279 matches
-
cartea, în colecția intitulată Ediția a doua. Ceea ce atrage imediat atenția în versurile sale este ceremonialul cu care vizionarismul înfășoară și desfoliază realul. Cadrul este cu totul obișnuit, fără urmă de pitoresc, lumea traversată fiind una apropiată până la familiaritate. Un râuleț, Nadășul, "ca o pastă îngălată", Ostroveniul "toxic și sfânt", Dâmbu Rotund și Jupâneștii, Mănășturul apar, fără prea multe fasoane, din realitatea imediată, topindu-se de obicei în pasta biografică a poeziei, în "lumina primelor amintiri". Amazonul din titlul volumului nu
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
așeză cu grijă în căușul palmei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță riță, unde oi zbura, acolo m-oi mărita" Și, zicând acestea, o aruncă în sus" Gărgărița își reluă zborul prin văzduh. Și zbură așa peste pădurea verde, peste apele râulețului ce o străbătea și în care se zbenguiau peștișori argintii" Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, cam obraznic, care o întrebă, pe când lăsa să cadă asupra ei câțiva stropi de ploaie grei ce o dezechilibrară - da' un'-te grăbești
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
daiu nici o para, zău că asta-i dă la Dumnezău... Minunăția minunățiilor! Toate se petrecură după cum zâsese Gâcitoarea... Ca reporter, angajat mai târziu să reproduc evenimentul într-o revistă din lumea bună, pot da adeverire oricărui sceptic în sensul că râulețul, chiar așa, scânteia în desișul pădurii, cu adevărat. Și, tot cu adevărat, că împărățelul sosise la fața locului însoțit de gărgărița năzdrăvană care rostise solemn cuvintele cunoscute. Și tot așa, că fata era desculță, deși acum era o prințesă reală
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Până nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde pe Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
băiețel,Închide zăvorul bineși să nu deschizi defelPână nu m-auzi pe mine:“Fie Lupul-afurisitși tot neamul lui lihnit!”A zis Capra, sărutându-șiCucuiatul Iedulețși s-a-ndreptat spre pădureSă adune-n coșulețCiuboțică, frunzișoare,Alunițe, fragi și mure,Lăptișor în țâțișoareși apă din râuleț.Jupânul Lup tocmai treceaPe lângă căsuța Capreiși, vesel, el jubila,Auzind vorbele el:“Asta ți-a fost, cumetriță!N-ai mai fi așa bățoasăCând l-oi prinde pe Cornițăși l-oi lua la mine-acasă.Ce-or mai zburda Lupișorii... V.
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
inimi cântă iar.... XIV. LUPUL ȘI MIELUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Lupul și Mielul Despărțindu-se de turmă, Un Miel poznaș și îndrăzneț Rămase puțin în urmă Și se-ndreptă spre râuleț. Cum e cristalul strălucea Apa râului la vale, Încât nu-ndrăzni să bea Doar și-admira buclele sale. -Spune-mi cine te-a-nvățat Tuna un glas în fața lui, Apa de mi-ai tulburat? Hai! Vino aici să-mi spui! -Sire
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
anul ce-a trecut! -Nici nu-ndrăznesc să vă spun... Oare cum aș fi putut? Dar, Sire, nu eram născut! Citește mai mult Lupul și MielulDespărțindu-se de turmă,Un Miel poznaș și îndrăznețRămase puțin în urmăși se-ndreptă spre râuleț.Cum e cristalul străluceaApa râului la vale, Încât nu-ndrăzni să beaDoar și-admira buclele sale.-Spune-mi cine te-a-nvățatTuna un glas în fața lui,Apa de mi-ai tulburat?Hai! Vino aici să-mi spui!-Sire, Maiestatea voastră,Va rog, nu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
lase totul pentru a fi alături de ea. Iar ea se teme că ar fi o imprudență cu nefaste consecințe. El e căpitan de vapor, dispus să renunțe la cursele pe ocean pentru navigația în sus și-n jos pe un rîuleț în Cehia rurală. Ea e convinsă că o asemenea decizie e simplă nebunie. Pe cei doi nu-i despart doar oceane, continente și cele zece sau douăsprezece ore diferență de fus orar. Îi desparte de fapt teama de necunoscutul viitorului
