42 matches
-
Micii Uniri sau ziua în care Românii au pus Europa în fața ”faptului împlinit”, sunt evocate evenimentele care s-au succedat în acele zile și care au culminat cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. În continuare dipl. ec. Petre Răcănel propune la pagina 5 articolul Societatea civilă românească și Dezvoltara Durabilă a României. Față de situația grea economică, socială, politică a țării, societatea civilă propune câteva soluții pentru viitor, în vederea dezvoltării durabile a României. La pagina 7, semnatara acestor rânduri dedică
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
-a aniversări a romancierului, esteticianului și istoricului literar Mihail Diaconescu. Articolele Pentru ce pleacă medicii din România de Damiana Weinberger și Crima organizată și blocajul unei inițiative legislative de Gabriel I. Năstase se află la paginile 6-7. Diplom.ec.Petre Răcănel Președintele Federației Societatea Civilă Românească semnează articolul S-a stins Vadim Tudor...România mai vulnerabilă. De un interes aparte sunt cele patru pagini semnate de dr. Emil Străinu sub titlul Planeta Nibiru, științe nonconvenționale - Noologie - Paraștiințe. La pagina 13 Dragoș
„ Cronica Editura Timpului “, numărul de octombrie [Corola-blog/BlogPost/94228_a_95520]
-
a reușit să adune în jurul ei un grup de oameni minunați, plini de viață, care demonstrează că vârsta e doar un numar care nu are foarte mare importanță (Dan Gâju și Irina Dana Gâju, Hangan ,Marinela Tocan,Corneliu Zeana, Petru Răcănel, Armenescu Elenă, Mariana Anghel, Camelia Oprită, Daniel Neguț, Remus Fișca, Grațiela Marineața, Andrei Recheteș, Maria Varga, Cristina Sava) Pentru realizarea acestui proiect s-a implicat, cu drag și iubire, doamna Claudia Motea. Claudia Motea este Director artistic al trupei de
Serata ” Eminescu, jurnalistul”- decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/92369_a_93661]
-
Iulia Lavinia Fălcan, Remus Fișcă, Cristian Fofircă, Dan și Dana Gîju, Geta Heimerl, Domnica Iosu, Daniel Neguț, Mihaela Refca, Elena Silvia Săracu, Passionaria Stoicescu, Virginia Udatu, Mihai Voicu, Ovidiu Zanfir,Cornelia Zeana. Invitat special a fost domnul dipl. ec. Petre Răcănel, care a deschis spectacolul, vorbind toamna numai de bine. Doamna Rodica Subțirelu a rostit o poveste cu tâlc din finalul căreia am înțeles cu toții cât de importantă este iubirea. Actorii entuziaști, sub privirea Danei Gîju, interpretă dar și organizatoarea spectacolului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92526_a_93818]
-
Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului VARA Unduie mărunt spicele de grâu, Ciocârlia-n zbor spintecă înaltul, Ciute se adapă-n albia de râu, Forfotetesc la muncă oameni în tot satul. Soarele-n amiază dogore puternic, Răcăneii pe nuferi visează; Numai unul pare a fi mai nevolnic Și din albul de floare se alăptează. Bătrânii vlăguiți de putere, Pe bancă, în parc, joacă table, Că-n văduvia lor e singura plăcere, Să-și întremeze virtuțile mai slabe
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
apărut Din larg și din adâncuri. Corăbieri mureau purtați De vânturi. Și cântul tău țipuitor Cuprinsul îl destramă, De dau atâția amăgiți Năvală. Stele strălucesc pe boltă, Dar mai luci sunt ochii tăi Și ard inima în mine Cu văpăi. Răcăneii dintre trestii Ne invită la concert. Până-n zori din prea iubire Te aștept. Lasă frâu iubirii noastre, Nu ecoului din văi! Eu doresc să fim ferice, Dacă vrei. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: DACĂ VREI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare
DACĂ VREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350645_a_351974]
-
a reface drumul spre școală al lui Brâncuși și despre faptul că scaunele brâncușiene de pe Aleea scaunelor au fost aruncate într-o anumită perioadă în Jiu (ceea ce ar explica de altfel faptul că multe au muchiile ciobite). Dipl. ec. Petre Răcănel a vorbit despre „Brâncuși, fericit la el acasă”, accentuând ideea că Brâncuși s-a simțit cel mai bine la el acasă, pe plaiurile gorjene, unde a și lăsat capodopera sa. Toate lucrările prezentate în simpozion vor fi integrate într-un
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Niculescu, dr. A. Jinaru, scriitorului C. Zărnescu și scriitorului D. Dănău, care nu au putut participa la eveniment). După sesiunea de comunicări, s-a prezentat un fragment din piesa „Ne vedem la Paris”, în interpretarea membrilor trupei Teatrului Nostrum (P. Răcănel, Dana Irina Gâju, Dan Gâju și Rodica Subțirelu). Prin jocul lor natural și prin scenografia reușită, actorii au reușit să transpună publicul în atmosfera interbelică și mai ales în ambianța brâncușiană, prin evocarea unor întâlniri memorabile între Brâncuși și Ștefan
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
jurnalistului Mihai Eminescu care a fost scos de la redacția ziarului „Timpul” și pus în cămașă de forță, după ce în ultimul articol vorbise despre libertatea presei și a ziaristului. În semn de omagiu a recitat versuri dedicate poetului Mihai Eminescu. Petre Răcănel, diplomat, economist, om de afaceri, publicist de atitudine, cetățean german de origine română, dornic să se întoarcă la patria mamă, membru UZPR, autorul celor două cărți „Bătălia pentru România”, a susținut o scurtă prelegere despre unitatea națională a românilor. A
