34 matches
-
am șă dau! Și doar îi mai explicase, dar tăntălăul nu reținuse. Acum era hotărât să înroșească firul telefonului. Cu cine începem, tataie? Ți-am zis...la Galați... Aha! Ia șă vedem! Formează numărul. Din receptor se repede un „aloo” răcnit, care-l băgă-n sperieți, de aruncă receptorul pe patul lui moș Ion, care îl luă cu mare efort. Recunoscând vocea lui Mihai, răspunse calm: Nu ...mai ...răcni, mă! Eu ....sunt! Ce s-a întâmplat, bă tete? Mor...Mihăiță...mor
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
strânsoare într-o stație. Dar ți-ai găsit! Nu le permise evadarea, nu! Se poziționă restrictiv dinaintea ușilor deschise la mijloc, scoase din centură pistolul din dotare și simulă că trage. Le mai făcu o concesie repetând cu disperare întrebarea răcnită anterior. -Chiar nu-ți râzi de mine, soro?! exclamă străfulgerată de uimire Jana. -Deloc! Deloc! -Și cine fusese făptașul? întrebă ascultătoarea. -Strănutase o bătrânică! Era așezată pe scaunul din dreapta ușii din mijlocul autobuzului, imposibil să-și ascundă imaginea în spatele peretelui
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1486896983.html [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
timpului său. Bacăul nu e mai prejos!... În Piața Florescu..., trei cadavre cu tâmplele ciuruite de gloanțe... Deasupra capetelor lor... se citea: „Aceasta va fi soarta asasinilor și trădătorilor de țară.” Cutremură-te suflet românesc și plângi durerea fiilor tăi! Răcniți, voi străbuni, din adâncul mormintelor și voi, mucenici și ctitori de țară, din gropițele voastre! Asasinații erau numiți asasini! Criminalii carliști îi numesc pe români trădători!... Închid ochii și văd cum mama lui Mircea Condopol, profesoară de limba franceză, printre
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
identificabil în arhitectura sufletească a celor pe care îi farmecă muzica. Melomani de ieri, melomani de azi, pasămite melomani de mâine, în măsura în care nu se ajunge la surditate din cauză că urechile au mai mult de-a face cu prostii spuse, ori sunete răcnite. Poate părea stranie această ipoteză, dar pentru ce e audibil azi și se pare că din ce în ce mai accentuat în viitor, unele urechi nu au înzestrarea rezistenței. Dincolo de simptomele vederilor unora și ale altora, realitatea obiectivă de azi a muzicii în raport cu publicul
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414524301.html [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
la țigani? N'ai onoare! Să-ți faci sepukku nu se cade, e post-modernă era Din Meiji(4) în Rom-mania se făcu de Miji(5) lexema. Se miji un nou ev în ochii abia mijiți. Țigani,din suflet Meiji Meiji răcniți! Meiy ou (6) n-ai!... 名誉 Iac'așa la secție se secționă un ou. C'o'iubești p'a noastră limbă noi credem saramurile! Vino și ne arată doctoratu'. O fi pe indo-europeana comună țigano-japoneză? Că'i posibil Gaijin-ule! După
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481729457.html [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
ar constrânge altcuiva corzile vocale, cu o vivacitate grațioasă care nu tulbură și nu clintește nimic într-un univers sonor favorabil doar armoniei?! Azi, într-o contaminare anglistică fără limită avem de-a face cu o supraproducție de cântece, fie răcnite, fie sugrumate, fie vorbite, care transmit agitație. Dar, ce ne fac în tot acest timp cântăreții? Plecarea și tăcerea lor, parcă lasă în libertate partea din caracterul românismului care propune o audibilitate a unei muzici secate de izvor. Nu sunt
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorin_anastasiu_melodii_de_re_aurel_v_zgheran_1383655484.html [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
întreaga ei generație de artiști, are un public al ei, care o iubește, nu sunt singurul, firește! A încântat și încântă de atâția ani pe cei ce ascultă muzica ușoară veritabilă, în chip condamnabil împinsă azi la margine, de muzica răcnită și „asezonată” cu trupuri aproape despuiate. Când apare în fața publicului, un artist care mijlocește întâlnirea omului cu frumusețea și fericirea prin muzică, așa cum e artista Marina Florea, răsare omul lăuntric din fiecare, ca să o vadă și să o asculte! Omul
MARINA FLOREA. ARTISTĂ IUBITĂ DE OMUL LĂUNTRIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417343947.html [Corola-blog/BlogPost/371871_a_373200]
-
floare. Tei bătrân, bătut de vânt, de o iau de cingătoare, Tu ai grijă să nu cadă! Umbră-n juru-ne să faci!... Nimenea să nu ne vadă, că ne suntem foarte dragi. Când eram mai fericit, aud ușa scârțâind, un răcnit: „Iar mai cântă un aiurit?!...” zice-un bărbat răgușit. „Ia să văd cine-mi strică somnul ca să-i plătesc!...” Mă ascund pe loc, de frică, și din umbră îl privesc. Are-un retevei în mână... „plata mea” l-a pregătit
