32 matches
-
deloc. Nu e momentul reîntoarcerii. E aceeași corupție și nesiguranță, mai ales pentru cei care vor să muncească sau să investească cinstit. Poate mai încolo, nu pot spune că mi-a dispărut ideea de a mă întoarce în țară.” Andi Rădiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
greu de ai casei...A murit peste o săptămână. Din 9 copii a supraviețuit foametei numai tata și bunica. Bunicii de pe mamă au fost oameni înstăriți în satul Vadul-Leca. Jud.Orhei. Bunicul Filimon Istrati avea pământ în trei locuri: în Rădiul Mare, Hârtop și în Valea Părului, de tot vre-o 15 ha și două perechi de cai,stupi cu albine. A scăpat de deportări datorită prietenului copilăriei și cumătru Valentin Cobalschii, secretarul sovietului sătesc...care de fiecare dată “uita” să
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
din sus taie dreptu la vale pisti vale Țipilovii într-o buză de piscul spre Apus, care are buză de piscu, are și o culme de dial pi dinainte. Și tot la dial pin dumbravă pe den sus de un rădiu ce să chiamă Cruhlecu și ieșind din dumbravă peste cîmp în drumul Sobarilor la fîntîna lui Hrițcal, unde este și o cruce mare de piatră din sus de drum". (Ibidem). Moșiile acestea s-au hotărnicit și la 20 sept. 1726
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,24%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Rădiu, Șofrăcești și Trifești, cu 1829 de locuitori. În comună existau două biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Brănișteni, formată din satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,15%). Pentru 3,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Bugioaia, Rădiu, Dumbrăvița, Giurgești, Costești și Cornești, având în total 3925 de locuitori. Existau în comună două școli mixte și patru biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Văscani, formată din satele Văscani
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de Sus, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani a fost desființată, satul Vascani trecând la comuna Hărmănești. În 1950, comuna Ruginoasa a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași, preluând și satul Vascani de la comuna
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
În coastă supt Hulmu În dreptul moși(e)i Șc(h)eia (a) dum(i)sale Toader log(o)făt ot vist(erie), și de acole la vali piste Bahnaculozii Mărunțeli, și tot În drept piste drum și p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept este o movilă ș(i)-am
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți în meșteșugul lemnăriei, lucrau în satele vecine - Idrici, Rădiu, Albești, Roșiești etc. - la construirea acoperișurilor de case, la grajduri, coșare, etc. câștigând sume apreciabile cu care-și prindeau mari părți din nevoile noilor gospodării. Abundența recoltelor din primul an agricol a determinat pe unele dintre rudele și vecinii lor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
retrage grăbiți și triști către satele de unde veniseră cu ani în urmă.Acolo, altă descurajare: în gospodăriile și pe locurile de altă dată, nu pot să mai intre, deoarece mulți dintre ei și le vânduseră atunci când plecaseră în colonia de la Rădiu, iar acum rudele și prietenii lor nu toți voiau și nu toți puteau să le înțeleagă tragedia. În „colonie” n-au mai rămas în toamna anului 1928 decât 8 - 9 locuitori, care trebuiau să îndeplinească și funcția de paznici ai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
glod (după anotimpă, i-a făcut pe mulți dintre coloniștii bucovineni de aici să și schimbe portul lor național prin portul hainelor și cămășilor obișnuite regiunilor noastre de deal și câmpie. În sfârșit, stabilirea coloniei la marginea nordică a satului Rădiu, în plină bătaie a vânturilor dominante și în vecinătatea imediată a coastei pârâului Albești (vezi hartaă, frământată de alunecări de straturi a căror smârcuri cu apă clocită întrețin permanent focare intense de paludism, a făcut ca la toate neajunsurile vieții
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe câtă vreme la stațiunile metereologice de la Gheorgheni și Câmpulung (Bucovinaă, depresiuni intramontane vecine cu regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, barometrul rar a arătat presiuni medii mai mari de 693 mm, la Huși și Bârlad, orașe care încadrează la oarecare depărtare satul Rădiu, presiunile medii lunare de peste 754 mm. sunt frecvente. Când este vorba însă de presiunile absolute, diferența este și mai mare, amplitudinea maximă absolută de presiune atingând, în perioada în care ne ocupăm, valoarea de aproape 100 mm. (minimum absolut de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, cu abundență de păduri de brad, cu o rețea hidrografică numeroasă și cu un relief înconjurător ale cărui înălțimi trec de 1700-1900 m., aerul trebuie să fie mult mai curat și ozonificat, decât în regiunea Rădiului (Fălciuă unde apa este săracă, pădurea pâlcuită și unde vânturile ridică vara nouri groși de praf. Este de presupus apoi că și apa potabilă diferă mult între cele două regiuni. La Ciocănești și Iacobeni, unde pânza freatică se prelinge printre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
La Ciocănești și Iacobeni, unde pânza freatică se prelinge printre strate de roci metamorfice (șisturi cristaline), ori de roci sedimentare (gresii) din cuprinsul cărora dizolvă o seamă de săruri și minerale, apa potabilă are o compoziție net superioară celeia de la Rădiu, care din cauza abundenței de argile sărate are un gust deseori selenitos. Această diferență de calitate a apei din cele două regiuni a produs coloniștilor, în primele zile mai ales, deranjări serioase în funcțiile aparatului digestiv. Nu numai compoziția apei potabile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și tocmai acesta trebuie să fie cauza principală care a făcut pe coloniști să constate că: „apa e puțină și mai ales nu ne priește”. Regimul alimentar de la munte este apoi de departe de a fi asemănător cu cel de la Rădiu. În prima regiune, grosul articolelor îl formează: pâinea, laptele de 82 oi și vaci și derivatele lui, cărnurile proaspete și conservate ori grăsimile, pe când în regiunile noastre de deal și câmpie se știe că mare parte din aceste articole alimentare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în deosebi că pometurile, strugurii și zarzavaturile pe care le pot cultiva sau pe care le pot procura ușor aici, erau, pentru mulți dintre ei, o raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile lor de la Rădiu - abia 2 km. spre vest - se află și lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]