27 matches
-
avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestațiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestație 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s'a ținut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în același timp. La un semnal convenit, resoluțiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot și aprobate prin uriașe aclamațiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
învoirile partiloru tocmitore; - se dovedesce prin tocmela de închirierea sau prin cărțulia de încărcare. - Se face pentru tota corabia, sau numai pentru o parte dintr'însă, pentru o caletorie întrega, sau pentru o vreme mărginita, cu tonelulu, cu cantarulu, cu rădicata, sau pe culesu, adecă cu condiție că dacă inchirietorulu corabiei nu va completa povară să, sau nu o va face celu putinu de trei sferturi, se fie slobodu a strică contractului și a da mărfurile înapoi, fără a fi supusu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
unei corăbii, daca greșeală nu trece peste o a patru-decea parte, sau dacă acea arătare a căpitanului este întocmai cu adeverință doveditore de tonelagiulu corabiei. Articolul 448 Dacă corabia este încărcată pe culesu, sau cu cantarulu, cu tonelulu, sau cu rădicata, atunci incarcatorulu poate să'și ia înapoi mărfurile sale, măi naiate de a pleca corabia, plătindu însă chiria pe jumetate. - Acestu incarcatoru va plăti cheltuelile de încărcare precum și cele de încărcare și de reîncărcare a celoru-l-alte mărfuri ce voru trebui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestațiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestație 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s'a ținut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în același timp. La un semnal convenit, resoluțiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot și aprobate prin uriașe aclamațiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
1826 de pe valea Mureșului, din Căpâlnaș. În Căpâlnaș a fost edificată la 1741, după cum reiese din pisania păstrată pe portalul dinspre pronaos al intrării în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului și ajutoriul D[u]h[ului] sa rădicat această sf[â]ntă și D[u]mnezeiască beserec[ă], sa rădicat de giupănul Petca Cacul, leat 1741 octo[m]vrie 14.”". În altar, pe grinda mică ce susține nașterea bolții semiconice din stânga, pe partea laterală a tirantului s-a
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
stă besearică ... bunului său fure sau său arză să fie afurusit. Și sau făcut în sat în Didișeni [făcutu]sau cu agiutoriul lui Dumnezău făcut și ... tot poporul Didișeni ... lu Pătru ... Zăvoeni și cu ... popa Dănilă sau nevoit ... de sau rădicat această sfântă beserică pre cum sau aflat ... de meșteri lor ... au fost Tule Ilia d[in] Va[l]i[a] Negră și ..stia Ignat din Ș... cu po... v[a afl]a la această [b]e[seri]că săi pomenească
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
a ne sinucide dacă am da astăzi împămîntenirea la toți izraeliții în masă, așa cum pare că le e frică, la câțiva, că unii români ar fi dispuși să o facă? Aceasta este o supozițiune monstruoasă, inadmisibilă, care nu poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea crede că Europa ar veni a ne impune să deschidem deodată porțile țărei și să dăm drepturi în masă la toți acești izraeliți? Când ar veni deputații izraeliții în Cameră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cerând despăgubiri nenumărate, cum se face în asemeni ocaziuni. Aceste procese sânt cele mai grele pentru fondul construcțiunii și, ceea ce este și mai grav, Societatea le pierde regulat pe toate, cum pierde și pe cele din celelalte două categorii. Pretensiunile rădicate în contra Societății sub această formă se urcă până astăzi la multe milioane și nu se știe unde se vor opri. Sentințele date de tribunale asupra acestor pretensiuni stipulează anume că despăgubirile se vor plăti din fondul de construcțiuni, adică din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Îl dissenso più radicale, dunque, diventa oggi quello che cerca nell' inutilità, nello smarcamento dalla retorica del discorso pubblico per come ormai corrotto dal principio di utilità, un orizzonte di senso transeunte, che non dimentichi quanto l'interrogazione umană sia rădicata nell'abisso dell'insensatezza e quanto la creazione di significati che ci fanno amare la vită non possa ricondursi a presunti specialismi di impianto matematico. Rompere le rappresentazioni linguistiche oggi egemoni equivale a costruire un ponte dialogico tra îl cerchio
