73 matches
-
toate chitanțele și facturile (de la întreținere, curent, amenzi, impozite, chiar și pe cele de la Mega Image și Lidl), că nu știi niciodată când îți trebuiesc. Le păstrez bine, într-un sac. Dacă vedeți pe stradă un tip târând un sac răpănos după el, să știți că nu e musai vorba de un homeless, e posibil să fiu chiar eu, cu chitanțele asupra mea! În acea zi însă, curat ghinion, uitasem sacul. La gunoi. - De obicei, rostesc în glumă, car chitanțele după
„- Ăia sunt niște idioți! Unde ați plătit amenda?...” M-am dus să-i dau statului 6 lei și m-am trezit în Kafka, frate by https://republica.ro/z-aia-sunt-niste-idioti-unde-ati-platit-amenda-m-am-dus-sa-i-dau-statului-6-lei-si-m-am-trezit-in-kafka [Corola-blog/BlogPost/338173_a_339502]
-
uite, nu în fiecare zi apare câte un poet care să plângă durerea și suferințele poporului. A doua zi, la fel, mai ales că într-o gazetă concurentă un alt cronicar îl făcea praf pe poet, iar epitetele de analfabet răpănos, bețiv aflat în sevraj, sau dement suferind de diaree verbală erau doar câteva dintre cele mai blânde cuvinte folosite în articol. Însă polemica s-a extins, nici alții nelăsându-se mai prejos. Domnul Istrate scria despre elitiștii nenorociți care vor
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
capul, își dregea glasul și-și cârmea ochiul ca să stârnească râsul ... Și toată dibăcia lui își trăia sfârșitul într-un amărât de țoi de țuică ... Apoi pleca încet spre nu știu unde, că nimenea nu-l aștepta ! Ba da, era un câine răpănos care se bucura să-l vadă și să împartă foamea ... În alte zile îl găseam în reazem de Podul Busuioc privind în gol ori limpedele apei din Râușor. De cum intra în vorbă ne aducea câte o veste știută și cei
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
că bine... N-ai să mi te simți, La boier i-oi spune Că m-ai scos din minți. - La așa cântare... Mai să cad pe jos. Rage-n gura mare... - Ce spui, Cal jegos? Ureche de cretă, Ești un răpănos. Vrei să fii vedetă? „Mare ticălos!...” Fără a-l mai privi A plecat grăbită... În gând suduia: „Vită necioplită!” * * * Peste-u an, mai bine, Vioara-i spunea: - Știi, dragă vecine, Nu mai pot cânta. - Spune, ce-ai pățit? Vreau să te
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1441344932.html [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
Ăsta ți-e necazul! Plângi ca o năroadă? Și-i pupă obrazul. Calu meu, în coadă Are păr cât vrei; Cinci arcușe-ți fac... - Ah! Vioară de trei lei, Ți-am venit de hac! A zis Calu revoltat: Ai venit la răpănos?!... Coada-n vânt a rdicat. - Calu meu frumos, Te ador, ești miniunat, Te rog, supărarea uită! Pe coadă l-a mângâiat Și de-atuncea-mi cântă... În loc de morală: Dacă gura închideai, Câștig mare îmi aveai. Marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: CALU ȘI VIOARA
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1441344932.html [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
the control of Externalities” http://links.jstor.org/sici?sici=0002-8282%28197206%2962%3A3%3C307%3AOTATCO%3E2.0.CO%3B2-V 2. Ronald H. Coase, “The Problem of Social Cost” http://www.sfu.ca/~allen/CoaseJLE 1960.pdf 3. Vassilis Ț. Răpănos, "A note on externalities and taxation" http://links.jstor.org/sici?sici=0008-4085%28199202%2925%3A1%3C226%3AANOEAT%3E2.0.CO%3B2-H
Externalități negative () [Corola-website/Science/305742_a_307071]
-
Josef Švejk (scris și "Schweik" sau "Schwejk"), un tolomac care este mobilizat din nou în armata austriacă la începutul războiului, după ce mai înainte fusese declarat un tâmpit iremediabil de către comisia medicală și începuse să se ocupe cu negoț de câini răpănoși și vagabonzi, pe care îi vindea ca fiind niște câini de rasă. Romanul începe cu replica d-nei Müllerova, menajera lui Švejk: „Carevasăzică ni l-au ucis pe Ferdinand”, anunțând asasinarea la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand. Povestea continuă în cârciuma
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
astru tocmai făcea duș în spatele unor nori. Am așteptat, privind câmpul gol, ascultând zgomotele mașinilor care se vânzoleau pe autostrada din fundul scenei. Într-un târziu apăru și luna, dezvăluind o priveliște magnifică: în razele ei, se întruchipă pe tarlaua răpănoasă din dreptul nostru o construcție gigantică, un cub cu totul și cu totul de sticlă, ale cărui laturi aveau pe puțin 80 de metri. Eram uluit. Aceasta era deci fabrica de sticlă. - De ce nu se vede decât în lumina lunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
