12 matches
-
Cerasella, acestea nu-s glume: hai să ieșim afară din lume: șoldul tău de abanos nu știu altul mai frumos! amândoi să ne luăm zborul unde odihnește dorul, să ne ducem viața prin străini și arzând, să răspândim lumini! rămurică, rămurea păsărică, păsărea amândoi alăturea un luceafăr și o stea! Referință Bibliografică: Șoldul tău de abanos / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ŞOLDUL TĂU DE ABANOS de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Soldul_tau_de_abanos.html [Corola-blog/BlogPost/350988_a_352317]
-
arborele ce-și are seva, rădăcinile în cer Binecuvântat, ivit din ascunzișul pur al zării Încarnat, răsfrânt în dulcea taină a înflorării Ramurile lui cresc ciudat, așa ca din iubire Până ating pământul spre marea împlinire Sau dimpotrivă, cresc drepte, rămurind în sus Amintindu-ne de Pomul vieții din Eden, de Iisus De valea uitării prin care am trecut ca focul Văzând locul unde s-a revărsat sfios norocul Amintindu-ne drumul, ce vine spiralat, rotund Izvor nesfârșit, țâșnitor din Cel
CULEGE-MĂ CUM SUNT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Culege_ma_cum_sunt_elena_armenescu_1332137147.html [Corola-blog/BlogPost/354662_a_355991]
-
mediteranean avem alte specii ca de exemplu "Pistacia palaestina" (stejarul palestinian), care mai sunt numite 'Terebint'. "Pistacia palaestina" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acesta este utilizat ca o sursă de terebentină, posibil cea mai veche cunoscută. Terementina de terebent este denumită Chian, Scio, ori Terebentină de Cipru. Fructele sunt folosite în Cipru pentru a face o pâine specială. Planta este
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
plutonu-i de execuție, Să-l împușcărim! La oase debile să-i punem ghiulea Să voteze, de vrea, prin vot secret cu bile. Mai știu și eu la ce gîndeam? Ce-i pasă păsării de ram? De rupi din Codru-o rămurea, ce-i pasă codrului de ea? Ave moriturus. Imperatores te salutant. Măcar muream singurul. Astăzi sau mîine Dar singurul, prostul. Nu ca un cîine. Prostește, făceam. Urechea, ca firul de microfon Urca din amvon în amvon. Și munceam. Mușchii creșteau
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
de trecut , pentru că ea constituie totodată și o actualitate pentru continuă străduința papala de a-l stăpîni. Pentru a o înțelege mai deplin, e necesară cunoașterea ivirii ierarhiei episcopale bisericești, a încreștinării regiunii precum și a organiyării ei locale, ca să le rămurească apoi ciocnirea ce s+a dat pentru Iliric într Romă și Bizanț pentru jurisdicție. INCREȘTINAREA REGIUNII ILIRICE Primii misionari creștini au cutreierat regiunile Iliricului după organiyarea centrelor bisericește de la Tesalonic, Berea și Filipi din partea Sfîntului Apostol Pavel, care prin anii
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului mediteranean. "" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acest arbore este menționat în Biblie, de exemplu în cartea Geneza sau Facerea, este folosită denumirea ebraică "elah" sau "elá" (plural "elot"), deși cuvântul deseori se traduce cu "stejar". (Cuvântul ebraic "alon" însemnă stejar, și cuvintele se
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
fotografie a lui și cu o scri soare a lui. Ce-am putut fi [niște] mauvaises langues după plecare, nu-ți poți închipui. Ne-a citit ultima lui scrisoare, un amor, cu citate ca astea: „Când rupi din codru-o rămurea...“ etc. În orice caz m’a vindecat de a mai citi scrisorile altcuiva, de vreme ce, pe când ea plângea, noi încremeniserăm în fața platitudinii și locurilor comune. [...] Cu Sab[ina] mă împac din ce în ce mai bine și în curând îți voi trimete note biografice din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se ramifică, ele pot fi descompuse în unități simple, în virtutea unui ritm sintactic al concentrării: „vers după vers poem după poem/ imprimate pe creier, în gînd./ mari porțiuni din scoarță sînt arse, scurt-/ circuitate/ nici bălării nu mai cresc,/ nici rămurea de scaiete/ nu se despoaie/ în roua lăuntrică” (biblia belgrad eu și moara lui take). Poetul se simte incongruent cu lumea. Un „ciudat” care se consolează cu năzuința vechimii mergînd pînă-n anorganic, voind a deveni străvechi aidoma nămolului îndepărtat de
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
mărește prin aceea că întonarea părăsită se restabileste în deplina ei putere primitivă. După espozițiunea noastră, accentul logic și-a împlinit dătoria cu desăvârșire dacă-i reflectă auditorului sensul logic al întregei vorbiri împreună cu toate relațiunile ideale în care se rămurește vorbirea. Accentul logic e așadar un rezultat al înțelegerei. Sensul conceput fals sau neclar are drept urmare o întonare falsă or neclară. Pe auditor îl pune în situațiunea penibilă de-a fi escitat în el o mișcare pe care mintea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Căci a fost și nu mai este. Dulce gură de poveste, Ziua cine mi-o zâmbi, Noaptea cine-o povesti? {EminescuOpVI 124} CODRULE, MĂRIA TA Codrule, Măria Ta, Lasă-mă sub poala ta, Că nimica n-oi strica Fără num-o rămurea, Să-mi atârn armele-n ea. Să le - atârn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel teiu bătut de vânt Cu floarea pân-la pământ, Să mă culc cu fața-n sus Și să dorm dormire-aș dus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mâininu mai vrea să audă nimic. Mă vede și, apropiindu-se, propune să intrăm în sala de consiliu, să servim o ciorbiță de burtă. Mă ia ușurel de braț și, pășind, îmi șoptește la ureche: „de rupi din codru-o rămurea, ce-i pasă codrului de ea?” C VI În interiorul aceluiași document, doar că scris cu un font diferit și cu un corp de literă mai mic, Cosmin găsi un minitext despre care bănuia că era un fragment din examenul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
parcă să-și ceară voie pentru a mai călca pe acolo. Iată un motiv popular, prelucrat de el, după starea lui sufletească din acea vreme: "Codrule, Măria Ta Lasă-mă sub poala ta Căci nimica n-oi strica Fără num-o rămurea Să-mi atîrn armele-n ea. Să le-atîrn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel tei bătut de vînt, Cu floarea pîn-la pămînt, Să mă culc cu fața-n sus Și să dorm, dormire-aș dus..."211
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]