37 matches
-
populației maghiare din Transilvania în localitățile Trăznea, Ip, Sărmașu, Moisei, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Ciumărna, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin. 2). Vă cerem să solicitați conducerii Uniunii Europene și NATO, să ceară, solidar cu România, parlamentului și guvernului Ungariei, precum și reprezentanților minorității maghiare din România, să adopte cât mai curând posibil declarațiile oficiale menționate mai sus
Apel la Blaga, Boc şi Anastase de Ziua Naţională () [Corola-journal/Journalistic/24333_a_25658]
-
gâtlejuri ale cocoșilor el se furișează prin întunericul nopții în geamurile caselor aruncând la întâmplare bolțile purpurii și de după înrumenita beznă aleargă pofticios de ea el însuși înfierbântându-se de la propriul sânge ardent după care mult timp după aceea în răchitișul de dincolo de râu nu-și pot trage sufletul pajiștile pătulite de ei apoi el urcă în răcorosul cetiniș al brazilor hohotește pân-la lacrimi hohotește până cade cu fața la pământ ridicându-se indolent pe picioare plin de vigoare impetuos sprijinindu-se de
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
a populației locale maghiare, în localitățile Trăznea, Ip, Sărmașu, Moisei, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Ciumărna, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin, în numele celor care s-au sacrificat pentru unirea legitimă și legală a Transilvaniei cu România, vă cerem imperativ următoarele: 1). Să solicitați autorităților de stat din Ungaria și reprezentanților minorității maghiare din România să adopte cât
Asociaţia 21 Decembrie cere preşedintelui Băsescu să-şi respecte jurământul şi să se dezică de Tokes () [Corola-journal/Journalistic/48315_a_49640]
-
a populației locale maghiare, în localitățile Trăznea, Ip, Sărmașu, Moisei, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Ciumărna, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin, în numele celor care s-au sacrificat pentru unirea legitimă și legală a Transilvaniei cu România, solicit următoarele: 1). Președintele României, Președintele Senatului, Președintele Camerei Deputaților și Primul-ministru să ceară omologilor lor din Ungaria, precum și Uniunii Democrate
91 de ani de la semnarea, inclusiv de către Ungaria, a Tratatului de la Trianon din 1920 () [Corola-journal/Journalistic/48402_a_49727]
-
-l, în calitate de președinte, între anii 1959 și 1962, când a și debutat, ca poet, în paginile revistei școlare omonime (1958). După absolvirea cursurilor liceale a fost, rând pe rând, pedagog la Liceul Nr. 1 din Mionești (1962-1963), învățător la Școala Răchitiș, comuna Ghineș (1963-1965), profesor de limba română la școlile generale din Ardeoani (1965-1966) și Palanca (1966-1979), iar din 1979, la Clubul Copiilor din Comănești, unde, în 1981, a înființat Cenaclul Literar „Mugurii“, pe care îl conduce, neîntrerupt, de mai bine
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
și-a susținut examenul de licență, cu lucrarea Toponimia bazinului superior al Văii Trotușului (1972, îndrumător prof. univ. dr. I. D. Lăudat), și, succesiv, toate examenele de grad, încheiate cu lucrarea Cenaclurile literare ale copiilor (1987, coordonator, Leonida Maniu). La școala Răchitiș a fost, concomitent, și director al instituției, iar la Palanca, director al Căminului Cultural, secretar cu probleme de propagandă și cultură și vicepreședinte al Consiliului Popular (1968-1977). Și-a început,de asemenea, colaborarea la ziarele Flacăra Moineștiului și Steagul roșu
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
