21,569 matches
-
botez, nuntă și înmormîntare). Asezonam din plin cu ritualuri de tradiție sau de import: facem bradul, primim colindători, tăiem porcul, pocnim artificii, facem porcarii, cîntam colinde, bem șampanie, mîncăm porcarii, ne uităm la televizor, oferim și primim cadouri, mîncăm porcăriile rămase, sorcovim, strîngem bradul, aruncăm restul de porcarii. Ritualul nu mai e un îndreptar de bună folosință a sărbătorii, e un algoritm cu ciclare infinită: fă aia, nu fă aia, du-te după aia, pune aia, nu pune aia, nu se
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
se poate ști cu siguranta despre trend este ca se află tot timpul în mișcare. O condiție, deci, necesară, dar niciodată suficientă, pentru a nu rămîne în urma lui, este să nu pierzi timpul. Pierderea de timp favorită a celor care, rămași bine de tot în urmă, abia mai văd trend-ul, este sa incerce fie la modă. Mai exista o modalitate care va reuși să te plaseze uneori chiar și în spatele acestor întîrziați: îți poți pierde timpul încercînd cu obstinație să
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
mult prea asemănătoare cu ale sale, față de care s-ar simți asimilat?). Pentru Wehr, Jung și Steiner sunt mai întâi de toate întemeietorii a două științe care aproximează adevăruri din zona atât de înfricoșătoare a numinosului, depășind prin aceasta domeniul rămas îngust al științelor axate pe o realitate senzorială și pe datele experienței empirice. Din acest punct de vedere, de pildă, Jung se apropie mai mult de Steiner decât de Freud, ultimul având un limbaj mai accesibil în limitele experienței pozitive
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
mai îndepărtată oglindă", maschează la un nivel mai profund simboluri destul de complexe, agregări de sens cântărit atent, cu balanța stărilor de suflet de infinitezimală, matematică nuanță: "și totuși înăuntrul trupului său /oricine poate preschimba plumbul / în aur.../ cu singurul ochi rămas mai mare decât propriul creier." Ochi, creier, sânge, privire, spermă, oglindă, aur, toate aceste elemente bune conducătoare de emoție poetică a sfâșierii și dublului, rafinată însă ca un alcool bun, în versuri lapidare, aproape reci. Există însă o subtilă alchimie
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
și porcine care au fost, cîndva, oameni. Pentru a acorda acestui registru o contextualizare adecvată, injuriatorii propun, de asemenea, o spațializare anume: o fermă, junglă, ogradă unde aceste animale mișună, grohăie, se zvîrcolesc. Și sînt arătate cu degetul de către cei rămași încă oameni, nemetamorfozați, adică. Al cincilea registru este acela religios; el poate fi religios-punitiv (incriminații sînt proiectați ca niște monștri ai Apocalipsului, de pildă), apoi desacralizant și, în al treilea rînd, satanizator. Acuzatorii marșează, de obicei, pe ideea de blasfemie
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
1850, În același an În care la Ipotești s-a născut „Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie Câmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de Avram Iancu și a murit În urma rănilor căpătate În luptă. Mama, Ana, rămasă văduvă, s-a mutat cu cei doi copii la Târgu Neamț, apoi la Roman și, În sfârșit, la Iași. Veronica a primit la naștere numele mamei ei, Ana, dar ea și-a schimbat numele În cursul primar și astfel a
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
asupra subiectului. Beneficiind acum de un nesperat spațiu pentru atît de necesarele exemple, încerc să demonstrez că în realitate se poate vorbi despre monumentalitatea epică a mai sus numitei ediții. Sfîrșeam cronica, aruncînd o nadă pentru incursiunea într-o realitate rămasă încă neștiută ori uitată, oricum, nefolosită, nevalorificată, de fiecare dată semnalată ca atare de autorii "notelor", cînd dădeau de ele. Alexandru George semnalează cariera de jurat a lui E. Lovinescu "despre care nimeni nu a pomenit pînă acum nimic". În
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
din bărbații, femeile și copiii evrei au fost uciși cu pietre, prin decapitare, cu topoare sau cuțite; realizînd că nu-i pot omorî pe toți într-o singură zi cu mijloace atît de primitive, asasinii i-au împins pe evreii rămași, cu bîtele, pînă în hambarul unui consătean, i-au închis înăuntru, au turnat gaz pe pereții exteriori și le-au dat foc. Cadavrele au stat trei zile sub cerul liber, fiindcă ucigașilor le era scîrbă să le-ngroape. Din toată
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
unde apar, în ordine, fotografiile lui Emil Constantinescu, Mugur Isărescu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Ion Diaconescu, Petre Roman, Valeriu Stoica, Márkó Bela, Zoe Petre, Traian Băsescu, Mona Musca și (special guest star) Lucian Pintilie. Singurii din această galerie de tablouri rămași oarecum pe valurile polticii sînt Traian Băsescu și Mona Musca.