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/T_e_i_b_a_t_r_a_n_marin_voican_ghioroiu_1374863925.html [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
jumătate de oră cele o sută de spinări verzi, nemișcate, arată precum cadavrele carbonizate de la Hiroshima. În mai puțin de o jumătate de oră, cele o sută de spinări verzi și nemișcate arată ca niște mușuroaie peste niște morminte. Discursul răcnit, de mecanism dement, al Celui Mai Iubit Fiu al Poporului șerpuiește printre tumulii aliniați. Discursul răcnit șerpuiește și te aștepți ca o vibrație fatală a aerului să destrame acești tăciuni ale căror molecule se țin la un loc printr-un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În mai puțin de o jumătate de oră, cele o sută de spinări verzi și nemișcate arată ca niște mușuroaie peste niște morminte. Discursul răcnit, de mecanism dement, al Celui Mai Iubit Fiu al Poporului șerpuiește printre tumulii aliniați. Discursul răcnit șerpuiește și te aștepți ca o vibrație fatală a aerului să destrame acești tăciuni ale căror molecule se țin la un loc printr-un miracol. Un spectacol Încremenit care are ceva nefiresc și morbid. ...dragi tovarăși și pretini... lichidarea inegalităților
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
auzit și în țara lor suverană, încălcând flagrant decretul prezidențial prin care litera ö a fost interzisă. A deranjat mai ales faptul că în comuna Bukuna din Deal, situată chiar pe graniță, cuvintele imnului, susțin oficialii veniți să constate, sunt "răcnite ostentativ în varianta fonetică", "Őrü" fiind pronunțat acolo chiar "Őrü" și nu "Árü"! Degeaba a încercat E.S. ambasadorul Republicii Vandana de Sud să susțină în fața Sesiunii Speciale a Adunării ONU, bazându-și spusele pe o bogată bibliografie, cum că în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
auzit și în țara lor suverană, încălcând flagrant decretul prezidențial prin care litera ö a fost interzisă. A deranjat mai ales faptul că în comuna Bukuna din Deal, situată chiar pe graniță, cuvintele imnului, susțin oficialii veniți să constate, sunt "răcnite ostentativ în varianta fonetică", "Őrü" fiind pronunțat acolo chiar "Őrü" și nu "Árü"! Degeaba a încercat E.S. ambasadorul Republicii Vandana de Sud să susțină în fața Sesiunii Speciale a Adunării ONU, bazându-și spusele pe o bogată bibliografie, cum că în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
molîul vine îndrăzneț cum nu-l puteai bănui și o strînge și el în brațe. Nu avea aceiași putere ca Eugen, dar Ileana se simțea tot bine și acum. Timpul trece și vine vremea bătăilor zilnice, cu strigături și întrebări răcnite: Cu cine, fato ? Te omor și te arunc în Prut, răcnea Anghelina, viitoarea bunică. Ileana ar fi spus Eugen, dar golanul acela ar fi omorît-o în bătaie. Dacă spunea Vasile, ăla arăta ca naiba și nu-l dorea de bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai mult și, ca urmare, averile câtorva iau proporții alarmante, ajungând să subjuge statul, proces numit capitalism monopolist de stat, și nu era o vorbă goală. Dar, nu-i nimic, noi ne compensăm în politică, făcută zilnic, serios, cu harțag, răcnită, insinuantă, sub centură, neproductivă și dezbinată. Ca și cum nu era de ajuns ce se întâmplă în Partidul Liberal, adică se dezbină și fără intervenții străine, vine să toarne gaz pe foc „lista lui Turcu”, care, zice el, a venit din imbold
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Întotdeauna dreapta a fost naționalistă și, cu un mic efort de memorie, ne vom convinge de aceasta, reînviind discursurile din campania electorală trecută, în care Traian Băsescu a folosit copios sloganuri, replici, clișee, idei, luate direct de la Vadim Tudor. Naționalismul răcnit al Tribunului nu dădea bine în ficații Europei, dar același naționalism cântat pe un ton ponderat, stropit cu portocaliu, era acceptat ca o necesitate sine qua non. Mutarea lui Boc către naționalismul lui Vadim a avut în vedere o realitate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu de supraproducție. Când toată atenția ți-o dirijezi de douăzeci de ani pe autodistrugere, cum mama dracului, să-ți meargă bine? Ceea ce ni se întâmplă nouă, ni se trage din „revoluția”noastră, la care contribuția românească a constat din răcnit și împușcat, planurile erau în altă parte și au fost urmate de oameni, nu neapărat proști, ci dispuși să uite că au o responsabilitate față de Țară, erau bucuroși că au ajuns la conducere: suficiența lor găunoasă, semănată în loc de grâu și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tristă