omenire plămădită din durere și cartilagiu, cei de sub un vezuviu ce înghite cărbune și răspândește un haos de fum, cei din adâncul nopții fremătânde de Calcutta, care știu prea bine în ce loc de iad se află. În cenușiul acela răpănos și mirosurile dimineții, după ce ne-au dat cafea și pâine, ne-au dat drumul mie și lui Stoney; Lupul a fost reținut să mai fie cercetat. Polițiștii ne-au zis: Părăsiți orașul. V-am găzduit noi de data asta, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
zmângălit în fel și chip, pe ziduri și chiar și pe geamurile în care se etalau lumânări de stearină, flori imortele și coroane funerare simple; nici cu tovărășia restului caselor, la fel sau poate chiar și mai puchinite, și mai răpănoase; și nici cu vecinătatea adormită, dar apăsătoare, a marilor porți de fier ale arhaicului Cimitir "Eternitatea", neliniștitoare și înnegurate, precum aripile nălucitoare menite să-i petreacă pe cei duși, dincolo de unda Styxului. Numele buticului indezirabil era (ha, ha, ha!) "La
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
negocierea cu Moise a mers atît de prost Încît nu mai vorbim și nu mai fumăm Împreună, stînd la geam, am văzut-o pe Delia că pleacă agățată de brațul lui Claudiu, care avea peste pijama un pardesiu scurt și răpănos, o pălărie ridicolă pe cap și piciorul Împușcat și bandajat vîrÎt Într-un papuc de plastic, iar celălalt Într-un pantof scîlciat, vestimentații civile șutite, probabil, de la vreun bunic din salonul lui, ce deghizare reușită! Așa că mi-am făcut curaj
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Urmează o noapte lungă, În care visez că sînt pe moarte, o boală misterioasă Îmi topește trupul, care arăta ca din ceară. În ultima secvență a visului, Delia e aplecată peste patul meu de spital, Într-o rochie de mireasă răpănoasă, aproape Îngălbenită. Trage cu o seringă enormă al cărei capăt dispare undeva sub pijama În zona inimii un lichid tulbure, care bolborosește În tubul de sticlă pe măsură ce-l umple. Delia are un chip osos, nu atît bătrîn, cît Îmbătrînit. CÎnd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
avut și noi numai că trebuia menținut” (lider local, 35 de ani). „În Olanda nu s-a văzut vacă pe stradă; la noi taie vaca pe marginea șanțului și apoi se duce și o vinde. Sau mulge vaca și sunt răpănoși” (bărbat, 78 de ani, pensionar, fost ales local). Pe de altă parte, este apreciată bogăția în materie de resurse naturale a României - „avem un sol foarte fertil, avem ape, avem păduri. Sunt țări în UE care nu au relief atât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Gala ziariștilor precizând că am acordat premii și unora care ne-au tot înjurat și mă vor înjura pentru că rămân important subiect de presă (și de film, dar voi reveni la asta) și oricum de stejarul scorțos se scarpină măgarul răpănos. îmi pare bine pentru spiritul de competiț ie, îmi pare rău pentru niște competitori neclasificați. Oricâte discuții ar mai fi, GALA, ca ilustrare publică a unor valori în domeniu TREBUIE S| CONTINUE ! (MERIDIANUL, An IX, nr. 6 (684), joi, 8
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
colorate și suave se oferă privirilor. Teo parcurge repede aleea dintre flori, în grabă spre altă clădire să ia telefonul. Uită portița deschisă ... doar câteva zeci bune de secunde. Tabloul de întoarcere îl înfioară: un câine mare, negru, lățos și răpănos se tăvălea într-o adevărată frenezie pe tot ce era mai frumos și gingaș. Dar , mai ales calcă peste lăstarul de viță aleasă, crescut cu atâta dragoste, și-l rupe. Distruge la ce ținea mai mult din această grădină a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din istoria orașului consider că ar fi trebuit să știe acea domnișoară!... Un alt personaj pitoresc era „Costică nebunul”, care uneori mergea pe Strada Mare (Ștefan cel Mare) purtând o pancartă pe care scria programul băii comunale și striga: -“Toți răpănoșii și păduchioșii să se spele la baia jidovească”. Acest lucru era justificat și de faptul că Strada Mare era aproape în întregime deținută de evrei, cu magazinele lor de tot felul. Tecuciul, ca și alte orașe moldovenești, avea o comunitate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu harul magic de a ne transpune în altă lume, una a bunului simț...”