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
assimilazione tra immigrazione e aumento della percezione d'insicurezza. L'equazione immigrato ugale delinquente (o, a seconda dei cași, terrorista) è più forțe di qualsiasi smentita, smentita proveniențe dai dați a nostră disposizione. Șu questa infondata paura, mă oramai ben rădicata în larghi strati della società, le destre xenofobe stanno costruendo le proprie cospicue fortune politico-elettorali. E' l'ulteriore capolavoro delle nostre disastrate classi dirigenți, far ecslissare quell'ethos, senza îl quale nessuna politică può sopravvivere, espresso nelle parole del Vangelo
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
clădirea. Grilajul de fer, care înconjoară biserica și din care fotografia prezintă un fragment, merită și el atențiunea noastră, pentru buna alegere a motivelor sale și minuțioasa lor execuție. Pag. 119. Statuia cronicarului Miron Costin, opera artistului polon Vladislav Hegel. Rădicată prin subscripție națională, din inițiativa istoricului V. A. Urechie, ea a fost inaugurată cam în anul 1890. Statuia e lucrată din bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă pe Miron Costin la curtea regelui polon Ioan al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
student. (Fot. Graffe, Paris) Pag. 132. Casă veche Dr. Frey în str. Carol. (Foto-Regal) Pag. 133. Vedere în Aleea Copoului. Pag. 135. Clădirea fostului consulat rus, din str. Unirii (fostă Rusească). (Foto-Regal) Pag. 136. Biserica Bărboi (Sfinții Petru și Pavel), rădicată cam pe la 1615 de către boierul Bărboi, din neamul Sturzeștilor, ucis în timpul domniei lui Ștefan Tomșa. Deteriorată de cutremure, ea a fost reconstituită la 1841 sub domnia lui Ioan Sandu Sturdza. În interiorul bisericii se găsesc mormintele princepelui Ioan Sandu Sturza, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sa cum se cuvine. Mănăstirea se compune dintr-o biserică destul de spațioasă, care într-una din despărțiturele sale cuprinde mormintele domnilor Ștefan cel Mare, Bogdan și Rareș ș-a mai multor doamne din epocele gloriei noastre militare. În jurul bisericei sunt rădicate în formă pătrată odăile destinate pentru călugări, odăi dintre cari cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
administrative și militare din Dobrogea"659. Capitolul VIII al legii, intitulat " Disposițiuni generale" cuprinde articolele 69-72. Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că "marca [stema, n. n.] Dobrogei (...) și a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dinaintea nostră, nu ca străini, ci ca urmași ai neamului lui, ca descendenți din însuși ilustrul popor căruia el aparținea"1484. În încheierea discursului său, Dimitrie A. Sturdza îi îndemna pe participanți: "(...) să salutăm deci cu toții statuea marelui nostru poet, rădicată pe străvechiul teritoriu, ce ne-a fost dăruit de fondatorul neamului nostru și redat de Europa spre paza marelui fluviu al Dunărei"1485. O analiză de la cel mai înalt nivel al statului român asupra aparatului administrativ existent în Dobrogea la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
elegante de preoți locuite, ... Azi locul e ruină și malul cu-ntristare / Se-nclină și șoptește durerea sa la mare." Imaginile se extind în poemul Conrad pregătindu-ne, parcă, pentru "gândirile arhitectonici" din Memento mori: "Karnak o mare de statui rădicate, / Columne, obelisce și templuri și palate, / O sală în palatul măreț al lui Moeris, / Ce ochiul când o vede, îi pare magic vis, / Închide-n sânu-i sute gigantice columne, / Ce-au rezistat la secoli și la destrucțiune...". 47 M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mio pensiero, e puoi indovinare quello che approvo e quello che disapprovo negli scritti del nostro amico. Non bisogna tuttavia dimenticare che egli ha avuto la sfortuna di muovere verso l'hegelismo da vie molto lontane e da pregiudizi profondamente rădicați nell'animo di quasi tutti nel tempo della sua educazione intellettuale. Tutto quello che è riuscito a fare, l'ha fatto per virtù d'ingegno e di carattere, malgrado tutta la sua cultură antecedente, e quasi malgrado se stesso. Di
