691 matches
-
rătăcite printre, hélas, destule drajeuri ieșite din termen, decît îți e să iei la scuturat literatura ,mare". Dimpotrivă, aș zice, proza ,mică" e parcă și mai pretențioasă, avînd, în plus, măcar două capricii: o anume noblețe de foaier și, pe deasupra, răsfățul unui stil zăngănitor, pe care n-ai să sari, ca de-obicei, să-l amendezi fără dispensă. Nu, fiindcă e un mozaic acolo, făcut din bucățele de portret, din evocări, din pagini de eseu care-și suprapun armonicele. Firește, cu
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
lîngă tehnică? Unele voci s-au pripit reclamînd goliciunea poemelor secate de orice sensibilitate, dar niciodată rolul receptorului n-a fost mai important. În primul rînd, tradiția poetică obligă: nu poți pricepe intertextul fără text. Sigur, e și puțin din răsfățul și orgoliul auctorial, dar notele și trimiterile ce însoțesc fiecare poem din Rebis au un rol foarte clar de aide-livresc/lingvistic, un manual de palimpsest așa cum rebusurile (spre deosebire de integrame) sînt însoțite întotdeauna de un mic dicționar de termeni rari. Să
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
decât cu bâtul și cu migrenele care nu-i mai dădeau pace când făceam năzbâtii, n-am aflat niciodată de ce nu sunt bune fițele la casa omului. Dimpotrivă, am crescut cu părerea că fițele și mofturile sunt o formă de răsfăț și că, dacă le cultivi cu grijă, te scapă de caimac, de întuneric, de paianjeni și, eventual, chiar și de migrene. Sigur, fița e o izmeneala, e o marghiolie, un fason, un zâmbâc, o prosteala, dar dați-mi voie că
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
de migrene. Sigur, fița e o izmeneala, e o marghiolie, un fason, un zâmbâc, o prosteala, dar dați-mi voie că între atâția cititori serioși să fiu eu cel care dă tonul la această nemaipomenită fandoseala și să-mi asum răsfățul. Cei care mai gândesc și cu partea stângă a creierului sunt liberi să mi se alăture. Procurorii bunului simț pot să ia o pauză. Îmi redactez și singur actul de acuzare. De zece ani de zile de când am intrat în
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
decorațiuni lucitoare. Unii se treșuiesc în noroi, alții se treșuiesc în chinezării. Dar nici unii, nici ceilalți nu se simt bine cu sine înșiși. Visez o revoluție inutilă, o insurecție a bunului gust, un tribunal al exuberantei și un minister al răsfățului de sine. Dacă toate astea sunt fițe, merg cu ele de gât până la Dumnezeu. Ce altceva dacă nu un răsfăț sunt Cântarea Cântărilor, uleiul de 30 de arginti, Apologia lui Socrate, Meditația despre filosofia prima sau Discursul despre demnitatea omului
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
cu sine înșiși. Visez o revoluție inutilă, o insurecție a bunului gust, un tribunal al exuberantei și un minister al răsfățului de sine. Dacă toate astea sunt fițe, merg cu ele de gât până la Dumnezeu. Ce altceva dacă nu un răsfăț sunt Cântarea Cântărilor, uleiul de 30 de arginti, Apologia lui Socrate, Meditația despre filosofia prima sau Discursul despre demnitatea omului? Iar dacă vă întrebați ce legătură au toate astea cu ecologia, o să vă spun că nu-mi doresc să trăiesc
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
gust, bun-gust și stil... definiția pentru fitze’ poate duce la un abstract fără margini dar și la îngrădirea la ceea ce noi numim natural. oare toate acestea nu sunt și ele relative? Oricum acel tribunal al exuberantei și acel minister al răsfățului de sine stă în fiecare...problema e că nu știm cum, când, unde... ne limităm din lipsa unei resurse....preferam kitch decât rafinament! totuși mai avem și mâncători de lăcuste? da,dar voi știați că lăcusta este cea mai fitzoasa
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
cauți țigările gumă. ps. “Ecologia e despre folosirea durabilă a resurselor, nu despre biciuirea durabilă a spiritului”-în românia trebuie biciuit și spiritul ..îți spun eu:)) o zi bună! Genial!!!! Mi-ai înseninat ziua!!!! Și eu vreau un Minister al răsfățului!!!! Mâine!!! Numai bine!! Bunica ta avea dreptate, tot ce-am citit sunt NUMAI fițe. Păcat că reperele pe care le avea generația ei sunt pe cale de dispariție...Cuvinte învârtite de cineva care are o foarte bună părere de sine, pentru
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
