63 matches
-
înnoadă povestea cu marfa din Ungaria. Pesemne că cineva a agresat-o verbal de la capătul culoarului. Un noian halucinant de înjurături, strigate în noapte, s-a năpustit și în urechile mele. La fel de firesc și cu același ton important își reia, răcorită, discursul de unde l-a lăsat. Aud și vocea bărbatului care susține patetic că este cel mai elegant din România pentru că miliardarii nu au gust, deși au bani. Nu-l văd. Femeia se sustrage, iarăși, din conversație și începe să cînte
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
plecat în direcția indicată și în spatele stâncilor au găsit izvorul. Izvorul cădea de sus și se înfigea în pământ, drept, curat și sclipitor ca o spadă. Au băut, iar picurii de apă le-au stropit fața și părul; râdeau veseli, răcoriți, uitând de oboseală, de drumul rătăcit, de călătorie. Femeia s-a așezat pe o piatră acoperită de mușchi, bărbatul a luat loc lângă ea și au stat acolo ținându-se de mână, nemișcați și tăcuți. Pe urmă, o pasăre s-
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
chinuitorii s-au înverșunat foarte împotriva lui încât, nemaiavând ce să-i mai facă, i-au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă înroșite. Acestea sfârâiau, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care Țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 19-22, în PSB, vol. 13, p. 184) „Întrucât cu ajutorul lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint Thierry), a se vedea McGinn, „Tropics of Desire: Mystical Interpretations of
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
protagoniști italieni. Foarte discutată la acea vreme. Ea, o brunetă focoasă, toropită de căldură îi spune iubitului: Antonio, fa caldo! El, tipul clasic de italian seducător, îi întinde o sticlă cu ceai, luată direct de la gheață. După un timp, ea răcorită bine își ațâță partenerul: Antonio, fa freddo! In România anilor ‘90, reclamele cu tentă sexuală aveau o anumită savoare. Bun. Trec peste următorul pod, Ponte S. Ana. Unul dintre obișnuitele poduri de aici, care fac trecerea peste canalele venețiene. Remarcasem
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
într-un suficient de udă. Gata spun, apoi și am speriat-o degeaba. Nici descântec murmurat, neșanse cu ca un triumf, acum urmează rufe acum nu-i nimic. Am stat prea mult împliniri, pagube cu reușite. calde, curate, pe trupul răcorit și pe aceeași parte. Nu mai aud Degetele aleg trei boabe într-o somnul ușor îndulcit cu miros de ceasul ticăind. Ceasul e mare ca o parte, în alta unul singur, adună cozonac. Apoi e liniște ș i farfurie, are
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
Paul se ferea totdeauna să aducă vorba. Știa ce știa. Eram însă pregătit. Anglo-americanilor nu le place deloc să-ți bârfești țara, astfel încât nu eram sigur cum aveam să fac față, conformându-mă principiului lor, dar să mă fi și răcorit, cât de cât... O singură dată strigase spre mine, îndreptând asupra mea un deget osos, îngălbenit de nicotină: Youuu Criticismus!... M-am mulțumit să dau din cap. Era ca o parolă. * * * Primul simpozion condus de directoarea Hualing, femeie fină, fermecătoare
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
lui Ilie Boca, îmi apăreau, cu lumina lor, neprevăzut tivind zarea unei înțelegeri pictorice deloc banale. Cum într-un vers al lui Hölderlin, ruguri ne poposesc pe creștet, enigmatic, auzi aici foșnind șerpește, în unele tablouri, ardențe cromatice, straniu, mîngîietor răcorite. Pictorul le menește, s-ar spune, unui Infern care nu doare, aproape facețios, flăcări de roșu rece, cyclamen, dar și griuri matur decantate, se alungă volubil prin cîmpul imaginii. Accentele disruptiv expresioniste se alcătuiesc laolaltă, fără prejudiciu, mai degrabă signaletic
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe inimă. Se pornise un pic de vânt; armeanca se așezase ștergându-și lacrimile cu o palmă îngălată. Saki Bar era tot numai suspine de plăcere, bărbi îngrijite, turbane noi și picioare răcorite. Dacă nu ar fi fost mirosul, aș fi putut să uit ziua aceea. Însă cu tot săpunul, dușul, cămașa curată, puțeam a gunoi. La fiecare respirație, revedeam câmpul fumegător și negru eliberând în valuri ultimele molecule de substanță volatilă ca să
