143 matches
-
viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
dog-uri” îngurgitează. Orice insistență prelungită frizează penibilul. Perseverența e vecină cu...”diabolicul”, iar... revenirea la revenire se numește prostie curată. Albalux, cum ar veni, Titanais cum era „trend” și „stendbai” cât cuprinde. Sună mai frumos decât „dacicile”: brânză, mânză, rânză...Toți adversarii Pruteanului și „prietenii” celor „amenințați” se dau de ceasul morții să dovedească cât de generoasă este limba română. Limba care „înghite”, asimilează orice. Vezi... variantele la mult-râvnitul dolar care are menirea să stimuleze gândirea critică a multor specialiști
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406546128.html [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1488902479.html [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică: Cîntă cucii, se îngînă / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1488902479.html [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
mămăligă. Ai înțeles, da? - Da, domn doctor, cum să nu înțeleg, că doar sunt femeie întreagă la minte. - Apoi să-i dai pieptul, numai pieptul, picioarele să le mănânci matale. Dar tot pe jăratic, în vatră să le faci. Și rânza, tot lui să i-o dai, știi ce e aia rânză, știi? - Vai de mine, domn doctor, cum să nu știu, doar de la țară suntem! - Foarte bine! După ce vezi că se mai împlinește un pic să-i tai câteva șuvițe
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
că doar sunt femeie întreagă la minte. - Apoi să-i dai pieptul, numai pieptul, picioarele să le mănânci matale. Dar tot pe jăratic, în vatră să le faci. Și rânza, tot lui să i-o dai, știi ce e aia rânză, știi? - Vai de mine, domn doctor, cum să nu știu, doar de la țară suntem! - Foarte bine! După ce vezi că se mai împlinește un pic să-i tai câteva șuvițe de slănină și să le mănânce pe stomacul gol, fără pâine
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
vor fi alegerile parlamentare. Ei bine! Să ne întrebăm ce fac cocoșii noștri de pe centru-dreapta? Se zbat fiecare în cușca sa, așteptând să fie păpați de vulpoiul Dodon și lupul Lupu. Punând în prim plan interesele înguste de partid, marea rânză moldovenească, liderii partidelor de centru-dreapta nu fac altceva decât să-l aducă în fotoliul prezidențial pe unsul lui Putin. Ceea ce se mai poate salva se află în mâinile Măriei-sale alegătorul. Dacă pe liderii partiduțelor de dreapta nu ia dus mintea
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1474429547.html [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
veștejim - nu lipseau prăjitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foile frământate cu bulion și coptătura turnată cu cacao. Bineînțeles, participam cu toții la concursul: cine are parte de oul magic, care să poată sparge cât mai multe ouă răscoapte, tocmai bune pentru rânza hămnisiților. Vă urez Paște fericit, alături de cei dragi! Florica BUD Baia Mare Saptămâna Mare 2011 Referință Bibliografică: MIEL UMPLUT ȘI ALTE BUNĂTĂȚI DE PAȘTI / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 110, Anul I, 20 aprilie 2011. Drepturi de Autor
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
este foarte bună. Imaginea lui de politician s-a cam erodat însă totuși rămâne o soluție. Am mai avut astfel de situații. În a. 2000 în ajunul alegerilor parlamentare au fost făcute multe încercări de unificare a forțelor democratice. Din cauza rânzei moldovenești nu s-a reușit, dăruindui astfel lui Voronin 28 de mandate (în mod direct Voronin câștigase doar jumătate din voturi (50.2% ca și în alegerile din 2005 - 49.6%). Unificarea forțelor democrate totuși a avut loc în a
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483881224.html [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
E203 Sorbat de calciu Conservant Brânză topită, cartofi congelați, produse panificație E202 Sorbat de potasiu Conservant Pâine feliata, aluaturi, sosuri, fructe de mare semipreparate E201 Sorbat de sodiu Colorant Produse patiserie și cofetărie, creme, iaurturi aromate E200 Acid sorbic Conservant rânza topită, cartofi congelați, produse panificație E180 Litolrubina Colorant Sortimente speciale de brânză E175 Aur Colorant Ornamente produse cofetărie și patiserie, lichioruri E174 Argint Colorant Produse patiserie și cofetărie, ornamente ciocolată, lichioruri E173 Aluminiu Colorant Produse patiserie și cofetărie E172 Oxizi
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc by http://uzp.org.ro/lista-completa-a-e-urilor-si-alimentele-in-care-se-gasesc/ [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 998 din 24 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului adio, pică frunza! de când aștept să cadă, de ți-ar cădea și bluza și fusta asta lungă să văd, uscată-i frunza? că mă mănâncă rânza, să văd cum îți stă nudă. dar mă îmbăt cu apă, că prea o strânge blugii, și calcă, uite, șchioapă că s-a-ncurcat în rugii de castraveți bătrâni și-o latră niște câini. adio, pică frunza! la dracu, pice
VAI, TOAMNĂ, TE OMOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Vai_toamna_te_omor_george_safir_1380015551.html [Corola-blog/BlogPost/363261_a_364590]