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
pe cântărețul războiului troian și al aventurilor lui Ulise. Poemele homerice sunt primul document european prin care realitatea istorică nu rămâne un fapt unic, izolat, ci este transfigurată în realitate umană aflată în afară de timp și spațiu. Homer inaugurează o tradiție rămasă actuală până în zilele noastre. Odată cu poemele homerice iau naștere toposuri literare care au străbătut mileniile devenind bunuri comune ale tuturor literaturilor care s-au dezvoltat din literatura greco-romană: cine n-a auzit de cântecul sirenelor, fidelitatea Penelopei, calul troian, mânia
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Naratoarea-scrib a profitat de faptul că luase notițe și, amintind de regulamentul polemicii de la Oxford, a extras din spusele vorbitorilor 5 reguli ale unei polemici autentice, unele pentru cel care polemizează, altele pentru cel cu care se polemizează. La lista rămasă deschisă, dl Andrei Oișteanu a mai adăugat ideea responsabilității adversarilor și a respectului reciproc: Nu sînt de acord, dar lupt pentru ca tu să-ți poți exprima părerea". Colorat ca întotdeauna, dl Dan C. Mihăilescu a vorbit despre continua stare conflictuală
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
occidentale dau dovadă de irealism. Amintiți-vă Afganistanul. Armata Roșie, sovietică, a invadat Afganistanul și vreme de 10 ani a demolat orașele și satele, dar mai ales structurile sociale și morale ale populației, făcînd un milion de morți. În ruinele rămase s-au instalat gangsterii și fanaticii de talibani, care l-au invitat pe Ben Laden, iar rezultatul au fost atentatele din 11 sept. Iată însă că armata rusă, statul major rus, n-au învățat nimic din asta și ne prezintă
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
Pânza de păianjen, Iubiri paralele și Mirona. Domnul care făcea afacerea avea bani și de profesie era inginer. Doamna Cella i-a primit pe cei doi afaceriști amabilă, a răsfoit în treacăt contractul, l-a semnat și afaceriștii au plecat. Rămasă singură, a recitit contractul și când a văzut cum cei doi au tras-o pe sfoară, i s-a făcut rău. Au sărit vecinele, două doamne în etate, și au dus-o la spital." (Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
cartea. Avem de-a face cu o selecție dintr-o serie de interviuri luate de autor, pe bandă de magnetofon, la mijlocul deceniului nouă, unor persoane considerate reprezentative, fiecare, pentru unul din chipurile Bucureștiului începutului și mijlocului secolului abia încheiat, interviuri rămase nepublicate pînă la fericita întîlnire dintre autor și Institutul Român pentru studiul Istoriei Recente, condus de Andrei Pippidi, de altfel și semnatarul prefeței. Fețele orașului reconstituit de Zoltán Rostás ar mai putea fi cu greu găsite în Capitala zilelor noastre
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
se lansează într-un atac la baionetă contra criticii foiletonistice, lipsite de sistem și de teorie, neadaptată mișcărilor europene din a doua parte a secolului XX. În Luceafărul nr. 17, dl. Mincu întreprinde un adevărat rechizitoriu la adresa întregii critici postbelice, rămasă, după părerea d-sale, la un impresionism primar, inaptă a înțelege structuralismul, semiotica, psihocritica, socio-critica și mai ales textualismul. Cronicarul e serios nedumerit în privința criticii pe care dl. Mincu o va practica în cenaclul pe care-l conduce. Se întreabă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
a fost totdeauna în lume, doar imagine. Opera de artă în era reproducerii mecanice indică rolul reproducerii, al fotografiei. în deschiderea proiectului despre Arcade, o fotografie extraordinară ilustrează spiritul benjaminian: printre ruinele unei biblioteci bombardate, cu tavanul prăbușit, dar rafturi rămase integre, câțiva cititori continuă fascinați, cu privirile țintă la cărți. Decizie etică și politică: a citi, în ciuda - Conceptul de istorie Teza XIV începe cu aceste cuvinte: "Istoria este obiectul unei construcții care nu e plasată în timpul vid și omogen, ci
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
de lux, așezându-le apoi, numai pentru sine, în splendida-i bibliotecă. Nu cred că există, în realitate, scriitori care, atunci când își compun operele, să nu vizeze lectura lor de către alții, "cititorii". Am cunoscut, atâția, frustrările, ba chiar supliciul literaturii rămase "pentru sertar" și nu-mi pot închipui că ar exista printre noi scriitori atât de mazochiști încât să nu dorească depășirea piedicilor editorial-financiare de acum și, trecând, deci, pragul publicării, să-l depășească pe acela al "difuzării" - atât de precare