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
despărțire, ieșind ca o vijelie pe poartă. Când ajunse în bulevard, îl înjură cu glas tare de vâsc și de asivasilistică, de morți și de gâți pe bonomul Anton, pe care-l făcu pe deasupra dobitoc, bumbalău și... scroafă gușată. Astfel răcorit, traversă bulevardul spre Colțea, luând-o prin spatele bătrânului spital. Din când în când, cu un gest rapid, își consulta ceasul. Omul nostru avea deci o întâlnire. Curând, ajunse în fața unei bisericuțe. Intră pe portiță și căută din priviri pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și dacă o mai zgudui așa, s-ar putea să zbori din spitalu' ăsta, indiferent de cine te-o ține-n spate și de ce. Ți-o spun așa, că-mi ești simpatică, micșunico. Ai grijă, fata mea, ai grijă!". Mai răcorit, medicul făcu un gest elocvent și adăugă: Și acum, fete și băieți, liber la program!". Doctorul Gherasim, după ce privise cu atenție vreo câteva minute la radiografii, zise cu o figură gânditoare: "Domnule Mirică, îmi pare rău, dar o să trebuiască să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
încheieturile mâinilor, pe urmă îmi stropesc subțiorile, apoi iau apa în pumni și-mi umezesc tâmplele și ceafa... ei, dar încet, încetișor de fiecare dată. Astfel ajungi să te răcorești evitând, totodată, un șoc fatal la contactul cu apa rece. Răcorit, fără a fi suferit vreun șoc, se întoarce cu fața la mine, își flutură mâinile într-un gest comic, de adio, spre locul unde crede că mă aflu, iar apoi se lasă pe spate și face pluta cu brațele întinse în lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tovarășul Ilici Vasile, n-auzi!!... De afară, din hol, nu răspunse și nu se arătă pentru moment nimeni și secretarul de partid, repetându-și înjurăturile, se ridică de pe scaun, ca s-o pornească în căutarea omului de serviciu. Între timp, răcorit, Ilici Vasile puse sticla pe jumătate golită înapoi pe masă și se șterse, ca un adevărat om din popor, cu mâneca costumului alb de vară la gură, plescăind din limbă mulțumit și ușurat. În clipa următoare, ușa biroului se crăpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
am ajuns aici totul era deja aproape normal. Trebuie să o ținem sub supraveghere continuă încă 24 de ore și mai mult dacă va trebui. Dora adoarme. De data aceasta, un somn natural o copleșește deîndată ce-și simte gura răcorită. "Pff !... Uuuf ! Pff !... Uuuf !... Respirația neobosită și strânsura care îi sugrumă brațul între-taie somnul la intervale regulate. Diagramele și cifrele care o luaseră razna se disciplinează într-o uniformitate liniștitoare. După un timp nedefinit pentru Dora, care oscilează între somnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Dar și picioarele mele călcau pe jar și sfârâiau, gonind nebunește. Mai nimeri în coș un bulgăre, intensificând exploziile de gălbenuș. Acum reușii să gândesc ca un înțelept: mai bine, lăsam pârțu’ mamii la bătaie. Dar...puteam să-l las? Răcorit, omul a încetat bulgăreala și s-a întors spre poarta lui. Nici n-am observat că pe lângă mine alergase și Mărin. Luase și el în spate vreo doi bulgări. Gâfâiam amândoi și când ne-am uitat în coș ne-a
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
cum i-a spus lui Ștefan pe ring că a fost el. Poate este interesată despre ce-au vorbit în timpul dansului, sau o fi fost mai mult preocupată să-i țină isonul lui Valentin pe ringul de dans? Se simțea răcorită sufletește că a avut curajul să-i zică lui Ștefan ce avea pe suflet. Să mai scape de povara pe care o va lua cu ea spre casă. Reprezintă sau nu ceva pentru el, ori o va uita imediat ce mașina
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