SERATELE 'MIHAI EMINESCU, JURNALISTUL', IUNIE, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369039_a_370368]
-
Ion I. Părăianu MINIPOEME HAIKU Numai toamna zugrăvește natura - eu - curcubeul . Curățenie prin filtrul lui Dumnezeu - focul și apa . Pupă Pământul cu frunzele - dulci buze - Teiul - Luceafăr . Și cucuveaua în sinistre locații vede dezastru . Luna dansează în oglinda lacului după răcănei . Sudoare - apă - incendiu - doar cenușă și vânt concentrat . Stea căzătoare - mai credincios câinele - moartea-i aproape . Peste întinderi o pulbere de nisip - scorpion - deșert . Sută la sută , măsura lucrurilor, nu numai timpul. Scenă de teatru - milioane de actori - și politica
MINIPOEME HAICU, DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343633_a_344962]
-
este înainte de toate un omagiu adus culturii române și o bucurie a inimii pentru românii de toate vârstele care cunosc și apreciază poezia Luceafărului nostru. Își vor da concursul: Daniel Neguț, Nicolae Vasile, Dan Gîju, Dana Gîju, Camelia Oprița, Petre Răcănel, Rodica Subțirelu, Silvia Săracu, Corneliu Zeană, Elena Armenescu, Remus Fișcă, Clementina Timuș, Geta Heimerl, Marinela Tocaciu, Mariana Anghel, Erkan Demirhan, Maria Varga, Sorin Silviu și puștoaica Alice Ciugulan. Invitați speciali: Crina Lință (președinte Teatrul Arte dell`Anima, București) și Florian
DIN BĂTAIA INIMII LUI EMINESCU LA „CALDERON” de CLAUDIA MOŢEA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380601_a_381930]
-
cine-a muta ori a aduce rădăcini ori sămînță nu va mai face copii. Buratec Cînd auzi cîntînd buratec* întîi primăvara, să te dai de trei ori peste cap, că ai noroc. Primăvara cînd auzi pentru prima dată brotăcelul ori răcănelul* cîntînd, să te dai de trei ori peste cap, c-așa e bine. Primăvara, cine aude întîi brotăcei cîntînd să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. Cînd vede buratec întîi, îl dă peste cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și Ana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Skalica, Obrancov Mieru 43. 469. Ignat Marioara, născută la 16 noiembrie 1958 în București, România, fiica lui Mirea Florea și Margareta, cu domiciliul actual în Suedia, Bromma, Sigrid Undsetsg. 18 I. 470. Răcănel Iulian Antoniu, născut la 14 ianuarie 1977 în București, România, fiul lui Răcănel Petre și Doina, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Grabmayrg. 21. 471. Tamas Attila, născut la 4 mai 1950 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Tamas
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
Ignat Marioara, născută la 16 noiembrie 1958 în București, România, fiica lui Mirea Florea și Margareta, cu domiciliul actual în Suedia, Bromma, Sigrid Undsetsg. 18 I. 470. Răcănel Iulian Antoniu, născut la 14 ianuarie 1977 în București, România, fiul lui Răcănel Petre și Doina, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Grabmayrg. 21. 471. Tamas Attila, născut la 4 mai 1950 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Tamas Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, Baden, Welzerg. 7/16. 472
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
la 13 august 1967 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Elias Ventel și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 35002 Cheb, Zemedelska 8, cu ultimul domiciliul din România, comuna Coronini, sătul Sfântă Elenă, județul Caraș-Severin. 31. Răcănel Petre, născut la 17 aprilie 1953 în București, România, fiul lui Răcănel Pantelie și Natalia, cu domiciliul actual în Germania, 66111 Saarbrucken, Triererstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Mihai Bravu nr. 123-135, bl. D 11, sc. C
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
lui Elias Ventel și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 35002 Cheb, Zemedelska 8, cu ultimul domiciliul din România, comuna Coronini, sătul Sfântă Elenă, județul Caraș-Severin. 31. Răcănel Petre, născut la 17 aprilie 1953 în București, România, fiul lui Răcănel Pantelie și Natalia, cu domiciliul actual în Germania, 66111 Saarbrucken, Triererstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Mihai Bravu nr. 123-135, bl. D 11, sc. C, et. 2, ap. 5, sectorul 2. 32. Ionescu Gheorghe, născut la 7
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
1968 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Farkas Janos și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 68199 Mannheim, Worthstr. 33, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristuru Secuiesc, Zona Centrală bl. E13, ap. 7, județul Harghita. 339. Răcănel Emanuel Traian, născut la 2 septembrie 1974 în București, România, fiul lui Răcănel Petre și Doina, cu domiciliul actual în Germania, 66111 Saarbrucken, Friererstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Mihai Bravu nr. 123-135, bl. D 11, sc.
