49 matches
-
una, ai pierdut țelul: cununa, Ce-a promis-o Domnul Sfânt, când făcut-a legământ, Cu noi toți: “ Puțină vreme, veți mai plânge, veți mai geme, În curând Eu voi veni, vă voi duce-n veșnicii, Doar o clipă mai răbdați, voi să vă păstrați curați!” De aceea vreau să-ți spun: Vecine, tu ești om bun, Vino și îngenunchează, Dumnezeu mereu veghează, Încă Te așteaptă-n prag, ia al biruinței steag, Depărtează-te de lume, Domnul Îti va da un
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1455045892.html [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
Însă, fără ele nu ar fi fost la fel! Suferințele de multe ori fiind sarea și piperul vieții noastre, ba câteodată există chiar mult mai multe condimente pe lângă acestea... toate la un loc colorând viața! Mai ales suferințele acelea indurate, răbdate și în final învinse, ele îmbogățesc mai mult! Tocmai de aceea, cartea aceasta este o victorie!! [Prețul pus fiind simbolic, pentru că deja dansa a oferit multe volume în mod gratuit. Așa după cum s-a și gândit la oameni, la aceste
DE FLOARE CARBUNE – O PRIMA RE/PREZENTARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/_japonia_mister_si_fascinat_valerian_mihoc_1368792442.html [Corola-blog/BlogPost/354888_a_356217]
-
Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor veni la rând. Cu alte cuvinte, fie oricât
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
afirmă Părintele Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor veni la rând. Deci, fie oricât de shimbătoare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
a fost deci : filozof, pedagog, memorialist și epistolier, orator. Viața și creația sa se împart în două perioade aproximativ egale : prima de « explozie și afirmare » de la început (metafizician și filozof creștin, etc.) ; cea de-a doua parte de « durere îndelung răbdată și sublimată » în scrisul său, în condiții mai mult decât precare de existență. Așa s-a născut sistemul său filozofic, original și autentic românesc, el introducând în filosofia românească "spațiul bărăganului". Este numit de istoricul filozofiei românești N. Bagdasar, drept
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
problemelor puse de suferință, pozițiile unila‑ terale și raționamentele logice riguroase au ajuns În impas. Oamenii au progresat mai mult În lupta Împotriva durerii 190 Suferința și creșterea spirituală decât În Înțelegerea suferinței sau În modul cum poate fi ea răbdată și valorificată, prin credință. Credința nu aduce o soluție teoretică, ci o speranță pe drum. Textele patristice ne lansează În acest sens o exortație la introspecție, la meditația profundă și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi, al Sfintei Tradiții și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
străbătut de ideea că a deveni creștin Înseamnă a pătrunde În experiența poporului suferind al lui Dumnezeu, care este capabil să fie mărturisitor jertfelnic al lui Dumnezeu prin acea suferință și să se apropie de El ca rezultat al suferinței răbdate. Poate cea mai emoționantă, mai mișcătoare și mai răscolitoare de suflet declarație a acestei credințe poate fi regăsită În Epistola I‑a soborni‑ cească a Sfântului Apostol Petru. Creștinii sunt acei care au fost chemați din Întuneric În lumina minunată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu numai Miorița sau „mărețele umbre” (Decebal, Niceta Remesianul, Ștefan cel Mare, Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu ș.a.), ci și pe ultimul conducător comunist („Tu ai venit să mântui această blândă ginte / acest popor de oameni ce mult au mai răbdat / te binecuvântează martirii din morminte / în straiul lor de lacrimi, de flori și in curat”, Nicolae Ceaușescu). În Poeme de dragoste, ură și speranță (1981) ori în Saturnalii (1983) se află stihuri care slăvesc oracular Patria, Neamul, Partidul, miturile naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