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
regenerează prin sacrificiu pe cea albă. Anvergura de peste un metru a coarnelor emblematice impresionează percepția mediată de povestire alături de detaliul dentiției înfiorătoare, asupra căreia se insistă și în descântece, ca indiciu pentru monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț’,/ Cu ochii beliț’” (Rogoz - Maramureș). Amestecul de trăsături animaliere și, în special, ipostaza de ciclop a bourului îl circumscriu exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este cu neputință să descriu entuziasmul fără seamăn cu care a fost primit Principele Carol, când, acoperit de colb, a sosit în careta lui de călătorie, alături cu Ioan Brătianu, în mijlocul imensei mulțimi. A fost o mare ușurare, o piatră rădicată de pe pieptul țărei, o strașnică, nemaipomenită explozie de bucurie ieșită din adâncul sufletului unui popor care vedea prin intuișiune în Vodă Carol pe marele cârmaci ce-l va duce la liman. Și, Doamne! presimțirea poporului n-a fost înșălată, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
domnea în spirite, pe când ideea liberală era taxată de subversivă, de anarhistă, iar ideea conservatoare de reacționară, separatistă, pe când principiul monarhic nu era bine împlântat în inima poporului. Prin urmare, spiritul public în continuă oscilațiune, întocmai ca și o mare rădicată în valuri, nu putea să se liniștească deodată și să reintre în echilibrul normal decât încet, încet. De aceea, s-a văzut la început mai multe schimbări de ministerii, mai multe disoluțiuni de camere, care păreau a perpetua starea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ținea la tradițiuni, începeau sănătățile. Să trăiești, Ciurilă-Burilă! La mulți ani, Poghircă! Și cu bine, Mirmelic! Bine te-am găsit, Buiuc! În sănătatea ta, președintele celor nouă! Cu noroc, papa Culianu! Și așa mai departe, pe un diapazon tot mai rădicat se încrucișau paharele și se apostrofau unii pe alții după poreclele uzitate în "Junimea". Apoi venea rândul anecdotelor, mai întăi a acelor cuviincioase, iar după ce ne căptușeam bine cu Cotnar alb sau roș ori cu amândouă colorile împreună, dădeau drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
așa de bine aleasă pentru apărarea țărei? Orișicât aș întreba aceste ziduri mute, orișicât aș răscoli pergamentele colbăite din arhivele țărei, întrebarea rămâne fără răspuns.Mâna fundatoare e nevăzută, ascunsă în întunerecul veacurilor. Știut însă este că cetatea a fost rădicată mult înaintea lui Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât data zidirei ei e mai îmbrobodită în negura timpurilor, cu atâta ruinele ei sunt astăzi mai interesante, mai atrăgătoare. Aceste misterioase ruine, marture unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Iorga, op. cit., vol. II, p. 74). Moartea bunicului său, ucis de slujitorii răsculați, era amintită („pomenirea”) și de o cruce pusă de beizadea Constantin, fiul cel mare al lui Constantin Brâncoveanu, cruce așezată chiar pe locul omorului: „Această cruce iaste rădicată în slava D(o)mnului H(risto)s de Constantin Brâncoveanul B(asarab), feciorul luminatului domnŭ Io Costandin Basarab voevod, în locul alții cruci ce era de lemnŭ, ce era rădicată de Preda biv vel vornic Brâncoveanul, în pomenire pentru fiiu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveanu, cruce așezată chiar pe locul omorului: „Această cruce iaste rădicată în slava D(o)mnului H(risto)s de Constantin Brâncoveanul B(asarab), feciorul luminatului domnŭ Io Costandin Basarab voevod, în locul alții cruci ce era de lemnŭ, ce era rădicată de Preda biv vel vornic Brâncoveanul, în pomenire pentru fiiu său Papa post(elnic), părintele mai sus pomenitului domnŭ, că într-acestași loc au perit în zilele lui Costandin vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vază: scăzut-au apa de pre pământ? (PI.~1650: 10r) e. Cunoști-mă pre mine, au ba? (NL.~1750−66: 25) f. Împărate, dară de ar hi acmu viu, ierta-l-ai? (AA.1708: 66v) g. Faceț atâta răutate de-aț rădicat săsimea toată de u[cide] oamenii noștri. Au pare-vă domniia voastră că domnu nostr[u] iaste fără de oști și fără de oameni? (DÎ.1600: L) h. Domniata nu știm ce faci: au supărat-ai de cătră cești creștini dencvace și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]