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță, unde oi sbura, acolo m-oi mărita. Zicând aceasta, o aruncă în sus, iar gărgărița își luă sborul prin văzduh. Și sbură astfel peste pădurea verde și umbroasă, peste apele râulețului limpede ce o străbătea și în care se jucau peștișorii argintii. Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, din care picară peste ea câțiva stropi reci ca gheața, făcând-o să strige de plăcere și de frică. Niciodată nu mai
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
sâgilu și să-l ajuți să vâre inelușul pe arătătorul mâinii drepte a fetei, și să vezi, atuncea, coană Marioaro, minunăția, minunățiilor! Toate se petrecură întocmai precum zise ghicitoarea... Era a doua zi la amiază. Un soare strălucitor scălda câmpia. Râulețul scânteia prin mijlocul pădurii. Tânărul împărățel sosi la fața locului ținut de mână de doică și cu Rița în față care rosti tare: Cerule iubite, fă să se mărite!... Misiune, cu avânt îndeplinită. Cel mai mult, băiatului de Verde îi
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
la construcția căii ferate Uhta-Vorkuta. Noaptea, în lagăr mureau mulți deținuți de muncă silnică și de foame. Dimineața, venea un om cu căruța și îi scotea din barăci, îi încărca și-i ducea într-o vale, pe lângă care curgea un râuleț, care iarna îngheța. Primăvara, gheața și zăpada se topea, ducând trupurile în râul Peciora. Dacă mureau în timpul muncii, îi îngropau sub traversele căii ferate. Așa că sub fiecare traversă a rămas îngropat câte un deținut politic. Dacă erau prieteni cu evrei
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
baba lui, așa cum au rămas toți bătrânii satului. Ordonanța Petrache B....ă Petrache se trezea de dimineață, mulgea vacile, făcea curat în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă, le băga în grajd, apoi mânca și el. Se schimba în haine de sărbătoare, după care pleca și el la joc, unde era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i răspunsul tău? — Nu-mi plac aristocrații. Întotdeauna plutește în jurul lor un fel de aroganță ofensivă. Fratele tău, Naoji, este un aristocrat reușit, însă se mai fandosește și el. Eu sunt băiat de țăran și nu trec niciodată pe lângă un râuleț ca acesta fără să-mi amintesc, cu durere ascuțită în suflet, de zilele în care pescuiam carași sau scoteam te miri ce cu năvodul din râul de lângă casă. Mergeam pe un drum de-a lungul unui râu ce curgea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de zece și altul de doisprezece ani, urcară in minionul autoturism de excursie, și plecă la Crucea albă de mesteacăn. Adică, a venit la locul ei preferat, de la poalele marelui deal Vama. Parcă mașina pe drumeagul de pădure, paralel cu râulețul Vama, și porni, cu odraslele, spre pisc. Avu de urcat una sută patru scări. Trepte din beton,din loc în loc presărate cu băncuțe, pe care eventualii turiști să aibă unde-și trage sufletul, după care, să-și continue urcușul spre
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
neliniștit era cel mărișor. Își găsea de joacă printre micile tufe de iarbă și flori dintre cursul apei și drumeag. La un moment dat, auzi, de către deal, un zgomot necunoscut lui. Ceva, care-l înfioră. În același timp, de sub malul râulețului, apăru apa, care-l sperie. Voi să fugă spre drum, dar, nu mai apucă. Un trecător, văzând pericolul, le sări în ajutor. Intră repede, până pe la genunchi, în apa al cărei nivel creștea vertiginos, îi apucă, pe copii, în brațe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dar florile și fructele nu pot fi Închise după un zid. Florile izbucneau din mijlocul unui strat de anghinare sau țîșneau ca niște flăcări din umbra pomilor. Dincolo de livadă, grădina se pierdea Într-un fel de cîmp, străjuit de un rîuleț ce forma un iaz murdar, În mijlocul căruia se Înălța o insuliță cît o masă de biliard. Aici, pe malul iazului, Digby dădu peste maiorul Stone. La Început Îl auzi numai: niște mîrÎituri furioase, ca ale unui cîine care visează. Digby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