Moisei, Treznea, Ciumărna, Aita Seacă, Sărmașu, Luduș, Sândominic, Aghireș, Huedin, Hărcana, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin și alte zeci de locuri vă spun ceva? Numai pun la socoteală deznaționalizare forțată. Practicată cu sălbăticie sau șiretlicuri. Europa tace când vede actele provocatoare ale urmașilor lui Arpad! E drept, și noi i-am altoit
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
afundul meu, împungeau cu coarnele să-mi iasă prin țâțe, prin ochi, prin urechi, peste tot unde căta și nu găsea scăpare, băga Macatist toți ăia în mine, îi îndesa, îi colcăia, îi răsturna, era tartorul lor și eu eram răchitișul în care-i alunga, eram prădătura ălora, eram groapa neumplută de toată colcăiala ălora și moartă eram de-atâta colcăială și moartea venea atât de dulce, ca lintița sub lună zăceam când venea moartea aia de la Macatist, sfârșeală slobozitoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
-i. Fer-piatră, de formația cea mai nouă, fer limoneux, minerais de fer d'alluvions; bog ironore; raseneisenstein, se compune din fer oxid, pământ și apă, cum și din acid fosforic; el se găsește în șirul munților Pângărăcioru, la piciorul muntelui Răchitiș, formează pături orizontale de întindere însemnată și grosime de mai mulți stânjini. El s-ar putea bine întrebuința la producerea a multor obiecte de fer vărsat în cea mai bună calitate, precum la: ceaune, tigăi, table de vetre, țevi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fragmente înguste (10-80 m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a platoului ca un mic cuib de viespi; și e adevărat, aici n-au mai rămas decât trei oameni. Sub sat, povârnișul coboară fără ierburi. Aproape la capătul lui e o fâșie de pământ moale și peria aspră a unui răchitiș prăpădit. Mai jos e o vale strâmtă și puțină apă. Aici au fost construite câteva case chiar pe muchia dealului, ca și cum ar fi stat în echilibru 206. Există o instanță intermediară între acest tip de narator-martor și personajul propriu-zis, cea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
6979-6980) Luca și Herman (6983) Herman și Duma (6987-6988) /un boer fără titlu până la 7000./ Gherman și Oană (6989-6992) August 5. /Boer fără titlu până la 7005. Poate moare la Cozmin. Nume de sate: Lăslăvani Mohorăști Drăgoești Petrești Plăcinteni Oprișești Cârna Răchitiș Giumătățeni pe Jijia în Dorohoi Nedeiani Hranești Băloșești Sirăuți Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea carierei, precum și întreaga suprafață cu vegetație forestiera și jnepeniș din afara fondului forestier din culmea estică (cuprinzând Vf. Răchitișului, jnepenișul din zona lacului Iezerului, Vf. Bradul Ciont, Vf. Voivodeasa, izvoarele pr. Secu, izvorul Calimani, și zona de sub Vf. Calimani) Parcul National Cozia Zonele de conservare specială ale Parcului Național Cozia includ parcelele și subparcelele forestiere 57 - 75 din UP
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Balesti, sat Talpășești, județul Gorj 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 180 Bou Nicolae Rovinari, Aleea Școlii, bl. G8, sc.3, et.4, ap.60, județul Gorj 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────── 181 Majlat Csilla loc. Vlahita, str. Jozsef Attila, județul Harghita 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 182 Filip Eleonora comună Bilbor, str. Răchitiș nr.90, județul Harghita 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 183 Platon Florin comună Galautas, str. Parau nr.316, județul Harghita 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 184 Sava Ioana Sarmas, sat Runc nr. 289, județul Harghita 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 185 Balaj Didina Deva, Str. Viitorului, bl.E5/ap.41, județul Hunedoara
HOTĂRÂRE nr. 82 din 29 ianuarie 2004 privind acordarea unor ajutoare financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