. Cine poate vorbi mai frumos despre rolul unui preot în viața satului decât marele nostru povestitor Ion Creangă! Deși se aprecia ca fiind: ”Piele rea și răpănoasă, Ori o bate ori o lasă”, despre părintele Ioan Humulescu afirma: „Scoala din Humulești, o chilie făcută pe cheltuiala sătenilor, prin îndemnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu, care avea o mână de învățătură, un car de minte și multă bunătate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Oricum lui Laur nu-i surâdea, deși doamnei avocat Eugenia Vițelaru părea să-i meargă din plin. Era cu totul alta față de cea pe care o văzusem În preajma Înmormântării mămicii mele Felicia. Arăta proaspătă, Îmbăiată și spreiată, și capotul ei răpănos de molton Îl schimbase cu un soi de chimonou de mătase verde Împodobit pe spate cu două hieroglife roșii chinezești. Era sprintenă ca un judokan Motănica servindu-și musafirii cu cafele și destupând o ditamai butelca de un litru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din urmă Înhămat cu geanta și cu un tip care-l tot ținea de vorbă. S-au despărțit numai după ce l-a strigat Andrei și i-a făcut semn să se grăbească. M-am pomenit În mână cu buletinul ăsta răpănos din care ies două hârtii Împăturite În patru. Când le desfac, văd că nu mai au mult până să se rupă. Trebuie umblat cu grijă cu actele astea străbătute de crăpături Încrucișate din pricina atâtor Împăturiri și despăturiri. Una e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se află aicea-n țarcul Steluței, a făcut târguieli și s-a Întors tocmai de la București cu sticla asta de vin cu care ne cinstim acum, cu Eugenii și Mentosane pentru Florinel, și dropsuri, da, ce răsfățat e brotacul ăsta răpănos, cu cine mai știe câți tați care nu mai prididesc să-l Îndoape cu toate bunătățurile de pe lume, oh, vai de pula noastră, părințele, că numai și numai din cauza ta. Și până la urmă cu ce-i el de vină? Gândește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat. Milog de lux. Era, v-am mai spus, o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
operetă, existent din plin la Caragiale, Pintilie împinge deformarea până la ultimele consecințe. Ridicolul patriotard explodează în expresia unui burlesc enorm, pasiunile republicane sunt afirmate incontinent, unind latrina cu foliculina, belcanto-ul cu libidoul, păruiala cu drăcuiala, baia publică cu bodega răpănoasă. Lache perorează în baia publică asemeni unui senator roman învelit în prosop, ulterior și această piesă vestimentară dispare și în pielea goală Lache ține discursuri vaticinante. Trebuie subliniat, aceasta este viziunea lui Pintilie, enormitatea discursului este amplifi- cată de enormitatea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
te-a băgat sub presiune, să s-arunce la alt pește mai mare, nu la plevușcă d-asta, ca tine. Și atuncea tu m-ai băgat pă mine la înaintare, să te scoți. M-ai prăduit ca să-ți scapi pielea răpănoasă. Aia e, ce-o mai dai la întors acu'?" " Nu m-a prins nimeni cu nimic și io n-am prăduit niciodată-n viața mea pă cineva. Acuma înțeleg că sunteți supărat la maxim' și că toate bănuielile au căzut
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spală (3); baie (2); băiat (2); caracter (2); cerșetor (2); covor (2); dezgustător (2); frumos (2); groaznic (2); incorect (2); infect (2); infecție (2); mașină (2); miros (2); mizerabil (2); mîini (2); mucegai (2); nămol (2); neglijent (2); pantof (2); răpănos (2); repulsie (2); România (2); rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fatalității. Cunoștea atît de bine acest colț de lume dezmoștenit; în jur vedea doar oameni care, ca și părinții lui, locuiau în căsuțe prăpădite de lemn, cu o verandă unde vara se putea sta la aer, cu cîte o grădiniță răpănoasă fața ușii; știa cum îi cheamă pe vecini și pe cîinii lor, știa cîte găini au coteț, le cunoștea maniile, bolile, știa cine a mai murit, cine s-a căsătorit, cine s-a mai născut, cine dădea o petrecere în
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]