga pîné-n pod și murea. - Hai, pune o daté sé ménînc, cé mi-e somn. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Fé și tu niște brînzé cé vreau plécinte.. - CÎnd tai lemne Îți fac și plécinte... - Da’ de rînit, nu te-ai gîndit sé rînești, nu? Sté vacă ceea-n baligé de-o séptémîné. - Iaca bine c-ai venit tu sé rînești. Murea vacă ceea féré tine. Se ridică baliga pîné-n pod și murea. - Hai, pune o daté sé ménînc, cé mi-e somn. Eu mé duc sé mé culc, da’ tu sé vezi ce mai faci prin grédiné, poate mai săpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
c... CEC, chiar dac... își dezvolt... serviciile de banc... comercial..., are o predestinație pentru implicarea în mediul rural. Merit... amintit, în acest sens, c... circa 2/3 din fondurile UE pentru România sunt pentru modernizare rural..., iar banii pentru ț...rânii români vor ajunge, în mare parte și în mod inexorabil, în depozite la actuala cas... de economii. CEC poate avea un viitor bun în sistemul bancar românesc și un rol major în modernizarea rural... dac... va beneficia de un management
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]