lumea mea!»” însă un sfetnic înțelept, plin de credință, ca un pustnic, vine și o îmbărbătează, subliniindu-i faptul că viața reprezintă o „datorie grea”, pe care doar cei viteji știu să o trăiască demn, că destinul rămâne un „chin răbdat”, dar că speranța într-o lume de dincolo ne dă puterea depășirii oricărui obstacol: „Credința-n zilele de-apoi E singura tărie-n noi, Că multe-s tari cum credem noi Și mâne nu-s!” Tot G. Coșbuc oferă și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
calmă în ireversibilitatea ei negativă și sobră, remarcată de critică: „scârbă domoală și prozaic realistă a contemplării gesticii celuilalt, ca același (sine) luând întâmplător ipostazele adversarului, ale femei, ale semenului, ale vecinului și, evident, ale egoului propriu, care e doar răbdat, nu cunoscut sau căutat” (Ștefania Mincu). Autorul reușește să se impună în poezia contemporană prin construcția unui discurs liric care recuperează nuanțele liricii moderniste românești și transcrie, în același timp, acutele unei sensibilități îndatorate postmodernismului. SCRIERI: În margine, Craiova, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
din cercul de prieteni ai fiicei sale, în primul rînd) fascinați de opulență, de fast și de simplul fapt de „a avea”. Pentru ei, inși ca mine, care nu le pot propune decît un trai în acord cu mijloacele, sobrietate, răbdatul („barem o vreme”), sînt de mirare și antipatici. Decent, în ciuda zvîrcolirilor de nemulțumire, fiul meu mă tolerează totuși. Iritat de bîrfele pretinșilor cunoscători ai „vieții literare” care îmi trec prin camera de la redacție, m-am gîndit să lipesc pe peretele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
măsura, prin imitație regresivă, de a-i opri pe românii basarabeni, pe ucaineni, pe chinezi, pe alți năpăstuiți ai soartei, să vină în România. Totdeauna la masa săracului a mai încăput un sărac și să nu se uite că numai răbdatul de foame și religia creștină sunt gratuite și absolut saturante. 6 octombrie 2006 Noua „Cortină” de pe Prut Motto: „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești” ( Mihai Eminescu, 1878) Cu mulți ani în urmă, mai bine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stelele fixe mișcă zodiile; cf. Jurnal alchimic, p. 108). Sensul extatic al morții descris aici poate fi întîlnit în mistica tibetana: dizolvarea în Dumnezeu-Lumină prin frînghia Dmu (sau Mu). Trăirea clipei este insuportabila datorită plinătății ei, care nu poate fi răbdata de limitele noastre, căci clipă e una cu Veșnicia (Jurnal alchimic, p. 77). În acest sens, Blake va spune, prin vocea lui Urizen, ca "viitorul este în clipa asta!" (Vala, IX, 183), moment în care Urizen este reînnoit, din nou
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale șobolanului, pe fondul reconstituirii fidele a stilului comunist de viață (satira comunismului debușează, așadar, într-una a postcomunismului consumist); cît despre „blocul exterminator”, el nu va supraviețui abandonării postdecembriste și se va pulveriza voluntar, pe locul său malefic nefiind „răbdat” decît un cimitir... Autorul pare să fi vrut totul de la acest roman: și comic irezistibil, și tragism, și absurd, și fabulație distopică, și radiografie de moravuri... Dar, în primul rînd, pare a fi vrut să ofere o hologramă a mentalului
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
Să mă mai uit? Căci împotrivă-le-am făcut/ Atâtea fărdelegi, că nici prin ștreang le-aș ispăși/ De-ajuns. Puteam eu să-mi mai văd copiii mei,/ Născuți cum s-au născut? Ah, ochii-mi nu i-ar fi/ Răbdat! Nici spre Cetate-ori zidurile ei,/ spre sfintele statui de zei, n-ar fi putut/ Privi. Nicolae Ionel dă și altă semnificație orbirii lui Oedip. Ignoranța inițială a personajului cu privire la propriul trecut este asimilată chiar de el, în sens metaforic, orbirii
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
acesta din urmă într-un comentariu radiofonic difuzat de Europa Liberă), au descifrat cu tâlc aluzia de fond la festivismul delirant al finalului de regim ceaușist. Până și motoul, aflăm, trimițând explicit la un vers sedițios al lui Arghezi („kitschul răbdat se-ntoarce în cuvinte”) putea da naștere la nenumărate suspiciuni, mai ales dacă ținem seama și de indicația care-l însoțea. Era vorba, despre un „text adaptat”, sintagmă deloc ingenuă. Tot astfel, „text adaptat” stătea scris și în dreptul imnului de