iar apoi împachetă restul cu grijă în staniol. Am câștigat apoi dreptul la o sticlă de Coca-Cola pe zi, pe care o savuram lent în fața televizorului. Peste și mai mulți ani, o masă la un fast food era încă un răsfăț. Când am terminat clasa a VIII-a, am sărbătorit îndopându-ne cu junk food la McDonald’s și cred că tot atunci am băut primul shake din viața mea. Ambrozia trebuie să fi avut un gust asemănător. Nu vreau să
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
Dacă inventatorul metrosexualitatii, Mark Simpson, avea dreptate când spunea că metro sexualitatea este masculinitatea mediata, adică masculinitatea raportată la media, retrosexualitatea poate fi descrisă că masculinitate imediată, primară, în vreme ce übersexualitatea încearcă să fie masculinitatea remediata, terțiara. Ca să ieșim din acest răsfăț prețios, vă propun să aruncăm o privire asupra unui specimen și mai simpatic: tehnosexualul. În esență tot un metrosexual, individul are compulsii de shopping și obsesii în legătură cu tot ce clipește, nu naște pui vii și se poate numi gadget. Unul
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
astăzi se spune - iar ca gaj al acestei suspendări, opoziția s-ar putea să primească o treime din spațiul audiovizualului - să te tot întinzi! Cu p'țintică răbdare, vorba lui nenea Iancu, dl C.V.T. va căpăta un amplu loc de răsfăț oratoric, va avea ocazia să ne asigure că, întrucât îl privește, proștii îi sunt dragi, rromii încă și mai mult, cu gândul la un viitor de aur în primul rând pentru ei, că palatul din insulă e un biet retiro
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
E o perspectivă constant dură, o dezvelire care lasă cititorului o senzație de gol și care creează un personaj feminin ciudat în proza românească: o femeie nici frumoasă, nici urîtă, mai degrabă tînără, care nu are și nici nu caută răsfățul și care este într-un mod dramatic, dar nesentimental lipsită de iluzii. Toate aceste trei cărți sînt extraordinar de bine scrise, cu o atenție care ne face să ne gîndim la felul în care sînt scrise cărțile în lumea civilizată
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
unghiul unui evocator cu mijloacele epicului, poetul schițează cu delicatețe imaginea unei provincii irealizate, care e Banatul său natal, înscris pe coordonatele unui timp anume, capabil a-i precipita specificul, care este, cum ar zice Șerban Foarță, "belepoca". Un mic răsfăț romanțios străbate stihurile, coagulîndu-le în tabloul unei reverii cinegetice, filantropice și dansante, cu picant gust central-european și retro: "vorbește despre abnegația vînătorilor simpli/ despre impedimentele vînatului pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
de literat, a permanentei arheologii filosofice. Dincolo de Urmuz și Caragiale sau poate înaintea acestora, dramaturgul Ionescu e descoperit a fi incredibil de coerent într-o atitudine filosofică constantă de-a lungul carierei. Paiața metafizică și comunicarea imposibilă, teribilismul, fronda și răsfățul celebrității, disprețul pentru cultura mică și obsedanta frică de moarte se regăsesc toate într-o construcție coerentă a căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
la Târgu Neamț, apoi la Roman și, În sfârșit, la Iași. Veronica a primit la naștere numele mamei ei, Ana, dar ea și-a schimbat numele În cursul primar și astfel a devenit Veronica. A fost un copil crescut În răsfățul dragostei de mamă, deși au trăit Înfruntând multe nevoi materiale. Ea a urmat școala primară și cursurile gimnaziale la Iași, la Școala Centrală, unde a fost bursieră. A fost o elevă excepțională, dând dovadă de o inteligență deosebită. A terminat
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
și uciși și homosexuali. Însemnul ce-l purtau atașat hainelor de deținuți a fost triunghiul roz. Așa cum evreii au purtat steaua galbenă, în șase colțuri. Tragediile n-au ținut seama de "decorațiile", de etichetele inventate și lipite de naziști. Din răsfățul lui Max și poezia Berlinului antebelic plăcerile au fost definitiv alungate. În locul lor au apărut umilințele, trădările, neputința de a pricepe ce se întîmplă chiar cu propriul eu. Condiția acestor descoperiri mi se pare cel mai puțin sau insignifiant urmărită
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
negarea gloriei prin uitare. Nu de puține ori memoria ne joacă feste ca într-un joc "de-a v-ați ascunselea", în care parcă mijește ceva, dar, mai abitir, parcă nu. Există însă și circumstanțe când uităm din comoditate, din răsfăț sau, și mai grav, din premeditată nepăsare. Mai exact: ne facem că uităm; vrem din adâncul sufletului să îngropăm anume ceva; de obicei, nu ca pe o comoară, ci, dimpotrivă, ca pe o otravă. Faptele, ființele, lucrurile, care ne-au