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 68199 Mannheim, Worthstr. 33, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristuru Secuiesc, Zona Centrală bl. E13, ap. 7, județul Harghita. 339. Răcănel Emanuel Traian, născut la 2 septembrie 1974 în București, România, fiul lui Răcănel Petre și Doina, cu domiciliul actual în Germania, 66111 Saarbrucken, Friererstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Mihai Bravu nr. 123-135, bl. D 11, sc. C, et. 2, ap. 5, sectorul 2. 340. Rasca-Leprich Ligia, născută la 18
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triton cu creasta) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Hylidae - Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel) Ranidae - Rană arvalis (Broască de mlaștină, Broască cafenie) - Rană dalmatina (Broască de pădure) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasa) - Pelobaies syriacus (Broască de pământ dobrogeana) Bufonidae - Bufo viridis (Broască râioasa verde) PEȘTI PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) - Gymnocephalus
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
compromisurilor, complicității și demagogiei generalizate, fixația sa „stângistă” putea fi luată, În acel moment, drept... integritate, chiar dacă semăna cu monomania. Povestea cum refuzase să scrie un text cerut de Scânteia, explicând lui Nicolae Dragoș, redactorul-șef (pe care Îl poreclise Răcănel), că nu colaborează cu ziarul național-socialist... Mi se vorbise, uneori, despre faza „diabolismului” său de ștab, despre personalitatea dublă, locuind simultan În lumea realității, ca un hedonist inteligent, ahtiat de lecturi, mâncăruri și glume, și În lumea artificială, mărginită de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În delegație la Londra... Dar Între timp poroclele s-au Înmulțit, iar sensul istoriei pe care ți-o spune Îți scapă. Cine știe ce poroclă porți și tu!”. Poreclele ținteau, de-a valma, dușmani, personaje oficiale (Michaux - Vasile Nicolescu, traducătorul poetului francez; Răcănel - Nicolae Dragoș; Ziarul Costache - România liberă, condusă Într-o vreme de o tovarășă Costache), ca și prieteni (Krohadze, Umanistul de Serviciu, Berdiaev, Anchetatorul apatic, Hașurelu, Păcătoasa Magdalena, Tête d’Or, Bulgarul abisal, Ana Ipătescu și Micul Soț, Ponderosul, Nasul În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
centenarul viitor tot nu mă mai prinde. Mă sună și de la Televiziune. Se recomandă Mihaela Macovei. O Întreb dacă e fiica arhitectului. Zice că e nepoată. Vrea să apar la televiziune. Nu pot duduie, sunt urât. Nu pot concura cu Răcănel. A râs. I-am zis de Răcănel, că de... Altcineva, Înțelegi ’mneata, nu se putea. A insistat. Cică avem noi un unghi din care nu se vede. Ce unghi să aveți? N-o să mai fiu diform? Și-apoi, aveți alți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mă sună și de la Televiziune. Se recomandă Mihaela Macovei. O Întreb dacă e fiica arhitectului. Zice că e nepoată. Vrea să apar la televiziune. Nu pot duduie, sunt urât. Nu pot concura cu Răcănel. A râs. I-am zis de Răcănel, că de... Altcineva, Înțelegi ’mneata, nu se putea. A insistat. Cică avem noi un unghi din care nu se vede. Ce unghi să aveți? N-o să mai fiu diform? Și-apoi, aveți alți colaboratori, Păunescu, Dragoș, Paul Anghel. Ce mi-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
DRAGOȘ, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Răcănel; 3.XI.1938, Cleșnești, j. Gorj), poet și jurnalist. Este fiul Anei (n. Serafim) și al lui Sever Răcănel, tâmplar. Urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin (absolvindu-l în 1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]