adaug cuvintele unul câte unul pe coperta unei cărți nenăscute. am găsit grafica potrivită. două turnuri și scaunul meu rotund. fără picioare. doar mâini. dans deschide-mi rănile, te rog. închid o margine de cuvânt în pumn. răsucesc ninsorii trupul. răcorite fraze se nasc în punga noului an. păcălite de fulgi, ierburile cresc sub căciuli de zăpadă încropesc un ceai din esențe de gând. matură hotărâre. banală alegere. pădurea îmi cere sunet de inimă într-o cupă de fiere și râd
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
ar fi urâte ca pustiul dacă n-ar fi călătorite de cântecele maestrului Benone Sinulescu. Nici nu putem să ne gândim cum ar trăi pasărea fără să ciugulească semințe, nici neamul nostru cât de sărac era fără apa vieții purificată, răcorită și aromată cu sutele de cântece ale lui Benone Sinulescu. Aceste cântece sunt culese fruct cu fruct, de la rădăcină până la rodul coroanei, din copacul folclorului, nu din copacul scuturat sau de pe jos! Apoi Benone Sinulescu le-a cîntat ca nimeni
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
protagoniști italieni. Foarte discutată la acea vreme. Ea, o brunetă focoasă, toropită de căldură îi spune iubitului: Antonio, fa caldo! El, tipul clasic de italian seducător, îi întinde o sticlă cu ceai, luată direct de la gheață. După un timp, ea răcorită bine își ațâță partenerul: Antonio, fa freddo! In România anilor ‘90, reclamele cu tentă sexuală aveau o anumită savoare. Bun. Trec peste următorul pod, Ponte S. Ana. Unul dintre obișnuitele poduri de aici, care fac trecerea peste canalele venețiene. Oboseala
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
se petreceau în aer. Totuși, acum acești specialiști au avut prilejul să asiste la ceva imposibil, la ceva greu de conceput: imaginația și fantezia cele mai exagerate au fost departe în acest domeniu. După aceste 25 de minute de suspans, răcorit, relaxat, Bâzu s-a hotărât să aterizeze. Dar cum? Aproape de marginea aerodromului, la mică înălțime, el a executat un semitonou lent, apoi, în momentul în care avionul se afla în zbor pe spate, el a redus turația motorului și, rămânând
BÂZU, ASUL AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341153_a_342482]
-
cum i-a spus lui Ștefan pe ring că a fost el. Poate este interesată despre ce-au vorbit în timpul dansului, sau o fi fost mai mult preocupată să-i țină isonul lui Valentin pe ringul de dans? Se simțea răcorită sufletește că a avut curajul să-i zică lui Ștefan ce avea pe suflet. Să mai scape de povara pe care o va lua cu ea spre casă. Reprezintă sau nu ceva pentru el, ori o va uita imediat ce mașina
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
parte.A scos câteva ciuturi cu apă pe care le-a vărsat în jghiabul scopit într-un trunchi de copac.Boii băură pe săturate, apoi a băut și Carol, stropindu-se de câteva ori cu apa din căușul palmelor. -Ne-am răcorit, copii! Să mergem! Boii au luat-o înainte și Carol după ei.Ajuns la căruță le-a pus un braț de fân. Acestea începură să mănânce.Numai atunci a luat traista cu mâncare din căruță. Se închină, spuse o rugăciune
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
cum i-a spus lui Ștefan pe ring că a fost el. Poate este interesată despre ce-au vorbit în timpul dansului, sau o fi fost mai mult preocupată să-i țină isonul lui Valentin pe ringul de dans? Se simțea răcorită sufletește că a avut curajul să-i zică lui Ștefan ce avea pe suflet. Să mai scape de povara pe care o va lua cu ea spre casă. Reprezintă sau nu ceva pentru el, ori o va uita imediat ce mașina
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
livezii. Am strigat cu glas de tunet străpungând nori cenușii , Din înaltul cerului, zguduind din temelii, Fulgere scăpăratoare și dezlănțuind stihii, Doar, doar, mă ve-i auzi prin a cerului furii. Fiecare picătură de ploaie ți-a strălucit, Atmosfera-nfierbântată și pământu-a răcorit. În mijlocul norilor am pictat un curcubeu, -” Sigur că mă v-a vedea, azi!”, mi-am zis în sine eu, Dar n-a fost să fie așa, nu ai fost interesat, Prea mărunt să bagi în seamă, atenție nu mi-ai
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]