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
mai departe vița lui Boabdil, ultimul stăpânitor maur al Spaniei) ar trebui să fie chiar simbolul Indiei ("acest subcondiment, nu subcontinent", cum glumește Aurora). Romanul tinde astfel spre alegoria cu ascuțișuri satirice (ocazia dezvăluirilor corupției, jocurilor politice din Bombay, a răsfățului bogătașilor, a goliciunii vedetelor și superesteților, dar și a potlogăriilor negustorimii de altădată, a trădărilor vechi și noi). Măiestria stă în detalii, în tipologiile unor personaje de neuitat, iar reușita - într-o "poveste de dragoste pe mai multe niveluri". Nu
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
în vedere pe tînăra ( și necunoscuta pentru mine) Ligia Stan n-am priceput rostul alegerii ei cu exagerări gratuite și neacoperite în cazul lui Tudor Vlad Jipa, fără emoție, și într-un caz și în celălalt. Disperările fiecărui personaj, complexele, răsfățul fabricat și nociv, fățărnicia, disimulările, vanitățile rămîn în continuare în piesa autorului, neexploatate pe scenă. Pentru actori în general este o etapă necesară, aș zice, acest text structurat fundamental pe date interpretative solide și conduse cu grijă regizoral. Din păcate
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
viața avară a comerciantului", în timp ce Fuchsiada este un elogiu al libertății în artă. Și iată cum "bufoneriile" lui Urmuz, chiar dacă nu s-au bucurat niciodată de o autentificare pînă la capăt din partea lui G. Călinescu, își regăsesc propriul "grai de răsfăț" și scot la iveală o literatură de negație cu gen proxim fluctuant, detectabil, poate, tocmai în limerick-ul epocii victoriene, la un Edward Lear, fascinat, la rîndu-i, de sonoritățile enigmatice și de contururile evanescente.
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
acute, dureroase sînt date la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de senzații. E acest fapt atît un sacrificiu sui generis, cît și un ecou al panismului originar, păgînă voluptate epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul precumpănitor senzorial, cel mai apt a-i stenografia nuditatea străveche a trăirii: "Jilăveala buștenilor din stații răcoroase de munte/ Jilăveala mrejelor întinse pe țărm/ Jilăveala cojii de ou încă
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
aloe în brațe, în sălașul lui Dumnezeu. Acolo este căsuța prietenilor mei unde, în plin Bărăgan, gazonul este verde și bogat, brazii stau drepți și te salută, crinii se pleacă la pămînt de greutatea florilor, răcoarea și mirosul trandafirilor desăvîrșesc răsfățul minunilor ce se întind la picioarele mele, al bucatelor de pe masă. Am trecut probele și, la capătul lor, sînt răsplătită: am căzut într-un alt Bărăgan. Prietenia este cel mai frumos dar, nu? Și acolo viața este cel mai provocator
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
găvanul unui ochi orb./ Pare un ovar gata de fecundat, rîde Timotei./ Să-i umplem gura știrbă cu poemele/ noastre, țipă Varlaam. Prostii, Nordul e/ o mlaștină, o iarbă cleioasă, continuă să/ bolborosească Ion" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Din răsfăț stilistic, e trecut și în cheia următoarelor incompatibilități: "Nordul nu e o temă, nu poate deveni proiect; el nu/ se lasă peste terase ca un lințoliu; nu atîrnă/ peste vîrfuri de brad ca o ceață; nu se/ zdrențuiește peste acoperișuri
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
reproșul celor care își trimit la redacție lucrările, fără să-și oprească cópii, și li se pierde pe drum astfel tocmai varianta ultimă, refăcută, cea mai lucrată și cea mai dragă autorilor lor. Regretele sunt inutile. E semn și de răsfăț a fi în acest fel neprevăzători? Nu sunteți singurul pățit, care crede că drumul nu este ultra aglomerat de colo până colo, de la expeditor la destinatar. Pentru dvs., o întrebare inocentă. Citiți cu regularitate revista, astfel că nu vă puteți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
podea, el înjură tinerește, venind la anii săi de demult. Când nu-și aduce aminte de ceva, își înfige mâna în pletele lungi, albe, puțin gălbui pe alocuri ca bilele de biliard vechi lovite prea mult cu tacul: “Măi (cu răsfăț) mi se duce memoria la dracu”. Sau: “Am pățit-o rău de tot, domnule, nu-mi mai aduc aminte de nimic.” Vede departe îndărăt, numai departe... Cum ai privi lumea cu un binoclu întors. Domnul palid la față Norocul meu
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]