luat. A simțit o durere ciudată În piept și și-a zis că e datoria mamelor să facă așa ceva. Oricum nu și amintea ca mama ei să se fi ocupat de spălatul rufelor, doar dacă clătitul unui sarong Într un râuleț din junglă putea fi considerat spălat. Viața alături de părinții ei fusese simplă, fără nici o Îndoială, viața lor de toate zilele era privată de cele mai elementare condiții de igienă și cele mai rudimentare condiții sanitare, chiar dacă ar fi existat și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
e -n joc. Pur și simplu nu sunt În stare să suport gândul că nu are un cămin, că e lipsit de singura familie pe care a cunoscut-o vreodată. A rămas la fereastră cu ochii la ploaia care săpa râulețe În noroi, pe strada Îngustă. Lovit de ploaie, frunzișul din curte foșnea ușor, Însă zgomotele obișnuite din vecinătate Încetaseră, lătratul câi nilor, miorlăitul pisicilor care se Împerechează, scuterele, posturile de radio, strigătele furioase ale tinerilor, răcnetele bebelușilor. Totul a Încetat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bătrân ce cu ultimele forțe imploră cerul pentru a mai trăi. Într-adevăr, acum acest bătrân renunțase la oceanul verde și foșnitor al frunzelor fragede și începuse cu galben și cu roșu să își ia coasa. M-am oprit la râulețul sprințar de astă-vară; am privit fața ruginie a undelor. Razele soarelui par filtrate prin miere și îi dau o înfățișare blândă și liniștită. Am privit codrul și l-am întrebat cum se simte. Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
îi usucă frunzele ce cad la picioarele lui într-un covor ruginiu ce adăpostește mugurii unei vieți noi la primăvara următoare. Logodna semințelor blânde cu lutul bătrân s-a terminat, iar covorul le va adăposti până la primăvară. În spatele meu, era râulețul. I-am privit suprafața lucie pe care unduiau lin funigeii. În oglinda de cristal a apei se vedeau solzii frunzelor mărunte ce s-au zburlit pe ramură și rânduiți în unghi, cocorii care își începeau pribegia. M-am întors acasă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de multe ori Îți vine sé te ferești. Imediat dupé ce se deschide șesul, acolo unde pédurea Îl ocolește cé sé-i respecte mérimea. Pe mijloc curge rîpă cea galbené și albé, tocmai din podiș, care se preface aici Într-un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc sélcii. Sub ele se ménîncé la amiazé, În timp ce oile dorm la grémadé, cu capetele vîrÎte una În alta, ca sé se fereascé de soare, sub alte sélcii, mai Încolo. S-au auzit strigétele și praful s-a ridicat. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
repetă obsesiv: nu-i nebun, dom' judecător. În sinea ei a luat o decizie fermă: Îmi voi face dreptate. Șișu era aproape vecinul ei, la a patra casă. Erau cele patru case care aveau grădina din spate, brăzdată de un rîuleț. Vara Șișu dormea pe prispa casei, la aer curat, apărat de un cîine nebun ca și el. Na, cuțu, papă pîniță cu antigel, șușotește Liana. Bietul cîine, flămînd ca un lup, a înghițit hulpav și a murit în dureri groaznice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost Îm barcat sub pază Înarmată În „Suzana“, trenul pe șină În gustă, astfel alintat prin părțile locului, pe urmă transbordat În trenul mare, din nou În Suzi, pînă la Vișeu, iar de acolo, tot sub pază, În sus pe rîulețul Repedea, la Havas Mezö. Se tălmăcește prin „CÎmpul Înzăpezit“, nume făurit de unguri pentru Poienile de sub Munte, În Maramureș, la granița de nord, Între munții Copilașu, Vinderelu și Popivan. I-au vărsat În niște barăci cu priciuri late, supraetajate de-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]