Nandrii Valea Pechii Valea Popii �� Valea Popii- Mihăești Valea Stânii Văcarea-Mihăesti Vălcele-Merișani Văleni-Călinești Vălsănești - Mușătești Vărzăroaia- Pietroșani Vedea Vlădești Vlădeștii de Sus Vrănești Vulpești -Buzoiești Vulturești-HĂNești Zămești-Mălureni JUDEȚUL BACĂU Buruieniș Albele Balca Agas Andriesesti Cosnea Antohesti Beresti Tulau Ardeoani Asau Răchitiș Apa-Asau Bibiresti Bahna Barați Arini Boiștea Balaneasa Blagesti Bacioiu Bosoteni Barsanesti Bogdan Votia �� Bahnaseni Bratesti Beresti-Bistrita Bogdănești- Traian Baimac Brusturoasa Bijghir Bucșești Balanesti Capătă Blidari Buda-Blagesti Balcani Cetățuia Boanta Buhoci Balciuneasa Chiticeni Bogată Casin Balotești Ciucani Bogdana Cornățel Bama Climesti
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Voșlobeni Martonca Preluca Zetea Medișoru Mare Rareș Medișoru Mic Remetea-Ciutac Merești Runc Mujna Sasvereș Obrănești Satu Mic P. Veche-Tulgheș Satu Nou Păuleni Săncrai Poiana Fagului Secu Petecu Sînpaul Plăieșii de Jos Subcetate-Zetea Plăieșii de Sus Șimonești Potiond Șoimeni Putna-Tulgheș Tamașu Răchitiș Tibod Săcel Tomești Senetea Tulgheș Sineu Ulcani Șicasău Vargatac Șiclod Văcărești Șoimușu Mare Văleni Șoimușu Mic Visafolio Tăietura Voșlobeni-Heveder Tărcești Zapodea Teleac Turdeni Uilac Ulieș Valea Boroș Valea Capelei Valea Frum.-Tulg Valea Gârbea Valea Întunecoasa Valea lui Anfaloc Valea
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Păltiniș, Straja Comuna Balcani Sate: Balcani, Frumoasa, Ludași, Schitu Frumoasa Comuna Berești-Tazlău Sate: Berești-Tazlău, Boșoieni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani, Turluianu Comuna Brusturoasa Sate: Brusturoasa, Buruieniș, Buruienișul de Sus, Camenca, Cuchiniș, Hângănești Comuna Ghimeș-Făget Sate: Făget, Bolovăniș, Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș, Tărhăuși Comuna Palanca Sate: Palanca, Ciugheș, Cădărești, Pajiștea, Popoiu Comuna Pârjol Sate: Pârjol, Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hemieni, Hăineala, Pustiana, Tărâța Comuna Sănduleni Sate: Sănduleni, Bârzulești, Coman, Mateiești, Stufu, Tisa, Verșești Comuna Scorțeni Sate: Scorțeni, Bogdănești, Florești, Grigoreni, Șerpeni, Stejaru
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mare, Cădaciu Mic, Medișoru Mare, Mihăileni, Nicoleni, Rugănești, Turdeleni, Tărcești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Municipiul TOPLIȚA Localități componente: Toplița, Călimănel, Luncani, Moglănești, Măgheruș, Secu, Vale, Vâgani, Zencani Orașul BORSEC Localitate componentă: Borsec Comuna Bilbor Sate: Bilbor, Răchitiș Comuna Corbu Sate: Corbu, Capu Corbului Comuna Ditrău Sate: Ditrău, Jolotca, Țengheler Comuna Gălăuțaș Sate: Gălăuțaș, Dealu Armanului, Gălăuțaș-Pârău, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Toleșeni, Zăpodea Comuna Sărmaș Sate: Sărmaș, Fundoaia, Hodoșa, Platonești, Runc Comuna Subcetate Sate: Subcetate, Călnaci, Duda, Filpea Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației și Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori în satul Bilbor și 465 în satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal . Din totalul izvoarelor minerale doar 17 sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
au avut loc și în alte localități: Viseu de Sus - Dosu Taului, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin. După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a trecut sub jurisdicția Ungariei. (Prin Ardeal sau Transilvania se subînțelege în tot articolul atât regiunea istorică Transilvania, cât și provinciile Crișana și Maramureș.) La începutul
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]