-
beau, io; musai nu mă las! Beau lăptic; beau dzamă de crumpei; Chiar și mericică-mi torn sub nas! Phii, ce bine-i DOMNULE că bei!!! Mor de viu! N-am murit nicicând de fericire, Deși mor așijderea oricui, Când începe rânza să se mire, Primpregiur, că nici-o jimblă nu-i. Am murit adeseori de sete, Probozind vreun poloboc pustiu, Sau de versuri d'astea: desuete, Când râmneam alminteri să le scriu. Mor chircit în izba-mi înghețată - Hanțe nu-s și
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
București. Dădeau pe acasă odată la patru-cinci zile, mai cu seamă că de-acum nu mai era nevoie de instrucție, dacă des enfants de la patrie își depuneau noapte de noapte în palma Martei normele, banii din care să le crească rînza părinților lor... Banii mi i-ai luat, tîrfuliță hoață... Marchizul rîdea euforizat. Chiar nu-i păsa de bani. Niciodată în viața lui nu dăduse importanță, nu dusese lipsă și nu se lăcomise. Banii sînt un pretext nesemnificativ, meschin, de care
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza zării pe față; în timp ce amurgul se sfâșie între un deal și o câmpie, ascult cum își toarce cântecul ei o ciocârlie. marți, 14 aprilie 2015 Referință Bibliografică: bucuria primăverii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428990618.html [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul, ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut), că tot ce-a auzit întreaga vară, nici vorbă să aducă a vioară, ci a banală mașină de cusut. Ți-am tăinuit și în moliftă și în acatist, că-n mintea mea deșartă ( acoperiș prin
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
a trecut prin cap o întrebare esențială, obligatorie pentru un IQ cât de cât mai elevat de condeieri despre cum merge de politic Nobelul pentru literatură. Asta-i una la mână, a doua e că Ioranna nu te are la rânză, cum zic ardelenii, mai ales după ce a citit De ce iubim femeile și frumoasele străine în care, de la un capăt la altul, discreditezi România, pe care o scrii Românica ca țiganii, ceea ce ne face să credem ca nu te-a chemat
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_un_nobel_pentru_calul_corneliu_florea_1351751247.html [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
golașe sau formațiuni tegumentare (negi, rozete, creastă, bărbie) colorate în roșu. Dimorfismul sexual la unele specii (potârniche, prepeliță) nu este evident; la altele (păun, cocoș de mesteacăn) în schimb este permanent și foarte pronunțat. Esofagul formează o gușă voluminoasă, iar rânza bine dezvoltată are musculatură puternică. le sunt păsări terestre, mai rar arboricole. Sunt slabe zburătoare Glasul este caracteristic: al unora, de exemplu, al prepelițelor este plăcut, al celor mai multe însă este neplăcut. Păsările ce trăiesc la sol, au un penaj de
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape rânza de cât să rămâie (nemâncată) brânza". Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă derivație de la interjecția "bîr" ori "ber", idee însolită, dar care a fost totuși preluată de Lahovary, cu circumstanța de a o fi combinat cu "rânză
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
rânza de cât să rămâie (nemâncată) brânza". Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă derivație de la interjecția "bîr" ori "ber", idee însolită, dar care a fost totuși preluată de Lahovary, cu circumstanța de a o fi combinat cu "rânză", și de a considera cuvintele ca provenind din fondul lingvistic anterior influenței indo-europene. El a scris apoi despre o derivație de la cuvântul tracic "berenza", care poate veni de la "ber" = „oaie”. După Densusianu, este vorba de rădăcina iraniană "renc-", "renz-", "rînz-
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
indo-european "gurendh" „a fermenta, a acri”; ideea aceasta a fost preluată de Pedersen [în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2]. Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței în sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca materie primă și de tehnologia aplicată se pot
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
din vremea lui Ceaușescu de a angaja ca ofițeri doar etnici români. Dar știu ' nu doar din recentul Raport ' că ungurii și țiganii sunt un fel de ciucă a bătăii de joc a tot felul de analfabeți în care plesnește rânza de-atâta rromânism. Mentalitatea celor care-au făcut din 'Deșteaptă-te, române!' imnul țării atinge apogeul în mintea caporalului cu I.Q. negativ, care-l obligă pe subordonatul său maghiar să cânte faimosul șlagăr de altădat' 'Treceți, batalioane române, Carpații'. Spun
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
aveai să te duci niciodată acolo. Te aștepta Turnul. Ne-am Întors la Londra. Doctorul Dee a spus: — Ei Încearcă acum să ajungă la Soluție Înaintea noastră. Kelley, o să scrii pentru William ceva... ceva diabolic de insinuant despre ei. Pe rânza diavolului, am făcut-o, și pe urmă William a infectat textul și a mutat totul de la Praga la Veneția. Dee era negru de furie. Dar palidul, năclăitul William se simțea protejat de regala lui concubină. Și nici asta nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]