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
de suferințele lui Hristos, tot așa, prin Hristos avem parte din belșug și de mîngîiere. 6. Așa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mîngîierea și mîntuirea voastră; dacă suntem mîngîiați, suntem pentru mîngîierea voastră, care se arată prin faptul că răbdați aceleași suferințe ca și noi; 7. și nădejdea noastră pentru voi, este neclintită, pentru că știm că, dacă aveți parte de suferințe, aveți parte și de mîngîiere. 8. În adevăr, fraților, nu voim să vă lăsăm în necunoștință despre necazul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
Să mă mai uit ? Căci împotrivă-le-am făcut/ Atâtea fărdelegi, că nici prin ștreang le-aș ispăși/ De-ajuns. Puteam eu să-mi mai văd copiii mei,/ Născuți cum s-au născut ? Ah, ochii-mi nu i-ar fi/ Răbdat ! Nici spre Cetate-ori zidurile ei,/ Spre sfintele statui de zei, n-ar fi putut/ Privi. Nicolae Ionel dă și altă semnificație orbirii lui Oedip. Ignoranța inițială a personajului cu privire la propriul trecut este asimilată chiar de el, în sens metaforic, orbirii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
simțirii lui să înceteze, obstacole imprevizibile să apară în calea lecturii cărților sale. Ei bine, ceea ce a reușit el, strică alții. Opera de artă poate plictisi. Ascultați o emisiune, să zicem, despre Rebreanu. Coșbuc cică i-ar fi spus: muncă, răbdate și încredere. Dacă nu ai astea, n-ai făcut nimic! Și apoi: un sfert de talent, trei sferturi muncă, dacă n-ai astea, iar n-ai făcut nimic! Cuvintele lui Coșbuc! Va să zică, opera de artă nu se datorează precumpănitor talentului
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pahar cu apă. ― N-am nimic împotrivă cu condiția să vi-l aducă doamna, zâmbi Ionescu. Florence își strâmbă buzele. ― Ei asta-i! N-o să-mi dai dumneata dispoziții la mine în casă! ― Mă rog, râse tânărul. Domnule Miga, deocamdată răbdați. Melania Lupu se ridică vioaie. ― Mă duc eu, dacă-mi permiteți. În bucătărie zgomotele din pivniță se auzeau mai limpede. Bătrâna clăti un pahar, îl umplu și-l așeză pe o tăviță. Ochii îi străluceau. Băieții sânt harnici, șopti. În
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții au știut, cu geniul lor malefic, să exploateze și să întrețină această spaimă. Supuși au tăcut răbdat, chitind că răul din lăuntru e mai puțin nociv decît cel dinafară. Prostirea asta vine, așadar, din frică. Și tot așa umilirea. Iar de la umilință la prostituare nu-i decît un pas. Un pas de dans, de pildă. Întocmai ca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții au știut, cu geniul lor malefic, să exploateze și să întrețină această spaimă. Supuși au tăcut răbdat, chitind că răul din lăuntru e mai puțin nociv decît cel dinafară. Prostirea asta vine, așadar, din frică. Și tot așa umilirea. Iar de la umilință la prostituare nu-i decît un pas. Un pas de dans, de pildă. Întocmai ca
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap Înjunghiat. Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi. Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure Ieșită la lumină din pădure Și dând În vârf, ca un ciorchin de negi, Rodul durerii de vecii Întregi. Întinsă leneșă pe canapea, Domnița
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu e de fapt, după cum versurile o arată fără echivoc, decât expresia cea mai directă a „durerii surde și amare” și de aici cu siguranță mișcarea convulsivă cu care e Întâmpinată. Câteva versuri pot alcătui premisele unei dileme interpretative: „Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte / Și izbăvește-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor”. Aici trebuie insistat asupra asocierii bizare dintre izbăvire și pedeapsă, privită ca o fină subliniere a paradoxului arteificțiune a spiritului, dar În același timp, o modalitate de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]