grijă Pe-un mare val în caldu-apus, îmbălsămîndu-i sîngerînda rană. O, Los cum mai urlắ la frîngerea în două! Se rupseră fibrele toate, 60 Acolo unde Enitharmon la stînga să stătea nedespărțita, cu o năprasnica durere. Căzînd pe stînci, răcnit-a-ndurerat pînă ce sîngele Din curgere se-opri: apoi cu prelung vaier își plînse caznele pe vînt. Și Tharmas îl chema pe-Întunecatul Spectru ce căzuse peste maluri Cu răzlețite Mădulare. Spectrul îndurerat se ridicắ, 65 Albastră umbră,-întunecoasa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nainte Prin tunete și sfara și mohorîte vîlvătăi, urlete, furie și sînge. Curînd după ce Ochii-i arzători fost-au deschiși peste Abis, 40 Ale adîncului îngrozitoare trîmbiți mugiră cu amărăciune. Enormii Demoni se treziră și-n jurul Regelui cel nou-născut răcnit-au, Strigînd, "Lúvah, Rege-al Iubirii, esti Regele turbării și al morții". Urizen adîncă beznă aruncắ în juru-i; Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din Carele din jurul cortului de Veci. 45 Discordie-ncepu, țipete-apoi și strigate cutremurară-ntinsul firmament: Unde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Țesut de Aur. 780 Acolo cîntă suveica-naripată, fusul și furca și Vîrtelnița Dulce făcut-au să răsune a hărniciei laudă. Prin toate încăperile de aur Răsunắ cerul de-naripată Bucurie Mare. Totul huia puternic dedesubt; În înzecita tulburare și ruină răcnit-au Prăpastiile dedesubt Acolo unde vastă pînză curgea jos și unde Neamurile-s adunate laolaltă. 785 Tharmas se coborî la teascurile Vinului și îi privi pe fiii și fiicele Lui Lúvah de-atîta truda foarte osteniți și îmbuibați Cu vinul nou
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în felul acesta, ștergerea impresiei jalnice lăsate de impulsul separatist al lui Ion Rus însuși. Că lucrurile sunt mai complicate o dovedește furia polemică dezlănțuită la posturile de televiziune, în presă și prin mediile intelectuale. Evident, majoritatea covârșitoare a lucrurilor răcnite patriotard sunt niște prostii înspăimântătoare, fără absolut nici o legătură cu demersul intelectualilor ardeleni-bănățeni. Demagogii mândriei de-a fi român au găsit încă un prilej de-a trage un perdaf erotic la adresa patriei. în paranteză fie spus, e scabros felul în
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
minciuni. Cui dară-i voia să mai trăiască După mine vie-ntr-un noroc, Numai trebuie să să păzească Cum l-a păzit mumă-sa dă foc Ca dând pă noi vreo străină gloată Să nu stee cu gura căscată ...Răcniți, chiuiți, strigați din gură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tandaler, fârșind învățătura Porunci să meargă după sine Toți armați, strigând bura!, bura! Merg țiganii spre rău sau spre bine, Cu inima de frică înghețată, După Tandaler, ca după-un tată. Cu adevărat! - exclamă în final
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne. Cu 99 de picioare alergătoare/ Cătați-l, cercați-l,/ Să-i pară rudele și vecinii, frații și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ei. Nostalgicii vorbesc între ei, ori de câte ori au ocazia, sau la fostele sărbători politice (7 noiembrie, 1 mai, 23 august etc.); se mai adună la mormântul lui Ceaușescu, de ziua nașterii dictatorului și cântă, cântă cu gura mare și fals, aproape răcnit, sau plâng pe umerii tovarășilor, amintind prin vorbe înduioșătoare că ce bine mai era, că ce bine se mai fura, iar despre înfometarea românilor nu scot nici un cuvânt; ei mai vorbesc într-un fel: când este vreme urâtă, vreme să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
morții“ și încearcă un costum Armani; în mahalaua din care provine s-ar spune că-i stă ca pe gard. L am urmărit amuzat săptămâna trecută într-o apariție televizată. Realizatorul a început prin a aduce aminte telespectatorilor cele mai răcnite afirmații ale liderului PRM de când face umbră spectrului politic. Ce vremuri! Ce sfântă mânie proletară! Ce era la gura lui! Despre monarhie: „a transformat țara în maidan“, sau „regele Mihai a luat mită două avioane de la Stalin“. Despre problema națională
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
spre muncitori. Vreți, vă rog, să clătinați din nou, toți, bețele și pietrele. Muncitorii se executară, veseli. Myrna avea să se înece cu cafeaua ei espresso când va vedea această scenă. Ceva mai violent! Agitați armele mai amenințător! Strâmbați-vă! Răcniți! Unii dintre voi ar putea sări de câteva ori, dacă sunteți atât de amabili. Râzând, îi urmară indicațiile, toți, în afară de cele două femei care țineau posomorâte stindardul. În birou, domnul Gonzalez o privea pe domnișoara Trixie cum se lovește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]