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
să resimtă, atît de dureros - anxios, împrejmuirile. Tîrgul, „excrescență parazitară”, se delimitează net de țarina sănătoasă și reavănă de dincolo, așa cum într-o poezie a lui Ioan Alexandru gardul de piatră al cimitirului este pus „să nu se molipsească pămîntul rămas viu / în libertate.” Același Fundoianu „colonist” se dovedește a fi, de fapt, un admirator fervent, pe viață, al lui Arghezi cel „iscat din cronicari”. Nu se sfiește nici să îl pună pe Nică al lui Ștefan alături de Mallarmé, cu convingerea
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
însă trebuie să precizăm cîteva lucruri. În majoritatea cazurilor, literatura acestor țări a decăzut, a bătut pasul pe loc sau chiar a murit. Iar dacă totuși ea a dăinuit, aceasta s-a întîmplat în ciuda condițiilor foarte dure ale epocii. Scriitorii rămași au făcut totuși ceva ce era fundamental într-o țară care era complet nebună și anormală. Chiar dacă nu puteau fi ostili pe față regimului feroce, - o opoziție echivala cu o sinucidere - ei au produs o literatură asemănătoare cu aceea din
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
cuprins nu este unul dintre cele mai generoase din literatura noastră. Suntem imediat după primul război mondial, departe încă de febra anilor ’30. Vinea nu scrie selectiv despre ultimele apariții, ci scrie pur și simplu despre ceea ce apare, de la volume rămase și astăzi în listele canonice (vezi Pe Argeș în sus al lui Ion Pillat) la titluri care acum nu ne mai spun nimic (Umbre pe drumuri de Barbu Solacolu). Avangardistul temperat are o netăgăduită slăbiciune pentru simbolism, astfel încât nu ratează
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
se atribuie și publicației „Argeș“ din Pitești, ce exista pentru ca directorul ei, Mihail Diaconescu, să aibă unde-și face cultul personalității și să publice campioni ai omagiilor ceaușiste precum Ion Dodu Bălan și Nicolae Dragoș. În nr. 43 al „Memoriei”, rămasă aproape singură în obstinația pentru adevăr în „procesul comunismului”, sînt aduse noi și noi mărturii despre nedreptele, inumanele suferințe din închisorile comuniste, despre regimul criminal și instrumentele sale de zdrobit vieți. Deosebit de impresionantă e evocarea lui Gheorghe Năstase despre „Academia
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
1969, căsătorită cu mult mai vîrsticul Martin, ea părăsește definitiv Praga. Ulterior aflăm că Martin fusese înainte de căsătorie amantul hipervitalei și energicei mame a eroinei. Mamă care, după prăbușirea Cortinei de Fier, îi face o vizită la Paris fiicei sale rămasă văduvă și avîndu-l acum ca partener pe placidul Gustaf, un om de afaceri suedez, stabilit și el definitiv în capitala Franței. Printr-un capriciu al soartei, după ce Irena se decide în cele din urmă să se întoarcă la Praga, dar
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
vedeam lucind alămurile...Odată ajunși acolo, deasupra pâlcului negru de brazi, se lăsau lin în jos și, deodată, auzeai limpede, auzeam atât de limpede, cu inima toată deschisă, în așteptare, melodia dulce, visătoare, a cornului. O auzeau și ceilalți muzicanți rămași acolo jos, pe terasă, lângă noi, de vreme ce îi răspundeau: clarinetele în registrul lor grav și bașii și contrabașii. Dar nu puteau împiedica, acoperi, înfrânge prin puterea, prin mulțimea lor apropiată, chemarea din depărtare a cornului. In vara aceea, zilele însorite
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
să-l ucidă ilustrînd zicala: "Să nu te bați cu unul care nu știe jocul, că e periculos". Tatăl lui Gelu Ruscanu era cea mai bună spadă din București. Un personaj îi arată lui Gelu, cu nostalgie inexplicabilă, o cicatrice rămasă după un duel cu răposatul. Fred Vasilescu și Ladima, aflați la Techirghiol, se duelează în pistoale pentru un motiv neserios. Din fericire trag deliberat în aer. Ștefan Gheorghidiu pregătește pistolul pentru soția infidelă și amantul ei. Pietro Gralla din Act
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
atunci cînd călătorește? R.W.: Atunci cînd pornește la drum, un scriitor caută și ocazia de a face unele reflecții. Dacă stai prea mult într-un singur loc, dacă rămîi acasă prea mult timp îți vin prea puține idei. Cei rămași acasă înțeleg mai puțin din ceea ce se întîmplă în jur. Cu scriitorii sedentari lucrurile nu stau cu mult altfel. Cînd călătorești, îți vin idei care de fapt nici nu au de-a face cu călătoria... R.B.: Resimțiți faptul de a
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]